3,155 matches
-
ucraineană: tot după autorii DEX-ului, ucrainenii ne-au blagoslovit cu unele cuvinte, precum: bezmetic (bezmatok=stup fără matcă), (a)boscorodi (bascaraditi), bubă (buba), cotigă (kotiha), ș.a. Cum s-a întâmplat? Probabil când niște ucraineni s-au oprit la o cârciumă, i-au văzut pe românași că tot șușoteau. Un ucrainean nervos le-a strigat: șto bascaraditi? S-au amuzat românașii, iar de atunci, tot...boscorodesc. Apoi, ucrainenii ar fi văzut un bețiv cum dădea cu capu-n gard și au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
nu știu) ar fi văzut un tăntălău într-o cotigă trasă de un măgar. Bulgarul ar fi exclamat: ăto, magare! Ucraineanul ar fi spus și el: i ăta, kotiha! Tăntălăul i-ar fi auzit și când s-a dus la cârciumă s-ar fi lăudat: bă, voi știți că eu am o cotiha cu magare? Ocolite mai sunt căile Domnului, de comunicare și îmbogățirea lexicului românesc! DEX-ul cu barza-n cioc Limba albaneză: Nu! N-a venit la noi niciun
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
vesel și să avut sufletul mare ca o lună plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a fost mereu un împătimit al cântului
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
populară, acesta ajungând să o cunoască bine pe Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican (și lista ar fi foarte bogată), venerându-i, iubindu-i, neîncetând nici o clipă să-i asculte, pe scenă sau cu alte ocazii, mai cu seamă prin cârciumi, unde celebrii cântăreți făceau ca mustul și pastrama, micii, fripturile și vinul rubiniu de Delureni să alunece mai bine pe gât, creând atmosferă. Fiu de cârciumar, Marin Voican a privit atent, cu ochii și cu sufletul său de copil de la
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
mustul și pastrama, micii, fripturile și vinul rubiniu de Delureni să alunece mai bine pe gât, creând atmosferă. Fiu de cârciumar, Marin Voican a privit atent, cu ochii și cu sufletul său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales veselia, cântecul și jocul popular, toate stimulate de vraja unui vin bun, însoțit de mititeii (pârjoliți la grătarul cu mangal ori cărbuni din lemn de prun) sau de pastrama de noaten ce se topea în gură. Își amintește
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
de viu creionate. Înțelegem și de ce nea Marin l-a ales ca erou al Operetei sale pe vestitul Anton Pann, cel înțelept ca fiul Pepelei. Pentru că-i seamănă, pentru că au un suflet comun, și care vine de acolo din atmosfera cârciumii tatălui său, de la Ghioroiu. Copilului i-au rămas în suflet, ca apoi să se lase pe fundul subconștientului său, glumele și voia bună, luminate de melodia arcușului tras pe coarda a subțire, și atmosfera de la cârciuma din sat. Geneticește compozitorul
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
de acolo din atmosfera cârciumii tatălui său, de la Ghioroiu. Copilului i-au rămas în suflet, ca apoi să se lase pe fundul subconștientului său, glumele și voia bună, luminate de melodia arcușului tras pe coarda a subțire, și atmosfera de la cârciuma din sat. Geneticește compozitorul acesta prestidigitator, care compune ca și cum ar dansa pe sârmă, vine chiar din spiritul lui Anton Pann, iar Anton Pann este o personalitate complexă. În piesa de teatru a lui Blaga vedem un Anton Pann mai trist
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
ne aduc aminte de Caragiale din prima lui piesă de teatru, de care puțini știu, unde vedem un Caragiale virtuoz. Această notă de virtuozitate ne-a atras atenția lecturând Opereta pe care o analizăm. Iată-l pe jupân Deșliu, proprietarul cârciumii, în care se petrece acțiunea, semănând bine cu Jupân Dumitrache - Titircă Inimă Rea din „O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică, băuturică și nevastă
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
S-a fofilat , al dracului de război, a rămas în sat să mârlească muierile și să râză de ele ! Huooo, se întorcea ea către el, du-te dracului acasă c...mă-n gura ta de șarlatan ! Stai toată ziua în cârciumă la șoarece și râzi de bieții oameni ! Lasă că te spun eu neveste-tii, ce-ai făcut, mă alaltăeri noapte când te-ai culcat cu Ioana lui Șoarece ? Ce crezi tu că nu te cunoaște lumea ? -Hai, mamăăă, că s-
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mielu_fragment_din_romanus_priveghiu_ion_ionescu_bucovu_1358347540.html [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
tine, Ioană !- striga Leu după ea. -Și ce-ai să-mi faci, măăă, amărâtule ? Ai să-mi mănânci c... ! Aia ai să-mi faci ! Tu crezi că eu sânt ca alea care crezi tu... ?” Leu pleca bolborosind pe lângă gard spre cârciumă, învârtind un ciomag între două degete : -Lasă, Ioană, că te-aranjez eu și pe tine ! Referință Bibliografică: Mielu (fragment din romanul „Priveghiul”) / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 747, Anul III, 16 ianuarie 2013. Drepturi de Autor
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mielu_fragment_din_romanus_priveghiu_ion_ionescu_bucovu_1358347540.html [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
Iris, o văd așa în alb, coborând precum noaptea ielele, să mă sluțească, să-mi fure savoarea sufletului... dar în pădurea cuvintelor e singurătate, Doamneee, ce singurătate ! voi prieteni, unde sunteți, v-ați rătăcit și voi ? ieșiți din morminte, din cârciumi, din bârlogul iubitelor, din fericirile și nefericirile voastre, veniți la mine să vă povestesc ce-a pățit Ulise și cum a reușit el prin inteligență și viclenie să ajungă rege în Ithaka la Penelopa, s-a zbătut hipnotizat prin năvoade
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422602232.html [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
evoluționist, cam nedezvoltat și cam ciudat, inventat de el, care se dezvoltă și devine om). Se consideră un artist neînțeles de oameni și de familie. Își "înecă în bautura"amarul pe tema "geniului neînțeles", uneori singur, alteori cu prietenii prin cârciumi, unde "puneau țară la cale". Era un fumător înrăit, a obținut legitimație de fumător de la o companie de țigări datorită numărului mare de pachete fumate într-un interval scurt de timp. Era în pragul divorțului. Îi plăcea literatura științifico-fantastică, credea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_radu_cletiu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356495_a_357824]
-
regizeze filmul, jucând rolul principal. Având în vedere că-i știam celelalte pelicule, aș fi lăsat baltă orice ca să fac parte din film, jucând un rol atât de splendid. Emma e amanta de gangster tipică, servind băuturi alcoolice într-o cârciumă ieftină unde se vinde alcool ilegal, unde au loc jocuri de poker neautorizate, agățată de brațul șefului ei însurat, culcându-se cu dușmanul lui pe ascuns. Ea are o forță interioară de oțel care o ajută să se descurce într-
În ,,Legea nopții” Ben Affleck aduce un omagiu filmului noir by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105855_a_107147]
-
Bătrânelul nevoiaș care se plânge mereu de lipsa banilor și pe care l-am cam ajutat mai mult decat destul și suficient să treacă stradă este Marius Țuca sou. #MariusTucasow stă în cartierul Primăverii din București, undeva pe langă multele cârciumi pe care le deține în zona mai sus amintită. Pentru degrabă lătrătorii de faceboock trebuie să amintesc că începuturile acestui festival mi se cam datorează unde alături de domnul Florian Pittis și de Ada Milea am cam făcut muncă patriotică voluntar
Florin Chilian, în război cu Marius Tucă. "De ce nu mai merg la Folk You" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106034_a_107326]
-
imaginea construită și reactivata ani la rând, în ultimii 10, 11 ani de acest festival. Și uite cum beneficiile la purtător se modificau de la un firesc 2,3% la un mai "normal" de până la 50% din banii încasați de respectivele cârciumi că doar el e Țuca sou, ăla de face festivalul de cultură Folk you Florian Pittis... În apărarea lui nu pot spune decât că dacă el nu făcea festivalul asta, multi dintre colegi mei dispăruți acum 10, 11 ani ar
Florin Chilian, în război cu Marius Tucă. "De ce nu mai merg la Folk You" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106034_a_107326]
-
raze arămii, diafane, își așterneau strălucirea pe caldarâm. Drumul era cufundat într-o liniște desăvârșită, căci nu se zărea nici țipenie de om. Toate prăvăliile, aflate de-o parte și de alta a drumului, erau închise, iar stegulețele de la ușa cârciumilor, umezite de roua nopții, atârnau greoaie, lipsite de viață. În vitrinele magazinelor de haine, manechine despuiate, de proastă calitate, își încruntau sprâncenele. În liniștea aceea copleșitoare, Ayi își auzea tălpile goale cum lipăie la atingerea pietrelor umede, așa că a ridicat
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
este căutată în perfecțiunea trupului, ci în armonia ritmurilor sale, în destinderea adusă de sentimentul de intimitate, în starea de vis și erotismul pe care îl respiră. Valoare estimativă: € 12.000 - 18.000 Se remarcă, în egală măsură, Țărani la cârciumă de Ștefan Dimitrescu, estimată la 10.000 - 18.000 de euro. Artistul manifestă o înțelegere imensă pentru condiția umană, îndrăgind oamenii, care nu lipsesc aproape niciodată din opera sa. Dacă în prima parte a maturității sale artistice, picturile lui Dimitrescu
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
rapidă. Vasile s-a semețit mai mult ca oricând în acele zile și în perioada imediat următoare. „Ne-a venit rândul, f...e mama lor de comuniști. Gata și cu câinele lor de pază!” striga el în gura mare, la cârciumă, pentru oricine dorea să-l asculte. „Acu să aflu eu cine m-a turnat pe mine. Să-i arăt eu lui cum se bate, ca să mă țină minte tot neamu’ lui de turnători și de năpârci! Băi, gata cu recoltele
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
saboteze munca și ideile celorlalți mai activi. Un alt exemplu, fără legătură cu cel de mai sus: oare cum unii pensionari nu acceptă sub nicio formă să stea acasă (toată ziua în fața televizorului sau a Internet-ului), sau într-o cârciumă (cu țuica și paharul de vin în mână) și își caută de lucru mereu, pentru că încă îi mai țin puterile, iar alții nu fac nimic toată ziua, zi după zi, dar îi analizează pe ceilalți și cârcotesc împotriva lor? Probabil
TIPURI DE CÂRCOTAŞI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1431194057.html [Corola-blog/BlogPost/367963_a_369292]
-
rest, nimic. Localnicii mai șușotesc , dacă-i întrebi câte ceva despre ai lui Preda și casa lor, cum că terenul și casa ar fi fost cumpărate de Dan Voiculescu și Marius Tucă... Un localnic, devenit guraliv din cauza unei beri băute la cârciuma din centru, ne ”vinde” o informație ”șoc”, crede el: ”Auzi, domnule, cică i-au băgat pe gaura cheii un gaz, în camera unde scria, noaptea, și l-au omorât... Om deștept, domnule, i-a deranjat cu ceva, știa multe...” De
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1438647357.html [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
că am probleme?“ Văd asta la cei episodici,băutori de tip „binge“. „Binge“ înseamnă consum în salturi, perioade de abstineță urmate de consum intens. Aceștia cred că a fi alcoolic înseamnă să fii în fiecare zi în șanț sau la cârciumă. Spun că nu au probleme pentru că ei nu beau așa... Cea mai mare provocare e sa înțeleagă că au o problemă legată de alcool. Apoi să renunțe la a se culpabiliza. Să înțeleagă că alcoolul nu e ceva cu care
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ by https://republica.ro/imi-place-sa-beau-dar-sunt-alcoolic-ze-greu-sa-te-lupti-cu-alcoolul-face-parte-din-cultura-noastra-sociala [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
ca focul, când dă bunul Dumnezeu să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din alta... mă luă la puricat: cum de ajunsăi în satul lui, și ce vânt mă aduse pe o vreme așa câinoasă că nici un câine nu-l dai afară, dar aminte
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/None_juramant_de_faci_iti_spun_n_marin_voican_ghioroiu_1330811385.html [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
Alte rude, Colaie, nu știa. Tot satul, ba și satele vecine-l știau de Colaie al lu’ Lipici. De ce Lipici? Habar n-avea! Probabil că porecla i se tragea de la faptul că era sarac lipit. Jupân Tănasie, cel care are cârciuma în mijlocul satului și care are pământ de nici el nu-i mai știe marginile, zicea odată: -‘’Bă, are ăsta al lu’ Lipici o privire de te omoară, bă! Ba mai e și harnic al dracului. Ăsta ar fi bun de
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
îi va veni vremea, cu o fată de seama lui. Ducând vacile la păscut sus pe deal, a dat de un om agățat cu un cap de funie de-o creacă, în marginea pădurii. Bietul copil, speriat, dă fuga în cârciuma lui jupân Tănasie și cei câțiva mușterii ce se găseau pe la mese, cu greu au înțeles despre ce este vorba. Când ajung la locul cu pricina, îl găsesc pe Mărin spânzurat cu funia din capul boilor. Jupan Tănasie, mai mult
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
ștrengărește, dar pe pământ nu vor mai reveni, probabil, niciodată.... Ca nunțile ăn vreme de război, cuvintele, frumoase adăposturi, îmi amintesc de cavalerul scoțian Rob Roy, o, cavaleri, o, nunți, copiii noștri. Femeile plecară la război, bărbații. se ascund prin cârciumi, tu, cavaler scoțian, Rob Roy, ce vremuri de trădare, amari sâmburi. Gingașă-i ura, aspră este viața, între iubiri, turniruri și pariuri, când vom muri eroic, vor cânta toți îngerii spioni în pardesiuri... BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Afară din vis
AFARĂ DIN VIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1395982378.html [Corola-blog/BlogPost/353558_a_354887]