613 matches
-
față.” La 5 ani de la operație, niciun medic nu a mai vrut să îi preia cazul iar Sorina, disperată, și-a dat cu soda caustica pe față, convinsă fiind că în acest fel nu îi va mai crește barbă. Chipul cârpit de nenumărate operații estetice a transformat-o pe Sorina într-un monstru iar acum regretele pentru decizia luată în urmă cu mai bine de 17 ani, sunt tardive. Întrebată fiind dacă a fost o greșeală operația de schimbare de sex
Primul transsexual din România regretă decizia luată cu cinci ani în urmă - Video () [Corola-journal/Journalistic/23599_a_24924]
-
cuvântul "turn" n-o să apară decât numai o dată; și e un turn, acela, de cea mai neagră faimă și, totodată, jalnic: al casei (sau al curții) Arnoteanu. Și nu doar întrucât e vorba de-un "soi de turn de scânduri cârpit cu tinichele" (întreg "domeniul" Arnoteanu: o cloaca maxima, acesta, corcită cu un pandemoniu, fiind, de altminteri, o oglindă fără greș și un motiv redus al Curții-vechi, - cea "fără întocmire, fără stil, cu nade, umpluturi" ș. cl., răsfrângere, la rându-i, și
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
orice activitate în pădure și pe câmp era interzisă; toată lumea trebuia să lucreze doar în jurul casei; l nu era voie să ceri sau să dai împrumut, fiindcă o astfel de solicitare aducea sărăcie în casa gazdei; l nu s-a cârpit și nu s-a cusut, pentru ca ochii gospodinei să rămână sănătoși; l s-a fiert și s-a dat linte la animale fiindcă în felul acesta le va spori fertilitatea; l dacă cocoșul cânta în postul Crăciunului, era semn că
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
de mult în America, ieșea întotdeauna învingător. Ajunseserăm, de urât, să ne uităm la astfel de întâmplări, care ne mai bucurau inimile noastre grele de singurătate și părăsite, sărmanele de ele. Când nu stăteam la tv, Ifi mătura, gătea, cosea, cârpea, citea ori împletea la pulovărașul ce avea să mi-l dăruiască nu cu mult înaintea Crăciunului, o dată cu o farfurioară plină de nuci pisate. Dar cel mai bine era când ședeam împreună la televizor. Mă punea și pe mine să stau
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
se pregătea s-o acopere din cotizațiile membrilor, strânse de la Prietenii Radioului. Iar lipsa din banii prietenilor transmisiilor în eter trebuiau acoperiț i cu banii Asociației Prietenilor Ceainăriei Ruse. Iar gaura din casa admiratorilor uncropului, prevăzătorul președinte preconiza s-o cârpească cu ajutorul unei alte asociații, la a cărei organizare lucra în prezent. Această asociație era Jos Mâinile de pe Berării. Vestea adusă de Evsei Lvovici dărâma dintr-un foc sistemul perfect de relații dintre asociațiile voluntare, construit cu atâta dragoste de președinte
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
mai altfel decât celelalte./ Te umilește cu dragoste,/ ați susura lapte și miere/ dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta./ Te ămbracă an giulgiul purpuriu din rodie/ și-apoi ați mai suge puțin sânge,/ ați mai cârpește o palmă" (Zece mii de spânzurători). Fără complexe, autoarea ași demontează, suprarealistic, făptura, spre a obține din sine factorii naturii, deopotrivă cu oniricele năluciri, marcând clar nostalgia: " Apoi ați scoteai singură câte un ochi și al puneai alături./ Pentru zilele an
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
acesta performează (bând cot la cot cu Rafael sau prostituându-se cu un ce câștig în fața unor mafioți de cartier) se ridică la înălțimea prozei lui Aldulescu: amestec, la rândul ei, de insolit individual și tipicitate socială. După ce a fost cârpit live, pe o terasă plină de lume, de către "sobolii" mafioți, Mărgărit știe să le speculeze o coardă ascunsă, mai sensibilă. Ridicat să-i ia apărarea, Rafael va asista înmărmurit - ca și cititorul - la trocul dintre presupusa victimă și agresorii ei
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
se plimbă tacticos printre porumbei pe pajiștea izolată de un gard, cu înspăimântătoare carte de vizită de alamă, - și nu rabd, aruncarea în el cu pietre, și strig românește la doamna care-l însoțește, și care, probabil, îi este mamă, "cârpiți-l!", ...iar doamna dă din cap zâmbind și răspunde "Oh, yes, yes, yes." E o speță de corbi mari, lucioși, cu un plisc gros cât o călimară de primărie, cum sunt la noi corbii de arătură, din Bărăgan... Aceste păsări
Corbul domesticit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6951_a_8276]
-
avut o cunoaștere directă, pe propria piele, a epocilor trăite), descoperim o confesiune impresionantă a Lenei Constante, pusă sub titlul Veacul văzut printr-o viață și deschizând, simbolic, cartea de interviuri. După opt ani de celulă solitară, în care a cârpit de sute de ori o pereche de ciorapi, cu un croșet făcut dintr-un fir de sârmă, ace de cusut din fire de mătură și fire de păr în loc de ață, minunata Lena Constante (între timp, dispărută dintre noi) vorbește în
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
-l dă pe „dulceața/ traiului patriarhal”. Depărățeanu este un sastisit de lumea cărturarilor - singurele, de altfel, versuri mai răsărite din Vara la țară sunt cele care opun natura culturii („Vai! și cum își bate pieptul/ Înțeleptul/ Care zi cu zi cârpind/ Ale sale zile pline/ De suspine,/ Vede cărțile-i mințind!”// „Mie dați-mi valea verde,/ Unde pierde/ Omul negrele gândiri,/ Unde-ți uiți de infamia/ Și sclavia/ Auritelor zidiri!”), pe când Topîrceanu schimbă polii. Se vede, având sub ochi și sursa
La umbră by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5272_a_6597]
-
al României n-ar face față presiunii sociale. Va mai fi tânăra generație mult mai puțin sensibilă la patriotismele ieftine cu care actualii potentați fac ravagii la vulg dispusă la acceptarea impozitelor înrobitoare prin care pesedeii își imaginează că vor cârpi la nesfârșit buzunarul țării? Sunt semne sigure că adolescenții de azi, pentru care realitatea Internetului e mult mai puternică decât Palatul Victoria și informația luată instantaneu din Noua Zeelandă sau Groenlanda mai eficientă decât aceea pe care funcționarul bine dresat de la
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
o viziune halucinantă asupra universului în care se mișcă. Lumea percepută prin simțurile ei ascuțite la maximum înseamnă legendele locului - Ťtata hoțilorť, Andrei Mortu, despre care se credea că a murit de tot, a cincea oară, ar fi fost văzut cârpindu-și cămașa într-un copac; Vica, fiica lui, s-ar fi aciuat prin sat, sucindu-le bărbaților mințile, cu dragostea ei păcătoasă. Mai înseamnă apoi un univers gata să se dezintegreze, în care totul se amestecă haotic: ŤPe Condrat și
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
clubului din Trigoria au fost foarte grijulii să nu-i scape - atunci când s-a pus problema prelungirii contractelor - și alți jucători de clasă, precum Méxes sau De Rossi. Clubul spera ca renunțând la Chivu să obțină suficienți bani pentru a cârpi finanțele familiei Sensi. Ei bine, stilul de prădători al fraților Becali a făcut ca toate aceste mutări să se blocheze. Mai mult, Chivu s-a ales cu imaginea de "trădător", de individ fără caracter, de încurcă-lume. Ceea ce, cu siguranță, nu
Afacerea Chivu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9441_a_10766]
-
înfunde. Modelul în care se face politica noastră națională urlă a prostie și minciună". Ori acest peisaj tenebros al crizei pe care o vedea oarecum premonitoriu, ajungînd la proporții intolerabile, încă într-un an relativ favorabil, 1969: "Decrete peste decrete. Cîrpim cu ele viața politică, speriați de eșecul generalizat. Ideologii aruncă răspunderea asupra cetățenilor și-i obligă să plătească din puținul lor venit oalele sparte. Caută responsabili, pretind conștiință, ba chiar elan și voie bună, cer jertfe și privațiuni, reducînd la
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
de restaurare a omului zdrobit în impactul cu introspecția implacabilă, reprezintă, la rîndul său, un eșec. Rezultă o făptură compusă din surogate, o însumare a morților succesive: „mă recompun în grabă, alandala și eliptic,/ o pornesc voios prin viață,/ mă cîrpesc de mîntuială,/ golurile le umplu cu plastilină, cu vată, cu ghemotoace de ziare,/ (ah, ce persoană respectabilă făcută din sînge amestecat/ cu vorbe și plastilină), miros a gilette./ eu strălucitoarea piramidă făurită din repetatele mele morți suprapuse” (ibidem). Starea critică
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
pentru copii. Magdalena Ursu era magazioneră la combinatul de mobilă, nu câștiga cine știe ce, însă o ducea. Locuia într-un apartament cu două camere confort II, copiii stăteau toată ziua la creșă, seara-i lua de acolo, le spăla hăinuțele, mai cârpea un ciorap, mai croșeta, de nu se lua curentul. Câteodată își spunea că nu avea nici măcar "șanse teoretice" să-și refacă viața: când să mai cunoască pe cineva? Ziua la serviciu, seara treburile casei. Dumineca era singura zi când putea
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
mâna pe putere, comuniștii n-au avut dușman mai mare. ,Proprietate" înseamnă ,independență". Înseamnă libertate de gândire și de acțiune. În marea lor ticăloșie, comuniștii au dat proprietății o conotație agresiv-negativă: ești proprietar, ești hoț, rău, ticălos. Trebuie să fii cârpit în fund, nebărbierit, înfometat pentru a merita să te numești om. Culmea e că astfel de rețete au funcționat și mai funcționează. Ceea ce îmi reconfirmă bănuiala că natura umană e cam idioată și că ,omul natural" nu prea merită mult
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
decît despre mine nu mai știu vorbi decît despre mine, așa cum mă văd, reprodusă în milioane de cioburi asemenea care curg continuu pe stradă fără să-și mai amintească nimic. Am să învăț din nou să cos, să spăl, să cîrpesc, să cresc copii, să fac cumpărături, să gătesc, am să fac cum vor toți, cum fac toți, am să tac și-am să uit Că trebuia să diger existența pămîntului să împac munții cu văile / să căsătoresc insule cu oceane
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
la Altamira Vineri să mă-ntâlnesc în somn cu Dumnezeu să-i cer o audiență fără să afle băieții Să mi se demonteze microfoanele Să mă grăbesc să mă antologhez la Hyperion la patruzeci și cinci de ani să-mi cârpesc ciorapii asta da metafizică Să șofez o pasăre Să fug unde văd cu ochii dar să ajung cu bine la Florența. Păcat De n-ar avea poemul o rană incontestabilă ca ordinul de vânătoare al Dianei în pădurile Traciei Splendoarea
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
de ieri vii sunt numai păsările nocturne se încru cișează stârnind pudră de harfă peste geografia orășelului ignobilă vii sunt numai viitorii sinucigași singurii ce știu să-și prețuiască destinul viu în această noapte este preotul chemat să rostească îndemnuri cârpite la căpătâiul muribundului surd o noapte asimetrică o noapte refuzată gloriei o noapte în care trecutul și viitorul meu dialoghează incoerent ca doi bețivi cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
lumină din bucătărie se strecura pe sub ușa. Ilinca era acolo; poate că mă aștepta. N-aveam idee cît e ceasul, dar trebuie să fi fost foarte tîrziu. Am crăpat puțin ușa și am privit prin deschizătura. Ilinca, așezată la masă, cîrpea hainele băieților. Părea epuizata și era foarte palida. - Ilinca! am chemat-o în șoaptă. A tresărit, iar lucrul i-a căzut din mînă. - Țină! a exclamat, repezindu-se spre mine. Ești în afară de pericol? - Totul e-n regulă, am asigurat-o
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
precum un vis prin carne, Plăcerea-mi trece, bucuria-mi doarme. Dar gândul meu firav căta în altă parte Spre munții albi ai slovei, cu turle fără moarte. Azi vin pe rând, în zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să-mi țină-n frigul spaimei și-n chin tovărășie. Durerea veche cheamă spre seară o surată Și stau tihnit de vorbă la mine-n beregată Frânge
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
sub cearșaf, la fumigații bune să alunge și gripa și spaimă. Valuri de ofrande fetide în acest orizont seminal, în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena prolificei noastre umbre... Fumigații și pentru spasmele memoriei ce sughițe cîrpind laolaltă zdrențe de insomnie. De presupus că am fi fost și ceva mai bravi unde? cînd? sau mai treji în baia cu aburi a somnolentei colective... Ah dacă!... pe cînd locuiam în trecutul imprevizibil mai confortabil decît în prezentul mereu
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
imediat, nu i-a mai cerut nimeni să publice. Iar mai pe urmă, cînd directorul Cărții Românești "a început să mă piseze să-i dau un volum", dl D.T. n-a mai găsit timp să-l alcătuiască. Cum poate fi cîrpită relația cu U.E. Ascultați, băieți, ascultați! îi îndeamnă Cornel Nistorescu pe aceia dintre oficialii români care vor să știe ce se vorbește la telefon despre ei și nu numai, în România. "Săptămîna trecută, scrie Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, prefectul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
cântec de lume/ pierdusem,/prin vremile solare./ Ca pe o pasăre-albastră-l căutam/ și-l căutam/ și-l căutam... Nici ONU nu-i mai dă speranțe: Pe la cusături, a crăpat cerul de-atâta ură. Iar Organizația Națiunilor Unite vrea să-l cârpească, dar nu poate./ Cârpește aici, plesnește dincolo și pe măsură/ ce trec anii, s-ar putea să se răzgândească/ sau să se lase păgubașă. Omul nostru știe și meșteșugul rimei: Sânziene aurii,/drum mă poartă printre vii./ Sânziene scrise-n
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]