2,562 matches
-
drept și mai presus de asta el avea „de unde lua gazeturi.” Același Constantin Nicolae Mavrocordat voievod însă, nu mai are ce face când vine vorba de măria sa pașa. Așa că, la 5 octombrie 1742 (7251), vodă a trimis cărți domnești și călărași. Unul la Dobrovăț „pentru o samă de lemni ce s-au orânduit să aducă pentru făcutul șoproanelor de treaba cailor mării sale pașii...” Unul „pe la satile de penpregiurul Iașului și în târg în Iași și de unde or găsi fân să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Casian - Episcopul Dunării de Jos, Preasfințitul Timotei - Episcopul Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, Preasfințitul Lucian - Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Sofronie - Episcopul Oradiei, Bihorului și Sălajului, Preasfințitul Iustinian - Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Nicodim - Episcopul Severinului și Strehaei, Preasfințitul Damaschin - Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Preasfințitul Ioan - Episcopul Covasnei și Harghitei, 32 Preasfințitul Ambrozie - Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Ciprian Câmpineanul - Episcop vicar patriarhal, Preasfințitul Sebastian Ilfoveanul - Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Calinic Botoșăneanul - Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Marc Nemțeanul - Episcop vicar al Mitropoliei
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
plic mare, pliat, trimis din Călărași de dl. Constantin Mitulescu, cu un articol publicat în „Evenimentul de Călărași”, referitor la vol. III cemi poartă semnătura, amintind în final că a trimis toate trei volumele expediate de mine la Biblioteca din Călărași, volume aflate la dispoziția cititorilor călărășeni. în articol se subliniază unele aspecte privind stilul meu literar și mai ales ca mod de construcție și concepție a volumului respectiv. E un bun semnal pozitiv care îmi evidențiază scrisul. Consemnez acest articol
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din Călărași a primit ca donație cele trei volume, ele stând la dispoziția cititorilor călărășeni. Constantin Mitulescu Articolul este însoțit și de o scrisoare cu data de 20 august 2010, după cum urmează: Stimate domnule profesor, Vă trimit ziarul „Evenimentul de Călărași unde am inserat impresiile mele despre al IIIlea volum semnat de Dvs. Sunt bucuros că am avut acest privilegiu, mai ales că scrierea Dvs. mi-a răscolit multe amintiri. Cu scuze pentru unele mici greșeli de tehnoredactare (din greșeală s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
zori de aprilie, pe pernă, doar pielea cameleonului. Haiku 4 în pădurea Basarabi rupând crengi de liliac alb pentru mama. Haiku 5 pe malul mării cu Rex cățelul ecou melodios... Barbu Robert-Andrei-Nicolas, clasa a VI-a Școala Gimnazială” Tudor Vladimirescu”Călărași profesor coordonator Tenea Georgeta Pălăria Nimeni n-are pălărie Roză și cu broderie. Ca a mea! Ba, răspunse un ghiocel, Eu am una mai frumoasă, Chiar așa! Ba, a mea e mai frumoasă, Îi răspunse o viorea. Zău așa! Așa
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lin. Șoseaua era lutoasă, încărcată de un strat gros de colb uscat, și caii alergau fără greutate. Moșia se afla la vreo cincisprezece kilometri depărtare de Ciulnița, în direcția Dunării, departe de linia ferată, fiind cam la jumătatea distanței dintre Călărași și Fetești. Caii alergau cu o repeziciune de cursă, ridicând într-un stil decorativ picioarele de dinainte, în vreme ce Pascalopol îi atingea numai ușor cu sfârcul unui bici lucrat cu îngrijire, pe cotorul căruia se zăreau împletituri de piele de marochin
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
strada Națională, care în noaptea de 29 august au fost atacați în propria lor locuință de o bandă armată de răufăcători și a căror viață și avut au fost salvate prin intervenția și curajul colonelului Pomponescu Remus din Regimentul 6 Călărași, care și-a expus propria sa viață și a soției sale, doamna Elena Pomponescu, institutoare în acest oraș, care a dat soțului ei un concurs eficace spre a salva pe cei atacați. Faptul este cunoscut de toți cetățenii, iar noi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Câmpulung Moldovenesc, cât și cei din Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, nu au știința de plug și toată munca lor este păscutul oilor”, afirmație doar parțial adevărată. Despre locuitorii din Tigheci scrie că „toți sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța rezultă de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un Catastiv ot volost Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
explică el. Într-un Catastiv ot volost Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt întâlniți și ca martori la diferitele vânzări din satele vecine, ei constituind ceea ce se consemna în epocă prin expresia oamenii buni, adică foarte probabil conducători locali. Numai în actele din perioada 1671-1682 pentru vânzarea satului Durăști, zapise, mărturii, găsim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specificate pentru cei care le aveau: trei preoți (ei fiind și scriitori de acte), toți arătați ca fiind din Boziești, dovadă a unei singure biserici și parohii pentru amândouă satele, așa cum e și în prezent; un vătaf, un vornicel, un călăraș și un hânsar, celorlalți neindicându-li-se vreo funcție, dar indiscutabil că ei făceau parte din categoria oamenilor ziși buni și bătrâni, cu slujbe locale și cu părți de ocine în obștea Umbrăreștilor și aiurea, dispuși să participe la astfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menținuți în cele pe care le au, deoarece ele, funcțiile, sunt generatoare de putere politică și, implicit, economică. Cei care primeau acum danie ori cumpărau făceau parte din categoria dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali logofetesei Manolăchioae; Antohi Vacăneagră, volintiriu; popa Sandul (Serghie) și popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
popa Ion Pleșcan; Alecsandru Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici ai „dumisali vistierniceasa Nastasîia”, văduva lui Iordache Costache la satul de clăcași Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5, observăm că, în 1774, el a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Boldul, călăraș căpitănesc; și 10 scutelnici ai „dumisale logofetesei Manolăchioae” (Costache), la Umbrărești; Toader Văscan, vornic; popa Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici ai „dumisali vistierniceasa Nastasîia”, văduva lui Iordache Costache la satul de clăcași Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5, observăm că, în 1774, el a fost redus la 3 (trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câte posibilitățile ne-au îngăduit a le vedea până acum. Începem cu informația din zapisul pârcălabului Furdui de la Torcești, datat 1633. Dătătorul său recunoaște că, încă din „zilele domniei lui Gașpar-Vodă” (1619-1620), făcuse o tranzacție, primind de la „Adam, iuzbașa de călărași” un cal bun, apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la timp și nici putând să-i dea alt cal „cum au fost calul lui”, adică de aceeași valoare, îi cedează în schimb partea sa de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care aveau vite de muncă efectuau lucrările cu carul, iar cei ce nu aveau, cu brațele. Erau scutiți „preoții, monahii de orice rit, precum și cântăreții bisericești, învățătorii școalelor, primarii comunelor rurale, jurații (consilierii), comunali, soldații și subofițerii în activitate, părinții călărașilor cu schimbul și ai soldaților de marină, oamenii infirmi pe temeiul unor certificate”. Pentru terenurile pe care se construiesc drumuri, în cazurile că acestea se luau de la persoane fizice particulare, se prevedeau despăgubiri substanțiale din partea statului „potrivit legii de expropriere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceea de a fi considerați oameni liberi de servituți personale, locuitori ce nu depind de un anume stăpân. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, include pe răzeși la capitolul Despre boierimea moldovenească, starea a treia a acesteia, din ea recrutându-se călărașii, dar pe care - scrie el - „i-am putea mai bine numi țărani slobozi decât boieri”. Controverse referitoare la originea răzeșilor întâlnim în destule lucrări de profil, cea mai greu de acceptat părându-ni-se a fi aceea care o pune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de stăpânire pe satul respectiv. În 1633, Furduiu fost pârcălab este „dator lui Adam iuzbașea de călărași cu un cal bun” pentru plată, cedându-i ocina sa „toată câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus), toți înscriși în „suta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus), toți înscriși în „suta lui Dabija căpitan”, comandantul lor. Iar Mihăilă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus), toți înscriși în „suta lui Dabija căpitan”, comandantul lor. Iar Mihăilă din Umbrărești, Lazăr și Buculeiu din Umbrărești apar în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marea cu sarea. Oricum, mașinile Consiliului Județean duduie, să mobilizeze primarii încă debusolați de bătăliile de la centru. 40% ? PRM Părtași Rămași Muncitori, cu amărăciune fără România dodoloață, cu Vadimul local îndrăzneț și mereu optimist. Nu știu de ce vedem doar 2 călărași cu schimbul, câteodată pe post de dansatori pe sârmă. Să vedeți Dvs. ce bombe scoate grupul de asalt foarte curând. Câți primari sau activiști mai au, după fețuiala recentă ? Cred că se vor situa pe locul II cu vreo 20
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]