1,691 matches
-
Toate Articolele Autorului Aud pe mulți jucând la Loto: “Dumnezeu să-mi dea norocul Să câștig eu, astăzi, potul, Aș scăpa de sărăcie! L-aș împărți la toți săracii, La frați, surori și la cumnați; La cerșetori le-aș da cârnați, La bolnavi o farmacie. Aș ctitori și-o mânăstire. Cavou aș face la moșnegi Și cruci de marmură,-nțelegi? Că-s doar pentru veșnicie!” Mă uit la ei și-mi fac o cruce: Nu vedeți ce e în țară? Ăștia
SE DĂRÂMĂ CAPITALUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366811_a_368140]
-
care nu știam dă odihnă, dă alea-alea, ca acu’ ! Ilie însă, om cu multă glagorie, știa cam unde bate nașul, prin urmare, l-a invitat acasă, la un meci de campionat, a adus o damigeană de vin și ceva cârnați uscați, iar la sfârșit erau de acord că Maradona e cel mai mare din lume și că băiețelul va purta un nume glorios spre propria lui glorie. Adică, va ajunge, fără îndoială, un mare fotbalist, plin de bani, bani pe
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
nu numai crâmpeie de înțelepciune, dar și metafore reușite, de asemenea cu tente culturale românești: “Copacii culeg bulgărași de soare din iarba verde- mestecenii se apleacă în smerite metanii” “Căldură mare- bâzâitul muștelor se întețește pe funie sub lucarnă doi cârnați la uscat” Poemele TANREGA despre care aflăm că sunt o formă elaborată de tanka și că în era HELEN poeții japonezi se completau reciproc într-un brain storming sub numele de renga, au un capitol distinct în volum. Dialogul liric
MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368592_a_369921]
-
mânați măi flăcăi Și sunați din zurgălăi! Ca să facem o urare, Gazdelor, la mic și mare: Cu noroc și bucurie, Viața-ntreagă să vă fie! Să aveți belșug în casă Și copiii pe lângă masă! Să petreceți an de an, Cu cârnați și cu ciolan, Cu vin bun și cozonaci, La masă cu oaspeți dragi! Cu pastramă și fripturi, Cu șorici și răcituri, Stropite cu țuică fiartă, Ce fac petrecerea lată. Noi vă lăsăm sănătoși, Să petreceți bucuroși, Cu fete și cu
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
să îți faci rost de ele. Nu s-a auzit încă niciunde pe glob că ar fi avut loc vreo... ploaie cu prune. Cu șerpi, da. Ploile cu broaște țestoase și cu pești au devenit o banalitate. Iar, “Ploaia cu... cârnați”, mă veți întrerupe azi pentru prima dată, Corcodușieri Omologați Ca Frunze, a fost înregistrată ca marcă pentru Nastratin Hogea, de către Anton Pann. Cel mai simplu este să faci silvoiț, dacă ești proprietarul de drept al unui prun. Sunt bune și
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
brațe, l-am dus acasă și i-am dat lapte să mănânce. Ei, da, de-acum aveam din nou câine, eram fericit... Bulfei creștea pe zi ce trece, îndopat de mine cu lapte, mămăligă, pâine, chiar și cu mușchi și cârnați de la oală, firește - spre dis- pe-rarea maică-mii, care era (și mai este încă, slavă Domnului!) o zgârcită notorie. L-am în- vățat să rămână cu vacile la păscut, se ținea săracul după ele toată ziua, timp în care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
ziarul de pe masa din bucătărie și un articol îi atrăsese atenția. Un milionar a murit într-un accident nautic. Era cu amanta sa, care a scăpat, ca prin minune, nevătămată. Și care i-a moștenit imperiul financiar devenind astfel regina cârnaților. Omul fusese chelner înainte de revoluție, dar cu activitate intensă la Securitate. Lucrul acesta l-a ajutat să cumpere aproape gratuit fosta fabrică de mezeluri, socialistă, din orașul de reședință și să întreprindă afaceri profitabile, folosind fostele relații ce și le
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
timp scurt și deosebit de grave pe timp mediu și lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra, în fine, cu cine se nimerea, deoarece, noaptea, nu are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara tuturor
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
după exact o săptămână (aici se poate admira seriozitatea specific nemțească), în dimineața când oaspeții își luau micul dejun cu ouă ochiuri, slăninuță la grătar, brânză de vaci cu smântână de bivoliță, friptură de pui cu mujdei, vestiții de acum cârnați oltenești, pe care, mai ales Heimlich îi aprecia din cale afară, cu murături proaspete de la butoi, dar și cu o țuică înainte, plus un kil de vin care sfârâia în pahar, așaaa pentru digestie, dar numai simpatica Hildegarde (buna mea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate indispensabilă unei adevărate soții, Timona pregăti terenul cu sacrificiul unui telefon prealabil. Ce-i drept sună cam cinci zile la rând, pentru că
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
-i albă. • Ignoranța e mândră. • Avea un ochi ce te vrăjea, un singur ochi, cel'lalt lipsea..., și-avea un păr fermecător, dar nu pe cap, ci pe picior... (Nae Cernaianu descoperă folclorul modern). • Ce naște din pisică mănâncă și cârnați... • Și întrebările trebuie să probeze inteligenta... Întrebarea e cum? • E o problemă prea simplă ca să-mi bat capul cu ea. • Adevărat că am promis, dar nu am promis să mă țin de cuvânt! • Mi-am amintit toate bancurile vechi. Ori
SECRETUL & CUSUT CU AŢĂ ALBĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349403_a_350732]
-
să îți faci rost de ele. Nu s-a auzit încă niciunde pe glob că ar fi avut loc vreo... ploaie cu prune. Cu șerpi, da. Ploile cu broaște țestoase și cu pești au devenit o banalitate. Iar, “Ploaia cu... cârnați”, mă veți întrerupe azi pentru prima dată, Corcodușieri Omologați Ca Frunze, a fost înregistrată ca marcă pentru Nastratin Hogea, de către Anton Pann. Cel mai simplu este să faci silvoiț, dacă ești proprietarul de drept al unui prun. Sunt bune și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
să îți faci rost de ele. Nu s-a auzit încă niciunde pe glob că ar fi avut loc vreo... ploaie cu prune. Cu șerpi, da. Ploile cu broaște țestoase și cu pești au devenit o banalitate. Iar, “Ploaia cu... cârnați”, mă veți întrerupe azi pentru prima dată, Corcodușieri Omologați Ca Frunze, a fost înregistrată ca marcă pentru Nastratin Hogea, de către Anton Pann. Cel mai simplu este să faci silvoiț, dacă ești proprietarul de drept al unui prun. Sunt bune și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
trezit. Într-o clipita-s treji cu toții,doar unul este mai căscat, -Hai mă,pământul nu așteaptă,să terminăm de secerat! Caruța-i pregătită-n curte,boii deja sunt înjugați, În traiști au pus ceva mâncare,o ceapă, brânză și câțiva cârnați. Au luat și un butoi cu apă,fiindcă stau mult la secerat, Când soarele arde mai tare,si boul trebuie adăpat. Și tot muncind se face amiază,din secerat ei se opresc Se dau la umbră de căruță,mănâncă și
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
Articolele Autorului SORCOVA Dragii noștri gospodari, La cumpăna dintre ani Cu mic cu mare venim, Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în ceaun, La fiert vinul cel mai bun, Mămăligă cu jumări, Părăsim anul de ieri. În Noul An care vine, Vă urăm numai de bine; Sănătate, bucurii, Rod bogat în câmp și vii. Să trăiți întru
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
focul, să ajute măcelarul, să aducă vase, apă...etc. Chiar dacă mai e până la Ignat, în lumea noastră, modernă, m-am înscris și eu pe o listă de așteptare, la un verișor, care crește porci și îi taie, prepară caltaboși și cârnați (rețete tradiționale), face jumere, pachete de carne, mărunțite/tăiate după pofta fiecărei gospodine, numai bune de pus direct în congelator. Pentru că ieri l-a sărbătorit pe fiul său cel mic, Andrei, în cinstea căruia a sacrificat un râmător, am avansat
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
mei larg deschiși, viii și morții viețuiesc în deplină înțelegere: pe cei vii nu am cum să-i alung „din peisaj”, iar pe cei dragi nu mi-i poate lua nimeni, niciodată. După petrecere, ne luăm lădițele cu...carne, caltaboși, cârnați și le punem în mașină. Lăsăm la afumat jambonul și câțiva cârnați. Prin geamul aburit, familionul rămas ne face cu mâna. Stau în față, că sunt mai grăsuță și riscăm să forțăm arcul de pe roata din dreapta, spate. Adorm liniștită pe
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
vii nu am cum să-i alung „din peisaj”, iar pe cei dragi nu mi-i poate lua nimeni, niciodată. După petrecere, ne luăm lădițele cu...carne, caltaboși, cârnați și le punem în mașină. Lăsăm la afumat jambonul și câțiva cârnați. Prin geamul aburit, familionul rămas ne face cu mâna. Stau în față, că sunt mai grăsuță și riscăm să forțăm arcul de pe roata din dreapta, spate. Adorm liniștită pe știrile de la Radio Timișoara. Mi-e așa de bine! Am tăiat porcul
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
copiii cântă: Am venit șî noi odată La un an cu sănătate Șî la anu’ să venim, Sănătoș’ să vă găsâm. Dacă gazda întârzie cumva să le deschidă ușa, ei strigă nerăbdători: Ne daț’, or’ nu ne daț’ Mămăligă cu cârnaț’? După ce gazda deschide ușa, fiecare copil zice ,,Bună dimineața la Moș Ajun!” și primește ,,colindeți”: cornuri, covrigi, felii de pâine albă sau de cozonac, biscuiți, mere sau nuci, pe care le vâră repede într-o traistă cât mai mare, purtată
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
lapte acru, 1-2 ouă, unsoare (untură de porc), scorușe pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
fiartă de pe masa din casa părintească, la „zaibărul” dătător de sănătate, cu atmosfera de familie cu temeiuri strămoșești? Nu pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus la sărat, apoi dat cu boia și usturoi. Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe deplin din niciun fel
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
de flori sălbatice, în casa pregătită pentru ziua când aveam a sărbători Nașterea Mântuitorului. După Ignat, noaptea în care se spune că porcul își visează tăierea, urmau alte treburi în gospodărie: tăierea porcului, tranșarea lui, punerea cărnii la sare, pregătirea cârnaților ș.a. În ziua tăierii porcului, mămica ne „îmbărburea” cu sânge de la el. Adică ne făcea cruce în frunte, bărbie și obraji, pentru a fi feriți de boli și deochi. Ca să înțelegem necesitatea postului, bunicul ne povestea legenda nașterii lui Iisus
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
-i nici-o bucurie. Burtă mare tu de ai, Ai să dai de vai și băi. Cu slănini de te-nveli, Inima ți s-a opri. Treci, te rog, la pătrunjel, Morcov crud și dovlecel. Mere și cu portocale, Fără porc ,cîrnați, sarmale. Peste poți să ai la masă, Că acela nu îngrașă. Dulciuri,junk food dacă ai, Dă-le și tu la dușmani. Nu-ncerca să treci măsură, ... Citește mai mult NU TE ÎNGRĂȘANu te îngrașă Mărie, Că nu-i nici-o
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
-i nici-o bucurie.Burtă mare tu de ai,Ai să dai de vai și bai.Cu slănini de te-nveli,Inima ți s-a opri.Treci, te rog, la pătrunjel,Morcov crud și dovlecel.Mere și cu portocale,Fără porc ,cîrnați, sarmale.Pește poți să ai la masă,Ca acela nu îngrașă.Dulciuri,junk food dacă ai,Dă-le și tu la dușmani.Nu-ncerca să treci măsură,... XIX. PĂCATUL, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1080 din 15
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]