926 matches
-
omidei I-a promis castele, SUV În care să locuiască Sau să plece-n depărtări, Veșnic să călătorească Ca un rege-n patru zări. Chiar vrea să-și înlocuiască Aripile mult prea mici, Cu o flotă ce-o să crească Precum cârdul de furnici, ... Citește mai mult Vulturul și faunaLa palatul unui regePe scaun s-au succedatOcrotite de o legePăsări rare la cântat.Prima a fost cucuveaua,Ce mai voce, ce mai stil!Venise în cioc cu steauaPusă într-un vodevil.Stă
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
piramideiAcum, vulturul pleșuvCela ce maica omideiI-a promis castele, SUVÎn care să locuiascăSau să plece-n depărtări,Veșnic să călătoreascăCa un rege-n patru zări.Chiar vrea să-și înlocuiască Aripile mult prea mici,Cu o flotă ce-o să creascăPrecum cârdul de furnici,... XX. DOAR O SECUNDA, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016. Doar o secundă De-ar fi s-acuz pe cineva vreodată Pentru plecarea ta din gândul meu, Ar fi secunda care disperată
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
vers” dar și în universul, care devine lumină, timpul suprimându-se. Numai în tăcere ”ții strânsă lumina devastatoare”: Tăcerea este mina de aur a Lumii: / ..salvezi taina poeziei,/ înlăuntrul și înafara ei.”(pag. 42). Iar dacă metafora poemelor ”e-n cârd de căprioare/ Și întru-n vers cu nopțile târzii”, ea, ” Metafora trântită-n șanț mai plânge”, alteori ” Metaforele tremură de frică”sau mai apoi aflăm ”fior de zeu/ Într-o ”metaforă fierbinte”. Acest tablou al iubirii este întregit de acea
”MUNTELE DIAFAN AL IUBIRII” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380912_a_382241]
-
senin și unde clare, Liber zbor și sălcioare, Vânt ușor și drum de țară, Vară, vară, blândă vară! ... Cânt de cuc, parfum de floare, Car cu boi, fân cu cicoare, Viers de doină, râs cu glume, Lume, lume, soro lume!... Cârd de oi, deal cu căpițe, Flori de tei, vis cu dorințe, Ochi albaștri, trup din soare... Oare, oare, unde- s oare?... Referință Bibliografică: VARĂ ÎNTR-UN VERB... Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie
VARĂ ÎNTR-UN VERB... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374465_a_375794]
-
apăr libertatea să scriu! Iar tot ce am scris despre Paul Surugiu până azi urmează în uniformă stimă și admirație sentimentele unei colosale mulțimi ce apreciază prestația artistică a sa. Nu sunt, însă, încolonat în urma vreunei gâște cu spirit de cârd ce-l revendică pe artist, de parcă-ar avea drepturi de cesiune asupra sa. Voiam să prefațez cartea aceasta cu un text măiastru alcătuit de bijutierul artei prezentării spectacolului, Octavian Ursulescu, dar nu i-am cerut-o, pentru că m-ar fi
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
măsoară Cu un deget insipid Un fluture maroniu A trecut ca o săgeată Pe sub cerul albăstriu Cu fața acum pătată De norii ce-și schimbă mersul Prin lamelele de vânt Să pătrunzi azi înțelesul Tainei date prin Cuvânt Iată-un cârd de porumbei Aici a aterizat Câtă viața au în ei În zborul lor cel curat Încă unul a sosit Și apoi iată încă unul Și prin iarbă au pornit Să își taie acum drumul Cât de scumpe sunt azi toate
VÂNT ÎN MĂNĂȘTUR de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371335_a_372664]
-
de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Referință Bibliografică: În toamna asta... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul VI
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Referință Bibliografică: În toamna asta... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul VI, 30 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
și-a se ascunde solitare, că-n fiecare con al umbrei care se prelinge-n trupul meu, mă sfâșie pustiul, sărind cu colți nebuni de leu la lebedele albe lucind gingaș pe-al vieții mele heleșteu! Ah, strânge-mi-s-ar drumurile-n cârdurile de petale ce zboară desenând prin vânturi tablouri abisale purtând departe de timpul absolut amprentele astrale, că-n ceața născocită de-nchipuiri deșarte mă paște ca un lup cu ochi arzând prin noapte nimicul lacom, disperat să-mpingă totul prea
DORINŢE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373853_a_375182]
-
la mure coapte sau să doarmă în vâlcele . Gâze iau în stăpânire totul , văi sau jnepeniș iar turiști își dau pornire urcând muntele pieptiș . Vesel susură pâraie alergând zglobii la vale. Sufletul ți se înmoaie când auzi cântând cavale . Iată cârdul de mioare , câinii care stau de pază. Un asin se-ntreabă , oare ce mai car pân-la amiază ?! Orășelul se trezește. Ziua-i pe deplin stăpână , toată lumea forfotește . Trece iar o săptămână ! Doi bătrâni stau pe șezlonguri să-i mângâie soarele
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
Zi frumoasă, împrejurimi atrăgătoare, îmi venea să zburd ca un mânzoc scos la plimbare, după ce fusese ținut o iarnă întreagă legat la iesle. M-am simțit deodată ca acasă, liziera unei fâșii de pădure, mirosul de pământ reavăn, zborul unui cârd de grauri, întreg aspectul verii timpurii mă înnebuneau. De două lucruri trebuia să fac totuși abstracție ca să mă simt perfect: de inscripțiile scrise într-o limbă străină întâlnite pe alocuri și de faptul că Martin fluiera fără contenire Lili Marleen
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
ce vor ștrangula cuvintele aproape de capătul lor ne-am așezat la o măsuță pe malul cernei dăruidu-ne reciproc un volum cu autograf cuvintele se completau asemeni unei vieți în doi am urmărit acest fir ca pe ultimul păstrăv al unui cârd de păstrăvi ce-mi cutreierau visul ca o apă cristalină Referință Bibliografică: pâna la ultimul păstrav / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Radu Liviu Dan : Toate
PÂNA LA ULTIMUL PĂSTRAV de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374099_a_375428]
-
timpul întins ca orașul de la zare la zare, poți să pipăi clipa veșnică, trup tot mai mult și mai greu, tăiat cu dalta, spune-mi: ce zi e? E azi mereu, niciodată alta. LEBĂDA Unica lebădă o prefăceam într-un cârd de exemplare inegale, de la marmură și dans până la cântecul ultim dinaintea morții, iar ea era doar una, sau nici nu mai era, topindu-se în șirul iluzoriu al lebedelor. SĂRUTUL Sărutul lunecă spre lansare ca ideea unei corăbii, ne vom
DESPRE CEASUL OPRIT de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375460_a_376789]
-
Păi propun să vedem întâi chiliile care ne-au fost oferite. Or avea și pat sau numai icoana de închinat? In lift nu încăpeau mai mult de 10 persoane. Erau două lifturi paralele dar tot insuficient. Tinerețea este tinerețe și cârdul a luat pieptiș scările monumentale care înconjurau casa liftului. Numai Nea Toader a suit cu liftul la primul etaj. Un culoar bine iluminat cu câte 5 uși pe fiecare parte. La capătul culoarului se vedea alt lift, probabil cel de
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, au transversat Dunărea, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
luptă, lupta-i însă pe sfârșite; când te-nalți din așternuturi, te cuprind eu, dulce pradă așa că urmează-ți jocul, te-oi învinge eu, degrabă. Mă stârnești râzând, iubito, eu arzând de așteptare sunt de-acuma ochi de lup, privind cârd de căprioare. Tu pierdută-mi ești în jocuri, trupul meu e o vioară pe care plimbând arcușul, struna-ncepe să îl doară și-ntr-o clipă de mirare, uite se răstoarnă jocul și pierdută ești, iubito, acu eu o să-mi
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
în jurul nostru. Tovarășele împreună cu băieții, care mergeau mai repede, o luaseră la picior înainte. După ei, la oarecare distanță, veneam mama - cu sora mea de mână și cu bagajul în cealaltă mână - și eu, ținând-o de pulover. După noi, cârdul de eleve. - Hai, mamă, ne îndemna mama, haideți cu toate mai repede, să nu rămânem prea în urmă! Am mers noi ce am mers sub ploaia rece, alunecând prin noroi, până când la un moment dat toate fetele ne-am pus
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
cuminte până luni. Luni, domnul Popescu intră în hala aproape goală a uzinei sale în care se aflau acum numai 10 utilaje de un format ciudat, câte unul pentru fiecare colaborator. Reprezentantul INTC începuse instruirea primului, iar ceilalți formau un cârd în jurul lor la care s-a alăturat și patronul. După o zi de instruire în care au rezolvat și toate comenzile în curs. Patronul a avut o singură nelămurire și s-a adresat reprezentantului INTC: - Cât curent consumă noua instalație
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
ascult păsările cerului care zboară și cântă pentru mine! Am învățat că natura are tot ce îmi trebuie pentru a trăi frumos. De aceea ascult încă țârâitul greierilor, în liniștea serilor, alerg după fluturii care zboară, fac semn cu mâna cârdului de cocori care pleacă, mă rotesc odată cu frunzele în vântul toamnei, mă joc cu stropii de ploaie chiar dacă sunt reci. Dacă nu ar fi fost toate acestea și încă multe altele, s-ar fi instalat o liniște demențială care m-
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
Am rămas perplex. Așa ceva nu mi-ar fi trecut niciodată prin cap. Dar mi-am adus aminte că la venirea noastră în sat, a văzut soția la fântâna din vale o căruță și pe cineva care asmuțea câinele spre un cârd de gâște și dacă reușea să facă o victimă, una singură, da bice cailor și gata. I-am povestit și ei tărășenia. - Păi, nu vezi că toată lumea fură? Tu pe ce lume trăiești? Am încercat să schimb subiectul dar n-
AZI DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346047_a_347376]
-
și ceea ce faci” Mahatma Ghandhi 4. Prima lecție de viață Ana, dovedi încă de mică, prin înclinațiile sale spre artă, că este dotată atât cu talent muzical, cât mai ales cu cel creativ - artistic. Când nu hălăduia pe dealuri cu cârdul ei de copii năzdrăvani, tăia toată ziua la foarfecă cârpe și confecționa rochițe pentru păpuși. Le cosea așa de bine și avea atâta fantezie în crearea lor, încât credeai că a urmat niscai cursuri de croitorie. Pentru orele de muzică
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-am fost nevoită să merg prea mult, că am ajuns pe plajă, iar nisipul fierbinte îmi transmite fiori în tot trupul. Pentru câtva timp, luciul apei mă fură, astfel pășesc fără a
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
doar cu activitatea de la catedră. Dacă scriitorul mai poate fi un model? Da. Dar pentru a constitui un model pentru alții, trebuie ca, în primul rând, să-și impună o anumită ținută (morală, profesională, estetică etc.), altfel, el se alătură cârdului (nu pot spune „pleiadei”, întrucât cuvântul are o conotație pozitivă) de nonvalori de care e lumea plină. Și, nu în ultimul rând, să se aplece cu dragoste către tineri și către problemele lor. Nu poți constitui un model nici pentru
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
în sat pentru a nu fi luați peste picior, convinși că sunt pradă unei iluzii. Vine ziua înmormântării, cu tot arsenalul de obiceiuri pentru mortul nelumit. Numai că la intrarea în curtea bisericii se produce o neașteptată năvală a unui cârd de cerbi, zburând pe lângă sicriul lui Ion. Acesta se trezește, adresându-se lui Iarel: „Ia biciul Iarel și mână boii să zburăm, / iar voi fraților așteptați-mă acasă că mă întorc să prăznuim”. Scena se transformă într-o alergare cosmică
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]