637 matches
-
și forme autoritare de capitalism (Rusia, China ș. a). Revin în forță intervenționismul și protecționismul. Un nou Bretton Woods este necesar. Tipurile de capitalism se ciocnesc. De fapt, cum subliniază autorul, competiția dintre diferitele modele ale capitalismului este chiar firul călăuzitor al lucrării de față. Cine va cîștiga, în ipoteza că va cîștiga cine-va? Cert e că vom avea un secol mai mult decît interesant. Lichiditățile se transferă de la est la vest. Așa-numitele "fonduri suverane" orientale cum-pără masiv (cifra
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
elevului, mai ales în situațiile de insucces. Aprecierea școlară, ca atribuire a unei judecăți de valoare, se face fie prin apelul la anumite expresii verbale, fie prin folosirea unor simboluri. Aprecierea verbală este des utilizată și are un rol dinamizator, călăuzitor în învățarea școlară. Aprecierea se poate realiza în mai multe feluri: • aprecierea verbală sau propozițională; • aprecierea prin simboluri: - numerice, - literale, - prin culori; • aprecierea prin calificative; • aprecierea nonverbală (ectosemantică). Modalitățile de mai sus pot fi utilizate independent, dar și simultan, fiecare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două momente ale dualismului pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
iubire(2); liniște (2); lumina(2); mică(2); om(2); răsărit(2); romantic(2); seară(2); senin(2); steaua(2); 5 colțuri; amor; artist; asteroid; aștri; auriu; bogăție; bolta; boltă cerească; brad; București; cadou; Cale Lactee; car; carul mic; călăuză; călăuzitoare; cățărare; cer, lumină; cerc; ceva departe; colindat; colț; colțuri; cosmic; Costea; de neatins; de pe cer; degeaba; direcție; distanță; dorințe; drăguț; ea; Eminescu; energie; eternitate; eu; ferit; floare; frumoasă; hidrogen; Hollywood; infinit; Inna; izolare; în palmă; înălțare; înălțime; înțelepciune; leneș; luceafărul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
forței de muncă, garanție a unei atitudini participative, a dobândirii bunăstării și respectului de sine, a coeziunii sociale, dar și a menținerii competitivității economice, ca mijloc de combatere a excluziunii sociale. Învățarea permanentă a devenit, în vederea atingerii acestor obiective, principiul călăuzitor comun pentru noua generație de programe comunitare în educație, formare și tineret. Societatea actuală s-a schimbat și se schimbă radical. Amploarea acestei schimbări poate fi comparată numai cu cea cunoscută sub numele de „revoluție industrială”. Noile mijloace de comunicare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
probă pe care le vor ține candidații - claritatea, interesul practic, spontaneitatea activității elevilor, ținuta generală a practicianului (mimică, ton, mișcări), ordinea și disciplina în clasă și mijloacele utilizate pentru a le stabili. Participanții la aceste ședințe de fixare a ideilor călăuzitoare au hotărât că „școala nu trebuie să se mărginească numai a instrui, ci să se silească și a educa, ba încă a pune formarea bunelor deprinderi de voință și sentiment mai presus de orice altă preocupare” (Găvănescul, 1900, p. 5
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
noastre (Văideanu, 1988). Între aceste „educații” și „învățământul educativ” promovat de Eminescu și profesorii Seminarului Pedagogic Universitar deosebirea e de nivel calitativ, sensul rămânând același: școala, pedagogia sunt datoare să formeze, să dezvolte personalitatea integrală a individului. Care sunt ideile călăuzitoare după care s-a orientat activitatea practică a Seminarului? „Ideea de căpetenie” a fost aceea care ne-a determinat să înscriem această orientare în rândul realizărilor pedagogiei sociale din țara noastră: educația ca scop, instrucția ca mijloc (Găvănescul, 1900). Studenții
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
împlinirii unui sfert de secol de la întemeierea Seminarului. Numărul festiv al Buletinului, dedicat acestei sărbători, are pe coperta interioară un avertisment: el este destinat „expunerii activității și rezultatelor acestei instituții” valorizând „părți din mecanismul sau din funcțiunea ei, din doctrina călăuzitoare sau din aplicarea practică a principiilor ei”. Autorii articolelor își propuneau să dezvăluie „amănuntele clipelor trăite, pas cu pas, în truda de lămurire a concepțiilor și în aceea de adaptare a lor la cerințele de moment ale nevoilor educative și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în contact pe elev cu valorile umane, ce are o „funcțiune socială”. Prin explicație desființăm ura, prin înțelegere provocăm iubirea, creăm solidaritate, întemeiem personalitatea umană. Necesitatea conectării educației la valorile culturii naționale, la valorile morale, umaniste a constituit principala idee călăuzitoare a membrilor corpului didactic din această instituție educativă. Seminarul e o „instituție culturală”, un „organ spiritual al vieții moral-istorice” a națiunii; el are datoria de a promova o cultură românească, o „educație națională”, căci „datoria morală poruncește categoric inimei” (Găvănescul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aibă cuvântul tuturor specialiștilor țării. Ea singură reprezintă, intelectual, mai bine țara” (Bărbat, 1925-1926, p. 54). Iar pentru a răspunde acestei finalități educaționale, Universitatea trebuie să fie animată de ideea de „serviciu” în folosul națiunii, să se dedice operei de „călăuzitoare a conștiinței publice”, de „îndrumătoare spirituală a neamului”. Pentru a sluji acest țel, Universitatea trebuie să iasă „în afara zidurilor ei”, să stabilească contactul teoretic „între ceea ce este dat și ceea ce trebuie să fie”, căci Universitatea, credea Virgil Bărbat, inițiatorul acestei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe măsură ce-și înalță vârfurile”. „Rolul social al cărturarilor”5 este un „rol cultural”, un rol de „armonizator al sufletelor”; nu în folosul sau serviciul unui partid, ci în „serviciul țării”, vorbind în numele „culturii neamului”. Un astfel de rol călăuzitor rezerva Virgil Bărbat universitarului, în acest mod a înțeles el însuși să-și joace rolul social. Extensiunea Universitară a fost cea mai importantă „idee trăită” de Virgil Bărbat, pentru că a avut ecou nu numai în rândul publicului larg, ci și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
transformarea acestei idei în realitate - și un alt program: de acțiune pentru ridicarea culturală a țăranului. Această convingere despre folosul practic al științei a avut mai multe etape, fiecare fază cunoscând modele acționale cu elemente deosebite, dar subordonate acelorași idei călăuzitoare: „Datoria socială a omului de știință, aceea a intelectualului de a practica cultul științei pentru știință, de a cultiva, în același timp și știința pentru țară” (Gusti, 1939a, p. 86). Prima încercare de acest fel a fost cea din 1921
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1939, i-a declarat că el consideră legea Serviciului Social ca „una dintre cele mai avansate legi din lume” (Neamțu, 1971, p. 167). Echipele Studențești - un experiment social-pedagogictc "Echipele Studențești - un experiment social‑pedagogic" Într-un articol intitulat, programatic, „Idei călăuzitoare pentru munca culturală la sate” (Căminul Cultural, 1934), D. Gusti înfățișează, încă din 1934, cele cinci puncte capitale ale programului său de ridicare culturală a satului: 1) fiecare individ are anumite trebuințe culturale, el prelucrează „materialul de cultură” și-l
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
închegată”, având caracteristicile unei „culturi totale” pentru sat; 3) Cultura totală sătească trebuie să îmbrățișeze în egală măsură sănătatea, munca, sufletul și mintea, mobilizând toate energiile și forțele sociale sătești; 4) Dreptul satelor la cultură totală este a patra idee călăuzitoare a acțiunii culturale; 5) Iar pentru aceasta este neapărat nevoie de a pregăti și forma oameni capabili să conducă această acțiune. Ultimele două puncte din acest program preconizau deci formarea activiștilor sociali, a animatorilor - cum îi numim astăzi - capabili să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ceea ce reprezintă, "cele Cinci Elemente acționează unele asupra altora, născându-se, rând pe rând, unul din altul sau distrugându-se unul pe celălalt."174 La greci, erau patru elemente, apa, aerul, focul și pământul, fiecare element definindu-se ca "principiu călăuzitor spre o altă realitate decât a lui însuși"175. Filozofii Antichității Pitagora, Empedocle, Platon, Aristotel susțin că manifestările vieții sunt reductibile la cele patru elemente care, la rândul lor, dinamizează forțele naturale. Fiecare element a luat naștere din unirea a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pierit, / Una o murit, / Una pe munți o fugit. / Munții s-o cutremurat, / Pietrile s-o despicat, / În rai o alergat. / Raiul s-o deschis / Maica Precistă o învis / Dumnezeu o râs!"75 "Căutarea" celui sortit este transfigurată de puterea călăuzitoare a elementului cosmic care îmblânzește soarta. Astfel, într-un descântec "pentru maritat", elementele cosmice asigură cadrul dinamic pentru împlinirea destinului: "Grădină cu nouă colțuri, / Pasăre cu nouă ciocuri, / cu nouă aripi zburătoare, / cu nouă picioare umblătoare, / eu mișc lacul, / lacul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
El a crezut că este democrat și revoluționar, dacă aplică regulile de drept, ale unei categorii milenare de profesioniști, unei categorii de operațiuni (actele de comerț), pe care le determină în chipul cel mai empiric cu putință, fără nicio idee călăuzitoare. Astfel, încât, dacă mai târziu, în urma unei mai juste cunoașteri a evoluției și a intereselor ce guvernează și ocrotesc comerțul, știința juridică revine la un drept profesional, ea nu face decât să asculte de interesele din totdeauna ale schimbului comercial
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
adaptare la nevoile individuale. Aceasta este deosebirea dintre vechi și nou, dintre tradițional și modem. Faptul că elevul participă la activități diverse, cu sarcini noi, devenind responsabil de rezolvarea lor, îl face mai important, mai curios în a descoperi lumina călăuzitoare către destinul adultului de mâine. AUTOAREA
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3030]
-
sau adîncă mîhnire. Prin folclor se oglindea viața țăranului. Un alt capitol de folclor Îl formează cîntecele de stea cu ocazia Crăciunului, dar și alte cîntece religioase. CÎntarea stelelor de către copii, se face cu ajutorul unei stele ce Închipuie steaua călăuzitoare a magilor. Ea este făcută dintr-o obadă de sită mai mare, fixîndu-se pe margine 6,8,10 cornuri În formă de piramidă ce se acopere cu hîrtie velină și pe care zugravii de țară pictează chipuri de Îngeri. Pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este doar sentimentul evidenței misterului, ci și o forță motivantă. Orice sentiment este o forță motivantă care incită la acțiune. Sentimentul esențial, spaima metafizică, incită la acțiunea esențială, care este sublimarea (formarea caracterului), complinire supraconștientă a spiritualizării (formularea unor idei călăuzitoare). Aceasta din urmă creează sub forma sa mitic imaginativă viziunea comună a obiectivului director: imaginea divinității. Imaginea aceasta ar fi însă constrînsă să rămînă un fel de teorie imaginativă dacă nu ar trebui să îndeplinească o funcție, care este aceea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spiritualizării și ale sublimării. Cine i-a putut indica aceste adevăruri psihologice poporului primitiv care trăia în Grecia pe vremea formării miturilor dacă nu imaginația supraconștient?) Mijlocul de atingere a acestui scop spiritual și sublim este conexiunea armonioasă a ideilor călăuzitoare, forțe motivante din care rezultă conexiunea armonioasă a acțiunilor. Mitul exprimă această legalitate psihică personificînd-o în divinitățile descendente din spiritul "Zeus". Divinitatea-fiu a lui Zeus, stăpîn pe armonia sufletului (pe conexiunea amonioasă a motivelor) este Apollo. Dat fiind că realizarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imaginii trinitare. El este "fiul preferat al Spiritului", deoarece, ca OM ÎNTRE OAMENI, SE SANCTIFICĂ PRN EFORTUL PROPRIULUI SĂU ELAN, fără care împlinirea nu ar avea nici o valoare exemplară. Dogmatica nu acordă importanță vieții lui Iisus, exemplu inegalabil, cu valoare călăuzitoare atît timp cît va exista omenirea, ci morții unui Dumnezeu real care ar fi coborît din cerul real ca să răscumpere păcatul adamic al omenirii prin sacrificiul vieții lui. Este într-adevăr ceea ce relatează textele. DAR TEXTUL, FIIND SIMBOLIC, ARE DREPTUL
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de la Viena, drumul grăbit al lui Negruzzi în capitala Imperiului, la insistențele mentorului Junimii repetă, sacral și mitic, ca într-un scenariu a priori scris, drumul Crailor spre Bethleem. Inconștientul lor, încărcat de speranță, poeziile acestea cu rol de stea călăuzitoare, le întăresc convingerea că acolo, la Viena, se va naște un spirit exponențial al ethosului românesc. Afirmația nu este valabilă doar pentru români. Universal, se recunoaște că există în această Vienă, fără îndoială, "datornică multor prejudecăți și șovăieli, un curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
elaborate; - stabilirea unor criterii de performanță acceptabile și realizabile; - corelarea tuturor elementelor strategice și formarea unui ansamblu de acțiuni care să ducă la instruirea elevilor. CAP. III. APLICAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN PREDAREA-ÎNVĂȚAREA DISCIPLINELOR AGRONOMICE Principiile didactice sunt norme de bază călăuzitoare în organizarea procesului de învățământ în școală, reprezintă adevărate teze fundamentale după care se conduce profesorul în munca de predare determinând însușirea conștientă și trainică a cunoștințelor (Iordache Ion, 2001). 1. Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor La lecțiile
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
unui context. Evident că, pentru cel care a ajuns să vadă lucrurile în acest fel, preocupări ca aceea de a identifica o „formă generală a propoziției“ își vor pierde orice putere de atracție. Pe măsură ce se desprinde de supozițiile și ideile călăuzitoare ale Tractatus-ului, Wittgenstein înclină să considere viziunea „logicianului“ asupra limbajului, acea viziune pe care o acceptase în mod neproblematic, drept o perspectivă idealizantă, care ipostaziază anumite trăsături și face abstracție de altele, cele care nu pot fi integrate în scheme
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]