715 matches
-
Cimașul Opre Roman Iuon Grecul Stanciu Springhe Iuon Spictie Iuon Hilibaci Vâduve de iobagi: Stanca Solomonsca Dina Ana Opri Popi Deși, după cum am văzut din recensământul celor două sate, Oprea era cârmuit de un preot în timp ce la Streza, satul era cârmuit de un boier, în general un obicei străvechi în satele din Țara Făgărașului, impunea alegerea unui boier care să poarte de grija comunității și să strângă darea. Acest boier era scutit în acel an de plata dărilor. Dacă vreunul din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
repede. În esență, În aceasta constă toată ticăloșia lui și pentru aceasta l-au condamnat poeții. Pleacă fără să sufere, iată izbînda și crima lui. Între el și ceilalți se interpune setea sa de noutate, care Îl biciuie și-l cîrmuiește. N-are nici timp, nici chef să fie sentimental și tandru. Nu simte plăcere decît În miezul fierbinte al Întîmplărilor. Îndată ce se relaxează, freamătă În el un nou neastîmpăr, făcîndu-l să uite și să fie ingrat. Sfîrșitul fiecărei aventuri Îl
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să fie ocupată în cea mai mare parte cu gândul la Domnul nostru, iar în cea mai mică parte, cu hrănirea trupului, pentru ca astfel să dobândească mai multă armonie și ordine în felul de a se purta și a se cârmui. 215. A șasea regulă. Alteori, în timp ce mănâncă se poate gândi la altceva, fie la viețile sfinților, fie la vreo altă contemplație evlavioasă sau la vreo altă îndeletnicire spirituală; astfel, fiind atent la asemenea lucruri, va afla mai puțină plăcere și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și năzuințelor de astăzi ale unei Românii ce trebuie să se întărească”; suveranul făcea precizarea că a pășit pe noua cale „cu toată energia și convingerea, mânat de dragostea fără margini pentru țara pe care am fost chemat s-o cârmuiesc și să o apăr. Manifestul guvernului către țară, difuzat în 11 februarie 1938, detalia afirmațiile din Proclamația regelui. Un obiectiv fundamental îl reprezenta curmarea luptelor de dezbinare și a tuturor acțiunilor de ură și de ațâțare între frați, asigurarea celei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
publice. Textul Proclamației a făcut impresie locuitorilor din oraș care, potrivit rapoartelor agenților de poliție, își așteptau rândul să poată citi proclamația. Textul Proclamației era următorul: „Români, timp de 8 ani mi-am închinat toate gândurile și sforțările mele să cârmuiesc țara rezemându-mă pe organizațiile politice constituite. Din cauza cerinței de a obține un număr mare de voturi, propaganda făcută la alegeri au adus o adâncă neliniște și tulburare în viața și sufletul poporului meu aceasta fiind adânc dăunătoare săpând chiar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
greu și sărăcim din an în an mai mult că cei de la guvern, politicienii, își văd numai de interesele lor. Apăi și regele a cam lăsat țara de izbeliște și îngăduie să-și facă de cap toți cei ce ne cârmuiesc din guvern. − Doamne, ferește, Costache, sare socrul lui Ghiță, cum poți să zici așa vorbe de Majestatea Sa, ce vină poate să aibă el? Azi-mâine o să vorbiți urât și despre Dumnezeu! − Am știut eu că matale ai să te superi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să fie întrebat și să dea răspunsuri, profesorul începu să cuvânteze: „Da, domnilor, țara a fost și se află într-o situație grea; motivul acestei situații care trebuie cunoscut de oricare om din această țară este că acei ce ne cârmuiesc, conducătorii noștri, nu au înțeles să caute mijloace de îndreptare a neajunsurilor și necazurilor cetățenilor simpli. Partidele de la noi și, din nefericire, și regele și-au văzut numai de interesele lor, fără să se gândească la majoritate.” − Mai încetul, mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini, putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile!..." E trist! O față bisericească a înțeles ce nu înțelege regele său, remarcă Ștefan, vădit tulburat. Înțelepții ar trebui să cârmuiască lumea, dar, din păcate, înțelepții gândesc prea mult și acționează prea puțin... "O țară prea mică, pentru un principe atât de mare", spunea un cronicar moscovit, dezvăluie Vlaicu. Cum s-ar spune, se ploconește Țamblac, "aripile-ți au depășit cuibul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
preoțesc” la împlinirea a zece ani de păstorire: „Acum zece ani, într-o epocă de fundamentale reforme, când s-au făcut îndreptarea calendarului, s-au alcătuit legea și statutul de organizare al bisericii noastre, legea cultelor, a fost ales să cârmuiască biserica din eparhia noastră, Î. P. Sfințitul Mitropolit Nectarie. Era într- adevăr nevoie de o mână energică, de un încercat muncitor în via Domnului, de o răbdare și stăruință neobișnuită. Aceste daruri le aducea mitropolitul Nectarie [...]. Ne venea un al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
străbuni. Un hrisov din anul 1378, de la Vladislau, principe de Opelic care conducea principatul galițian, hărăzește lui Alexandru Român(Wolochowi) ce se afla în slujba sa, cîmpul și satul Hodla de pe malul Tărnovei, iertîndu-l de biruri și lăsîndu-i a se cîrmui după legile române. Un hrisov din anul 1420 de la Zemovid, principe de Mazovia și Belza, învoiește pe locuitorii satului Liubici a se folosi de legile române. Un hrisov din anul 1545, al curții principelui din Cracovia dă voie românilor să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iar dacă deve-nea răulean era tras la județ în fața adunării chinezilor care formau o conducere colectivă a tuturor satelor românești ce împreună era o ,,țară” - craină - iar conducătorul se numea crainic. Ei trebuiau să apere hotarele țării și să o cîrmuiască cu mare grijă. Cei de astăzi ar avea multe de învățat din asemenea legi! În Ungaria, Istria, Polonia, Banat pentru legile vechi ale românilor se foloseau expresiile: antiqua Valachorum, jus valachicum, lex Valachorum sau jus Wolachie iar în Țările Române
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Aci afli lucruri mari, Cum a băut împăratul, Cum s-au certat doi măgari, Fetele cum să iubească, Flăcăii, iarăși mereu, Cum să le tot amăgească! Ia-ți căciula, fătul meu! Aici s-adună și Sfatul Domnului de ajutor, Care cârmuiește Statul Așa bine și ușor. Iată Vornicul cel mare, Al doilea Dumnezeu! Știi câtă putere are?... Jos la pământ, fătul meu! Nimic nu se mișcă-n țară De n-o fi prin știrea lui, Ș-asta nu e o povară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberalilor aceleași argumente pe cari le opun astăzi 1 liberalii noilor partide ieșite din puterea sufragiului universal, anume că nu au știința de a guverna statul. Conservatorii se mândreau că au oameni de stat, oameni deprinși a comanda și a cârmui și lucrul era adevărat. Se întâmpla cu conservatorii noștri aceea ce se întâmplă astăzi cu liberalii: o lungă stare privilegiată făcuse din clasa lor o clasă de stăpânitori. Iar vechiul și neîntreruptul exercițiu al funcțiunii crease un tip fiziologic special
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
abeceul moral, ai învățat să distingi între bine și rău, între adevăr și minciună, între dreptate și nedreptate. E descoperire treptată sau, rareori, „pe drumul Damascului”, revelație. *Certîndu-l pe Iov, Elihu îl întreabă la un moment dat: „înțelegi tu cum cîrmuiește Dumnezeu norii Săi și în ce fel poate să sloboadă fulgerul pe pămînt?” Bazat pe știință, un contemporan de-al nostru, lucrător la un institut meteorologic, ar putea răspunde afirmativ. Dar faptul acesta nu exclude necesitatea credinței în Dumnezeu. Există
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
voia vînturilor va putea, poate, să reziste cîtva timp; dar va fi fatal pierdută, căci proștii nu se gîndesc la primejdie” (Karl Marx, apud: I.C. Atanasiu, Spovedania unui socialist, p. 49). Se înțelege, vorbele „Bărbosului” îi vizează pe cei ce „cîrmuiesc” pe uscat. *La o cercetare superficială, progresul criticii de azi față de cea din trecut e indiscutabil. El ar sta în felul cum se scrie: mult mai bine - spun unii - decît altădată, atît sub aspect teoretic, cît și stilistic. S-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Chestiunea este însă alta, noi, toate partidele, și al Domniei Sale și al nostru și celelalte, suntem patriotice, care vrem binele țării și Domnia Sa și noi - firește - fiecare pe calea pe care socotește mintea sa. în ce privește care partid să vină să cârmuiască țara, aceasta are s-o hotărască opinia publică a țării în conformitate cu greutatea argumentelor pe care le va provoca fiecare în fața acestei opinii publice pentru a o câștiga. Un partid, o ideologie politică dacă vine la putere în opinia publică câștigând-o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Chestiunea este însă alta, noi, toate partidele, și al Domniei Sale și al nostru și celelalte, suntem patriotice, care vrem binele țării și Domnia Sa și noi - firește - fiecare pe calea pe care socotește mintea sa. în ce privește care partid să vină să cârmuiască țara, aceasta are s-o hotărască opinia publică a țării în conformitate cu greutatea argumentelor pe care le va provoca fiecare în fața acestei opinii publice pentru a o câștiga. Un partid, o ideologie politică dacă vine la putere în opinia publică câștigând-o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
om și divinitate, socotite sursa principală a suferinței omenești, precum și implicațiile acestei viziuni asupra artei lor dramatice. La Eschil, suferințele omenești își dezvăluie sensul doar când sunt proiectate pe planul divin: eroii păcătuiesc prin aroganță și violență, iar zeii care cârmuiesc lumea le dau o dreaptă pedeapsă. La Sofocle, acțiunea umană își pierde în parte dependența de lumea divină, iar eroii buni și generoși îndură nevinovați nenorocirea, ceea ce nu pune însă în cauză justiția divină, ci evidențiază doar nimicnicia oamenilor față de
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
actuală nu numai că reprezintă doar o posibilă formă de abordare și rezolvare a problemelor legate de satisfacerea preferințelor cetățenilor, dar, În ultimii ani, În lumea academică, s-a format un consens larg cu privire la declinul abilității guvernului central de a cârmui societatea 1. Perceperea acestui fenomen a condus treptat la Înlocuirea conceptului de guvernământ din relația privilegiată cu acțiunile pentru satisfacererea preferințelor cetățenilor cu un alt concept, cel de guvernanță. În primul rând, guvernanța poate fi privită ca reprezentând apariția unor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să aibă în vedere ca cei „orânduiți pentru păstorii norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și copii la învățătură. Era prevăzut ca „la târguri și la sate", Mitropolitul și Episcopii, în eparhiile lor, să așeze „preoți de ispravă" care să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin răscumpărare. Regulamentul organic este legea care a recunoscut nu numai satul - care prin „Cutia obștei" își avea bugetul propriu cu care își satisfăcea interesele, dar și orașele care, prin sfaturile lor orășenești, compuse din membri aleși dintre orășeni, se cârmuiau în mod independent, satisfăcându-și „materialniceștile interese". Având în fruntea lor pe vornicelul satului „ca pe o politie în sat", el era persoana care percepea și asigura încasarea „capitatiei" pentru care locuitorii răspundeau în mod solidar. Legea comunală din 31
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cât și implicarea francmasonilor (denumiți "șerpii verzi") în participarea Italiei la război. În articolul "Columbia, o țară fericită" s-a relatat într-o notă total subiectivă și preferențială situația din acest stat: "De câțiva ani, Republica Columbia din America de Sud e cârmuită după principiile catolice. Viața religioasă a luat un avânt puternic"625. Se cita din discursul de retragere al președintelui Carol E Restrepo (1 august 1914), care își afirma supunerea față de Iisus Cristos; se "caracteriza" apoi noul președinte, Iosif V Concha
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revoluționare din Răsărit avea să se reverse și să acopere Apusul. Acum, într-o răsturnare cu 180ș a predicției leniniste, lava curge de la vest spre est, purtând cu ea triumful idealurilor democratice [...]. în sfârșit, izbândesc dorințele oamenilor de a se cârmui singuri în bună cuviință și pace [...]. Pe plan istoric, [ân Europa de Est] a existat mai mult în aspirație decât în practică. Instaurarea sa în Europa de Est - la confluență de culturi, religii, naționalități și armate - ar fi posibilă, dar necesită multă pricepere, eforturi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Iuga Ologul a avut drept frați, după ambii părinți, pe Mihail și pe Ștefan (care, sub numele de Ștefan I, a guvernat Moldova, înaintea să, între 1394-1399), iar, doar dupa tata, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul românesc est carpatin, între 1400-1432) și pe Bogdan „jupanul”. Cu supranumele de „Ologul” (mai mult ca sigur cu înțelesul de „Paraliticul”), îl întâlnim numai în Letopisețul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor turcești/ după-un iute, uriaș pîrjol,/ rămîne țara tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]