875 matches
-
face și eu o imagine în încrustare lemnoasă despre propria istorie. Dacă aș fi eu Cântăreața, aș distruge oribila polifonie în favoara unei voci solitare cu o stilizare flaușată. Deci ca cântăreață m-aș ridica ca să cânt (declamă) Să cântăm cântatele cârpe fără de început Nu mai există acum opreliște Gândește, până când corzile vocale se uzează Mai durează cu siguranță încă o jumătate de oră Până când tot rezervorul s-a golit E locul plictiselii Fără posibilitate de întrerupere Fără sfârșit Din nefericire
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tratatul Berakot 62a, se vorbește despre întrebuințarea mâinii drepte pentru indicarea accentelor Torei, hrwt ymuf, cu referire directă la practica numită „hironomie”, încă în uz în câteva comunități iudaice, prin care oficiantul își folosește mâinile pentru a indica accentuarea textului cântat. Accentele întâlnite în cele 21 cărți în proză se clasifică în disjunctive și conjunctive. Accentele disjunctive se întâlnesc în ultimul cuvânt al unei propoziții sau al unei fraze și au rolul de a marca o anumită pauză. Accentele conjunctive se
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Eu nu. - Iese perfect pasiența, am zis, și am pus o carte de joc peste alta. - O să te surprindă, dar nu știi cât de greu sunt de executat unele din bucățile lui Mozart. Sună așa de simplu când le auzi cântate bine! - Cine le execută bine? l-am întrebat. - Schnabel. - Rubinstein nu? Clătină din cap. - Nu. E prea greoi. Prea emoțional. Mozart e numai muzică. Nu-i nevoie de nici un comentariu din partea interpretului. - Cred că-i faci pe mulți să mărturisească
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din Grecia. Clădită pe ideea că onoarea primează în orice împrejurare și în fața oricăror interese, balada deplânge distrugerea așezării de bandele musulmane ale lui Ali Pașa către sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce năruiseră și înfloritoarea cetate culturală a Moscopolei, cântată și ea de V. într-o altă baladă (cu două sute de versuri). Dedicată „trubadurului nostru național Constantin Belimace”, Șana... excelează nu atât prin suflul ciocnirii celor două tabere vrăjmașe, cât prin tensiunea confruntării între simțul onoarei și dragostea de viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
a cărții, carte pe care autorul o consideră cea mai importantă operă a sa". În același 1979, apărea Muzeon; de menționat în continuare Doina (I, 1983; II, 1987); Sutrele muțeniei (1994) și Rosarium (1996). Poezia, crede autorul Baaad-ului, se cere cântată; așa procedau aezii, rapsozii, poeții medievali ai iubirii: trubaduri, menestreli, minnesängeri, baladiști. "La începutul anului 1971 aflăm din amintitul Contrapunct -, susține spectacole de muzică și poezie însoțit de propria-i orchestră "Baad". Spectacolele conțin poeme de Pindar, Rutebeuf, Villon, Lorenzo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
martori care semnează În registrul stării civile sunt doi colegi de breaslă ai părintelui, ambii din București. Copilăria și-a petrecut-o În București, crescând Împreună cu frații săi mai mici În casa părintească. A ascultat cântece de leagăn și povești, cântate și rostite de mama sa, o ființa duioasă. Familia pleacă În Germania, apoi se stabilește la Viena, unde și-a petrecut adolescența, și-a făcut studiile (medicină, matematică și filosofie) și a profesat ca medic. Apoi emigrează În Statele Unite. Biografii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cântecele Leanei se adresează oamenilor de rând care trăiesc fără gândul salvării, amnezici 533; cântecele ei declanșează anamneza 534. Aceste cântece și balade vetuste și "melodii arhaice", Leana le interpretează recreându-le: "le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război"535. Citatul, în care observăm din nou intenția sublinierii grafemelor, aduce în discuție cel puțin trei lucruri: 1) orice repetiție înseamnă repetarea actului primordial (ex. un orfic, prin ceremonialul inițiatic, repetă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în sine însăși propria rațiune de a fi și propria justificare”. Trebuie să ținem cont întotdeauna de faptul că „frumosul nu este un absolut în sine, ci un itinerariu spre Absolut”. Pe toți preoții, slujitori ai Cuvântului, Psalmistul îi in-vită: «Cântați imnuri lui Dumnezeu cu artă» (cfr. Ps 47,7-8). A descoperi frumusețea Bibliei, pentru preoți nu este o pierdere de timp sau o sustragere de la misiune, ci un început de înaintare pe „calea frumuseții” care se revarsă în cea a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
muzica socotită în funcția ei cultică. E ocrotită muzica vocală și nu sunt admise instrumentele muzicale, cum sunt admise în catolicism și în protestantism. Din punct de vedere al purității sentimentului religios, restricția e întemeiată. Pentru ortodoxie, muzica e vorbire cântată. Textul liturgic e o convorbire cu Dumnezeu și sensul cuvintelor se potențează și se dilată prin patosul melodic al glasului omenesc. E adevărat că și muzica instrumentală poate crea dispoziții religioase, dar prin faptul că nu e cântată de glas
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adorării, ci executată de instrumente, ea pare ceva exterior și seamănă cu un excitant artificial al evlaviei. În ortodoxie, actul adorării e așa de intim și de personal, încât interpunerea instrumentelor muzicale ar înstrăina această mistică intimitate. O liturghie ortodoxă cântată e un torent de evlavie fierbinte ca sufletul din care izvorăște. O liturghie romanocatolică, susținută de orgă sau de orchestră, are măreție teatrală, dar n-are intimitate. Cel puțin pentru modul nostru de a simți, ea pare ceva impersonal și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
agramat prin veacuri, și prin veacuri îndrăgostit de codru, a izbutit totuși să-i descopere frumusețea în urma unei educații literare superioare? Și când Moș Nichifor Coțcariul, eroul lui Creangă, exclamă noaptea în pădure: „Bată-vă pustia, privighetori, că frumos mai cântați!” el o face fiindcă și-a reamintit de concertele simfonice de la Ateneu? Iată Marea Neagră, cu vasta ei frumusețe, ce schimbă mii de nuanțe de culori în fiecare clipă. Nici un pictor n-a izbutit până azi să sugereze ceva măcar din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu o vibrație foarte înalt... și cu o putere foarte mare de purificare. Simplă rostire de trei ori a numelui simbolului are puterea de a cur...ți spațiul din jur, motiv pentru care recomand...m că acest nume s... fie cântat sau încântat, pentru a-i m...ri puterea. Pe acest principiu se bazeaz... de fapt utilizarea numelor sacre, a mantrelor, a c...ror putere se m...rește de multe ori atunci când sunt cantate. În acest sens, desi veți g...și
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ca model Psalmul contra adepților lui Donatus, scris de Augustin, și vrea să le explice credincioșilor aspectele cele mai dezbătute ale arianismului și să-i încurajeze să facă față persecuțiilor vandalilor. E vorba de o poezie de popularizare, ce trebuia cîntată, după cum dovedesc structura ritmică (de-acum nu mai e metrică) și caracteristicile lingvistice, datorită cărora Psalmul trebuia să le fie accesibil chiar și celor neinstruiți și să poată fi memorat ușor. Poemul e structurat în ordine alfabetică*, mai puțin prologul
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cîntat și potrivit pronunției din limba de zi cu zi, care era ritmică și bazată pe accent. Cum cîntul era foarte important în liturghia creștină antică, se înțelege de ce s-au dezvoltat imediat diverse forme de imnuri și de rugăciuni cîntate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Caracteristic acestor compoziții, așa cum am arătat deja, e faptul că erau ritmice, și nu metrice. Orientul bizantin și Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ei și, în măreția lui, chiar singurul poet al familiei ca realitate omenească esențială și permanentă. Și nu e vorba numai de Hector, de Andromaca și de Astianax, 65 ei sunt doar mai bine puși în lumină și mai înalt cântați. Iliada întreagă și toate morțile ei se proiectează pe un fond nevăzut care este acela al familiilor, al celor de departe, în cazul aheilor și al aliaților Troiei, veniți și ei de pe alte meleaguri. Cine ar strânge la un loc
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de alte spirite din insulă, date în seama lui de Prospero: „gloata / Asupra căreia ți-am dat puteri“, „slujitorii tăi“. Când acționează singur, Ariel vorbește doar în două rânduri (nu se iau în considerare, acum, cântecele sale, de fapt poezii cântate). O dată, invizibil, când îl zădărește pe Caliban, semănând vrajbă între el și cei cu care se nhăitase, pivnicerul și măscăriciul; la minciunile și lăudăroșeniile lui se aude din nevăzut glasul lui Ariel spunând din când în când: „Minți“, „Minți, minți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
regal. Însoțit, la apariție, și de fulgere, tunetul funcționează aici ca o punctuație cosmică și amenințătoare a cuvintelor de înfierare pe care le rostește Ariel. Însă grațiosul spirit preferă, ca modus operandi, efectele muzicale: muzică de instrumente iluzorii ori cântece cântate chiar de el, cu sau fără acompaniament de instrumente. Ca să-i adoarmă pe cei din ceata regală, cu excepția lui Antonio și a lui Sebastian (lăsați să uneltească 188 împotriva vieții lui Alonso): „Intră Ariel nevăzut, cântând o melodie solemnă“, apoi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cumpătate (temperate nymphs), / Părtașe fiți unei iubiri curate.“ Merite de netăgăduit, dar nu aici se 194 văd adevăratele înzestrări poetic-muzicale ale acestui duh cum altele n-au mai fost și nu mai sunt. Ele se vădesc în cele două cântece cântate, cu acompaniament instrumental, pentru Ferdinand, ale căror refrene se aud de pretutindeni, executate de duhurile auxiliare. O curiozitate - dar mai curând o inadvertență a piesei (care va fi avut două redactări) - este că, pentru a-l aduce la peșteră pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
admirăm și acum, după cel puțin 70 de ani. Cântau pe mai multe voci. Aveau voci cultivate. Știau muzică. Târziu, după ce am învățat câte ceva din tainele muzicii, ale muzicii corale, mi-am dat seama că erau femei școlite. Rugăciunile lor cântate erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea nemărginitului care zbura din corul lor. Și necuprinsul Volgei, și chemarea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sale, fără de care viața nu ar subzista și nu s-ar putea perpetua” (N.C. Paulescu Fiziologie Filosofică). Pentru că prin instinct ființa viețuitoare Își asigură nevoile bazale, adică de subzistență (nutriție), apărare (relație, conservare) și reproducere (perpetuare a speciei). Însăși dragostea cântată de poeți, sublimată de artiștii plastici și binecuvântată de Dumnezeu, corespunde unui instinct care se manifestă dincolo de rațiune și care corespunde unei cerințe biologice de bază, adică perpetuarea speciei din care individul face parte. Aș vrea să subliniez faptul că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca Dogla te. Nu a ornice de s" sau "D i de ace pe copi e televizi care au , urându-l 127, 27 decem 49 întâmpla copii însc l pe cins șir de că impunătoa go", gaz ultor acți șteptarea cântat și u-și totod ri. Din ac au lipsi ș recum Oa che, Isab raru, care pție. Tabl e dansur e instruiți n, Diana u lipsit afirmare, oc 13", înv astă dată, i cu mu une Vasl ajutat la e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
auzit. Deci muzică nouă, compozitori de la începutul secolului XX, de la sfârșitul secolului XIX, de care noi nu știm. Sigur, nu neapărat elvețieni. Și dumneavoastră ați adus ceva nou în seara aceasta... Da, Rene Gerber, care a fost pentru prima dată cântat aici. O lucrare minunată, de altfel, o formă de a scrie un concert de pian astăzi, în care publicul ascultă cu plăcere, este muzică, este altceva decât concertele lui Prokofiev, Șostakovici, Bartök, Beethoven sau Mozart, este o muzică interesantă, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
în conștiința tinerilor? 108 A supraviețuit până prin ’78, dar lucram cu apariții foarte rare, deoarece locuind în trei orașe diferite, era foarte dificil să repetăm. Cu Mihai Rușan, ultimul oboist, am lucrat până în ’80, când am lansat ultimele noastre piese, cântate și azi la posturile centrale: Origini, Suntem toți români de viță, Suntem aici dintotdeauna, De la Râm de tragem, De 2000 de ani. În 1975 am apărut și singur, făcând înregistrări la Radio și Televiziune. După ce ai câștigat Teletopul, excelenta și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mari, neschimbată rădăcina în toată paradigma flexiunii. Schimbarea sensului gramatical al formelor verbului își află expresia doar la nivelul flectivului, odată cu modificarea acestuia: cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu seamă în partea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestor timpuri intră cu o formă identică - a fi, dar cu diferite valori morfologice “în sine”. La viitorul anterior (în structura cărui timp, urmează auxiliarul a voi) este conjugat la viitorul I (prezent): voi, vei, va, vom, veți, vor fi (cântat, lucrat, coborât, urât, venit, sosit, vândut, prins etc.). La conjunctiv perfect, auxiliarul a fi are forme de conjunctiv prezent. Spre deosebire de verbul liber a fi, însă, care la conjunctiv prezent are forme diferite pentru toate persoanele (să fiu, să fii, să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]