542 matches
-
Laurian din Botoșani, în Amintiri..., pp. 108-110. 200 Ibidem, p. 157. 201 I. I. Ipăteanu, Din cele mai vechi amintiri..., p. 51. 202 Moses Rosen, Primejdii, încercări, miracole, Editura Hasefer, București, 2001, pp. 17-20. 203 "Zelea Codreanu în capitala lui Cârlan", în Glasul Bucovinei, X, nr. 2318, 1927. 204 "Destrăbălarea de la liceul din Suceava", în Glasul Bucovinei, XIV, nr. 3597, 1931. 205 În Glasul Bucovinei, XIV, nr. 3602, 1931. 206 Anuarul Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, 1934, p. 59. 207
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
declara senin că a turnat ca să mănânce și el o bucată de pâine (foarte albă) a făcut-o pentru a grăbi instalarea modernității În România? Am primit de curând o carte care m-a tulburat profund: Destine frânte, de Marius Cârlan. tatăl, fratele, autorul Însuși sunt urmăriți cu tenacitate de zeci de „specialiști”, li se deturnează cursul normal al vieții, sunt aruncați la periferia socialului, cu o Înverșunare peste puterea de Înțelegere. tatăl, pentru a nu fi Înrolat În armata habsburgică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ori, dar refuză la un moment dat să continue În campania din Vest. Este deblocat, urmărit, condamnat și face 12 ani de detenție. După eliberarea din 1964, e mereu urmărit, i se Înregistrează fiecare pas și fiecare cuvânt. Domnul Marius Cârlan a cercetat dosarul tatălui În arhivele CNSAS și, cu documente, demontează argumentele care au condus la condamnare. Din toată această demonstrație m-au intrigat două informații: prima, colonelul Cârlan a fost condamnat În 1948 În absența unor martori sau piese
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
urmărit, i se Înregistrează fiecare pas și fiecare cuvânt. Domnul Marius Cârlan a cercetat dosarul tatălui În arhivele CNSAS și, cu documente, demontează argumentele care au condus la condamnare. Din toată această demonstrație m-au intrigat două informații: prima, colonelul Cârlan a fost condamnat În 1948 În absența unor martori sau piese justificative. Declarațiile de incriminare ale unor militari de sub comanda sa sunt strânse În 1951, sunt elaborate după același tipar și sunt date În fața unui ofițer de la Securitate care semnează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În disperarea ei, l-a blestemat pe făptuitor. În toamnă, spre iarnă, s-a aflat că a murit, răpus de o boală rapidă și necunoscută, un om din sat care era bănuit de multe tâlhării, inclusiv de furtul celor trei cârlani ai noștri. Oamenii Îi ziceau Coroi, deși avea alt nume. Mama a făcut atunci o cădere psihică. S-a simțit vinovată pentru moartea individului. Era Încredințată că rugile ei l-au pedepsit pe cel ce ne-a lăsat și mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după tăierea cârlanilor, pieile se foloseau în întregime pentru bonduști și cojoace (pentru toată familia). Când am mai crescut, la bundițe, aveam și dihori (care erau foarte scumpi). Mama avea cheptar lung, cu dihori mulți (în față și la umeri). Numai câteva neveste
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Toată lunca răsuna de strigătele noastre. Pierdeam noțiunea timpului și rămâneam într-o atmosferă de entuziasm până se însera. Uitam că acasă mai erau treburi de făcut și mama nu reușea să le facă față. Vitele trebuiau scoase la păscut, cârlanii duși la lan, gâștele la baltă, curățenie în ogradă, de plivit straturile lungi de ceapă din grădină și mai câte. În casă, mama puse pânza în războiul de țesut (stative), trebuiau făcute țevi la sucală, depănat caleapurile la vârtelniță și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai semnat: prof. Univ. Eugen Botezat, prof. Constantin Isopescu-Grecul, dr. G. Jeleriu (Glasul urnelor), N. Simionovici ( Orientarea politică a învățătorilor), Aurel Rășcanu (Liberalii și camerele agricole), Alecu Patraș, Vasile Gherasim (proză literară și versuri), dr. Pavel Felea, Aurel Nichitovici, Gh. Cârlan, Sp Poliacu ș.a.. Se scriau de toate în Gazeta Poporului, dar plasarea în devălmășie a materialelor în pagină, fără o distribuire atentă a rubricilor, era greu să deosebești articolele economice și pe teme agrare de cele referitoare la acțiuni culturale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au aparținut doar claselor dominante. De altminteri, una din trăsăturile ce diferențiază totalitarismul de orice altă formă de guvernămînt (fie ea tiranie sau dictatură) este tocmai persecutarea inocenților". Unul din aceștia poate fi și dramaturgul Ion Luca, despre care Nicolae Cârlan, în nota însoțitoare la materialele ce le publicăm, precizează: "Pentru personalitatea lui Ion Luca, documentele care urmează reprezintă o dramă atroce, iar pentru cultura noastră, scenă dintr-o mare și cumplită tragedie, care, spre a nu mai fi posibilă, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici înainte întreg poporul. E de observat că lumea din capitală și împrejurimi în multe cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cap, acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost provocată de lipsa de nutreț, de frig sau din cauza epidemiilor (celebrele epizotii). În ținutul Fălciu, în iarna anului 1847 și până la 28 martie 1848, din cauzele menționate, au murit 1.212 vite mari și 7.414 oi și cârlani. Epidemia de holeră din vara anului 1848 a afectat populația din satele din jur, cum ar fi: Odaia-Bogdana, Lunca Banului, Stănilești. În 1847, în ținutul Fălciu, ca urmare a invaziei lăcustelor, a fost distrusă recolta pe o suprafață de 100
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-mi ochii spre cerul înstelat. Satelitul natural al Pământului ieșise la o promenadă solitară, privind cu o înțelegere aproape umană la furnicarul omenesc de pe Planeta Albastră. "Peste lunca mea sihastră, Sus, pe cerul bărăgan Plimbă-se prin iarba-albastră Luna, bucălat cârlan." (Serghei Esenin) Esenin, care-și încropise un prepeleac acolo "sus pe cerul bărăgan", văzându-mă atât de singur, trist și abandonat, a coborât un moment lângă mine, pe băncuța unde stăteam. Salut, Titi! Ce faci? Ascult greierii, Serioja. Te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
copiii, eram bucuroși că scăpam de îmbrăcămintea groasă și peticită, de încălțările hârbuite, încărcate de obiele și ciorapi groși din lână, de căciuli decolorate și roase, de mănuși și fulare. Desculți, cu haine ușoare pe noi, zburdam în urma vitelor sau cârlanilor care ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
urma începea cu ciocnirea ouălor roșii, însoțită de formulele sacrosancte Hristos a înviat! și Adevărat a înviat! Încet-încet, reveneam la rutina treburilor și obligațiilor cotidiene, cu sufletul încărcat de lumina sărbătorilor petrecute. Pe tăpșanele înverzite de iarba crudă, unde pășteam cârlanii, oile ori vitele, participam împreună cu ceilalți băieți la loteria ciocnirii ouălor roșii, care se transforma într-o practică neprohibită și fără urmă de supărare. În câmpul fragmentatelor amintiri din îndepărtata copilărie, jocul de-a ciocnitul ouălor roșii a rămas ca
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Liliana. Zaharia Ghe. Mariana Bucur P. Ela .. Gavriliță Const. Măricica Registru matricol 209/19861987, f 145-177; 215.216; Costin Clit,op.cit.,p.236. XII Mecanică Bălan M. Mihaela Bălan I.Vasile . Babușca V. Vasile Bugeac M. Liliana Chetran Ghe. Gigel Cârlan Ghe. Lenuța Cotae V. Vasile Diaconu Adrian Ioan Diaconu V. Adrian Dicu Dtru. Gheorghiță Frențescu M. Danlela Gugescu V. Nicu Idriceanu I. Ioan Ifrim N. Tonica . Masdrag Const. Nicușor Marin Ghe. Gică Mercaș D. lulian Mercaș C. Liviu Mihai V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Pleșca Andreea Popa Ana Maria Rezmerița George Cristian Rezmerița Georgiana Cristina Ștefan Fabian Țîmpu Răducu Lucian Țintă Maricela Țurcanu Tamara Alexandra Tiron Georgiana Vasilache Daniel Bogdan XIII F.R. Diriginte Ioan Spânu Artene V. Sergiu Nicolae Cașu N. Nelu-Florinel Cațiche Adriana Cârlan I. Constantin Chirițoi C. Ana-Maria Costin Dan Drăgunoiu E. George Alexandru Folescu V. Ana Maria Gotu Lică Melinte Gh. Marius Mocanu Marius Nantu M. Mihaela Nicuță M. RenadiSociu Oncianu Monica Popa St. Marcela Puiu Ramona Resmeriță N. Andrei Stamatin I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
á la russe cu sos á l’americaine”; „Fasole roșie chinezească bătută non-stop cu bulanele de doi bucătari: unul tibetan și altul taiwanez”, ș.a. Cert este faptul că, pe 18 noiembrie 1968, directorul Trustului de alimentație publică locală Bârlad, Vasile CÎrlan și șeful Serviciului comercial Ioan Rusu, semnaseră adresa nr.4780 pe care au trimis-o mintenaș Direcției generale a presei și tipăriturilor, colectivul Vaslui, ce pe atunci nu-și avea biroul la Palatul administrativ al județului care nici măcar nu Începuse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
printre rânduri, Gheorghiță deshămă caii, îi împiedică și-i lăsă să pască lucerna de la marginea viei, lucernă ce fusese cosită de trei ori dar acum, după ploile din septembrie arăta ca primăvara. Culesul l-au început de la hotarul cu Ion Cârlan, primele coșuri au fost golite în zdroghitoarea pusă peste gura căzii; Gheorghiță învârtind mânerul ciorchinii erau striviți între cele două suluri de lemn crestate ce se roteau. Primul must din recolta anului 1938 se scurgea în cadă. Degustarea primei căni
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]