1,128 matches
-
spovedești doar de formă și să spui că, oricum, și-așa fac. Asta e o fraudă. Nu trebuie să te îngrijoreze marile păcate, pentru că toate se iartă, dar să fii pe o poziție, o hotărâre și o decizie de mare căință și pocăință. Și în ce privește canoanele pe care le dau duhovnicii, cred că este o greșeală să se dea canoane care opresc de la Împărtășanie ori sunt cu mari nevoințe. Este o greșeală deoarece credincioșii ori nu le fac, fiind o serie
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
în ispite față de care mai înainte era protejat. Adică toate cele ale Domnului, sunt pline de iubire față de noi toți, care suntem copiii Lui. - De ce Doamne, am parte de atâtea belele, că înainte nu se întâmpla așa ceva? - adică împotrivire în loc de căință. Dorința de zbor este una din calitățile pe care omul și-a dorit-o, fie chiar pe subconștient, încă din perioada copilăriei sale. Și cu toate astea cei mai mulți dintre noi, ne dăm sau nu seama, coborâm. Dar până unde se
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358426_a_359755]
-
suflet - dacă nu începe cineva prin a fi milostiv. Iar mișcarea aceasta, prin însingurare, suind de la pământ la cer și scoborând înapoi, împreună cu îngerii, este rugăciunea. Nici o asceză nu poate rodi fără rugăciune, precum nici o rugăciune fără trudă trupului și căința inimii. Toată rugăciunea în care nu se ostenește trupul și nu se necăjește inima, drept lepădare se socotește. La capăt, însingurarea și nepătimirea ei sfârșesc în extaz, în răpiri, în vedenia Domnului: Și puterea aceasta a dulceții lui Dumnezeu și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
surprinzătoare punte de legătură între aspectele concrete, științifice din viața noastră și cele spirituale, legate de credință, transcedental, viață de apoi. Așa să fie oare? Frumos sună. Profeții religioși nu se lasă nici ei mai prejos și ne îndeamnă la căință; cât mai din vreme, căci s-ar putea ca judecata de apoi să ne prindă nepregătiți. Iar ... nivelul apelor crește. Capitalismul, ca sistem economic, se dovedește neadecvat, comunismul la fel; oamenii se revoltă, iar calendarul maya ne prezice acel temut
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
cel care a oprit în loc soarele și luna, preoții, profeții, regii, conducătorii, au apelat la ajutorul divin ca să-l învingă pe adversar, ori măcar să-l liniștească, să-l pună pe fugă. În loc de cruce și rugăciune, de lumânări aprinse și de căința (așa cum a făcut poporul din Ninive și Dumnezeu a salvat Cetatea), iubiții noștri conducători apelează la vrăjitoare, la astrologi, la practici sataniste, la lumina violet, la flacăra (demo)crației (?), pentru a-și înfrânge adversarul politic. Nu e de mirare, așadar
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358130_a_359459]
-
întrupat Dumnezeu în istorie. Tâlharul de pe cruce a spus câteva cuvinte numai și a fost iertat. Despre el spune Fericitul Augustin acest cuvânt ''Fericit tâlhar, toată viața a furat și la urmă a furat Raiul.'' Dumnezeu ascultă rugăciunea făcută cu căință, cu regret față de tot ceea ce a fost rău în viața lui până atunci, până in momentul în care s-a gândit că este Dumnezeu și are și răspundere în viața aceasta pământească Există ispite de-a stânga și de-a dreapta
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
înțelepciune ca să ne lumineze calea, să mergem pe calea aceasta împărătească, via aurea (calea de aur), spre a nu greși. Postul să fie cu înțelepciune făcut, înfrânarea să fie cu adevărat abstinentă, paza simțurilor să fie sinceră, la fel și căința, rugăciunile cât de multe să fie atente și cu smerenie făcute. Atunci toate vor merge bine. Este bine ca un grup de credincioși, de prieteni să facă rugăciunile de seară, de dimineață ori alte rugăciuni împreună fiind? Rugăciunea făcută în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CĂINȚĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului Doar eu n-am fost Dumnezeit În post De mângâierea Ta divină Și, Doamne, cât am suferit Neizbăvit Fără lumină, Fără vină... Doar eu am
CĂINŢĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344614_a_345943]
-
lumânare vie Și, Doamne, cât am mai crezut Neabătut În omenie Pe vecie... Doar eu, pustiu Și trecător Azi știu Că trece-voi în neființă Și, Doamne, cât am voit să mor De drag și dor Printr-o sentință La căință... Referință Bibliografică: Căință / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CĂINŢĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344614_a_345943]
-
Doamne, cât am mai crezut Neabătut În omenie Pe vecie... Doar eu, pustiu Și trecător Azi știu Că trece-voi în neființă Și, Doamne, cât am voit să mor De drag și dor Printr-o sentință La căință... Referință Bibliografică: Căință / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CĂINŢĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344614_a_345943]
-
în călimară să-nmoaie un poet penița în sevă până la plăsele să prindă niște versuri în buchet spre cerul colorat în violet amiroase peste țară a carne sfârâind pe jar și suie tot mai sus trecând Carpații o rugăciune și căință de tâlhar rumegă durerea în lacrimi triste turma că iar s-au dus pe copcă plozii la cuțit (cu crucea pe mâner și bine ascuțit) în blânda irosire de cruciadă sfântă în timp ce își dă duhul priponit în cuie un alter
AMIROASE PESTE ŢARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344657_a_345986]
-
Să trăiască Eliad ce-a murit și-a înviat era necontenita strigare” (scrisoare către soția sa din 3 iulie 1848 - Magazin istoric, 1968, nr.7-8, p.114-116) Autorul poeziei „Zburătorul” se socotea privit cu invidie și căzut pradă intrigilor, iar căința a devenit un laitmotiv al „Scrisorilor din exil”: „Cine m-a pus a-mi sacrifice zilele și nopțile, să deștept opinia?, se va întreba el”. Într-o scrisoare către Barbu Știrbey: căci pricepea ea ce înțelegi Domnia-Ta cu țara
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
întors spatele și și-a vestit plecarea în vreme ce lumea de apoi a răsărit, vestindu-și apropierea. Astăzi este ziua pregătirii, pe când mâine este ziua întrecerii. Locul spre care se purcede este raiul, iar locul pieirii este iadul. Nimeni nu primește căință pentru greșeli înainte de moarte? Nimeni nu face fapte bune înainte de ziua încercării? Ține minte, cu siguranță trăiești zile de nădejde, în urma cărora sălăsluiește moartea. Acela care făptuiește orice în zilele de nădejde ce îi preced moartea, va avea parte de
SUFLETUL MEU VĂ DĂ BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND... de DONA TUDOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358777_a_360106]
-
dinți ascuțiți, Și mușcă din noi, ca o fiară flămândă, Să nu pierdem speranța! Tăcută, stă la pândă. Să nu uităm nicicând să mai fim pioși, Deși suntem cu toții ....niște păcătoși, Dumnezeu ascultă, și-o să ne răspundă, Doar așteaptă clipa, căința să ne pătrundă. Referință Bibliografică: Să nu uităm nicicând... Andreea Văduva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Andreea Văduva : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359009_a_360338]
-
încît uiți cu desăvîrșire că dragostea mă face o femeie frumoasă cu piele de levantin, după Praxitele piese care mă emoționează profund, în sfîrșit împăcată cu toate cu durerile, cu zeii și cu mîinile mele, ca o dovadă, neaditivată de căință, în lucrurile cele mai dragi... Nu vezi cum iau forma gîndurilor tale? Referință Bibliografică: Întrebare in situ / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 697, Anul II, 27 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Luminița Cristina Petcu
ÎNTREBARE IN SITU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359402_a_360731]
-
te ascunzi de ochiul Meu preavigilent, când sângele lui Abel strigă că te-ai purtat ca un dement? (Cain tremură și cade cu fața la pământ, murmurând: Îndurare, Doamne!) Domnul continuă: Nu îndurare ți se cade după a ta nesocotință, ci de căință și ispașă e mare, mare trebuință... Dar dacă viața-ți este dragă chiar cu torturi de nedescris, ți-o dăruiesc, ca traiul zilnic să te scufunde în abis: Un semn te va feri de moarte, luându-ți dreptul de-a
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
din fericire părem să fim binecuvântați în modul cel mai ceremonios. Iată ce am moștenit noi din trecut, de două milenii de istorie bisericească, o parte oferindu-se motive de a fi mulțumiți, pe când cealaltă parte ne dă motive de căință. Problemele pe care această nouă perioadă le aduce, vor cere multă meditare asupra trecutului nostru. Care sunt cele mai importante probleme în noul mileniu? Suntem cu toții familiarizați acum cu vestita teorie a unui teoretician politic american contemporan care vede în
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
lor sumbru se ascunde întotdeauna un răufăcător condamnat la închisoare. Puțini sunt cei cărora li se permite după îndelungi tergiversări să iasă din temniță o singură dată în viață, pentru a lua parte la Procesiunea de Paște, în semn de căință. Cortegiul se completează apoi cu întreaga suflare a orașului (să nu uităm că Sevilla numără singură aproape 900.000 de locuitori), la care se adaugă mulțimea de turiști sosiți anume pentru a asista la Marea Sărbătoare. Pe tot parcursul său
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
greu, Rupându-te din mine se destramă Tot harul oferit de Dumnezeu. Într-un întreg ai fost o parte, Dar ne-au purtat mereu aceiași pași, Ca să rămânem, dincolo de moarte, La judecata vieții, tot părtași. Mai avem încă vreme de căință, Dar nu pentru-a ne judeca în van. Nu știu care e prețul la credință, Nici dacă pot s-o cumpăr cu un ban. Mai caut încă drumul către Tine, De ale lumii nu mă dumiresc, Că văd cum zilnic, fără de rușine
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
o pildă creștină). Smerenia înnobilează, vanitatea surpa. Smerenia este un pisc la care ajung foarte puțini oameni. Faptele bune sunt îngerii noștri păzitori. Cineva alături are întotdeauna nevoie de ajutorul tău. Omul este singura ființă care poate să privească cerul. Căința, arhitect al virtuții, vizitează-mă mai des! Mustra dar nu osândi. Cine trăiește numai pentru viața această, se face nedemn de cea viitoare. Referință Bibliografica: Exerciții de meditație (5) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 648, Anul ÎI
EXERCITII DE MEDITATIE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359862_a_361191]
-
de păcat și în vederea împărtășirii cu Trupul și Sângele Domnului” . Accentuând consecințele căderii în păcat a omului și văzând în mântuire un dar exclusiv al lui Dumnezeu făcut persoanei umane, protestantismul de diverse nuanțe a respins capacitatea de realizare a căinței din partea omului, precum și posibilitatea reînnoirii și ștergerii păcatelor sale personale prin Harul Duhului Sfânt. “El nu vede necesitatea și posibilitatea unei recâștigări a forței de actualizare a comuniunii omului cu Hristos pentru unirea deplină cu El în Euharistie” . Dar ștergerea
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
ștergerea păcatelor personale nu se poate obține doar crezând în cuvântul promisiunii făcute de către Hristos, aceasta este mult mai mult decât un act declamatoriu. Iertarea presupune o Taină specială în acest sens, care să cuprindă mărturisirea păcatelor, un efort de căință și voința de a descoperi, și de a recunoaște păcatul, renunțarea la rău și hotărârea spre îndeplinirea și cultivarea doar a binelui. Iar acestui act de voință îi răspunde în Sfânta Taină a Spovedaniei sau a Pocăinței lucrarea Harului lui
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
vânt Cu pași izbăvitori, sub pânza cerului senin Cruce devin, îmbrățișare spre Cuvânt Când brațele-mi deschid alintului divin. M-opresc sub imperialii platani, crengile lor Desenează simbol măreț, de biruință Bogăția ramurilor, rotundul fructelor Mi-amintesc de înțelepciune, de căință. Alung din mine și din jur norii tristeții Sub cerul liber, sub platanii maiestuoși Mă rog și mulțumesc în numele vieții Pentru toată bucuria, pentru anii frumoși. Spre semeni, spre confrați mă duce gândul Rugători și ei în moment de răscruce
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > MĂ ,,PASTE" GÂNDUL Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 463 din 07 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Mă ,,Paste" gândul... Sau credință , căci în durere iubirea este dor . Devine totul , ruga și căința. Prin moarte a înviat IiSUS HRISTOS Sărbătoresc în haină de lumină Lumină din lumina răsărind, Cuvantul Domnului, adus că o grădină În al iubirii măreț chin. Referință Bibliografica: Mă ,,Paste gândul / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 463
MA ,,PASTE GANDUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359144_a_360473]
-
datorită universalității păcatului (cf. Iac. 3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]