686 matches
-
cu privire la acceptarea condițiilor de pace de către Serbia. 24 februarie: ziarul „Romanul“ relatează altercația între o subunitate română de pe Insula Dino, din fața Giurgiului, cu militari turci, căreia Poarta „ar voi să-i dea proporțiunea unui conflict internațional, prezentându-l ca o călcare de teritoriu cu mâna armată a românilor“; insula intră de fapt în componența teritoriului României. 8 martie: I. Bălăceanu transmite la București știre iminentei semnări în capitala britanică a unui protocol între marile puteri cu privire la necesitatea introducerii unor reforme în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu două oiști, să se poată înjuga boii la venirea tătarilor și dintr-o parte și dintr-alta, după cum l-apuca pe om vremea pe cale de munte, case de vălătuci acoperite cu paie, pentru a li se da foc la călcarea dușmanului, ba se da foc ierbei și se-veninau fântânele, pentru ca să moară dușmanii de flămîngiune și de secetă, iar oamenii se trăgeau la munte și lăsau câmpul limpede în urma lor, până ce venea Vodă de-i amăgea pe dușmani prin glas
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au fost totdauna bogate în populațiuni războinice și neliniștite cari, negăsind piedici până în Carpați și până în Balcani, părăseau locuințele lor și porneau in lume spre a cuceri alte țări. Istoria Daciei vechi după colonizare consistă {EminescuOpX 39} aproape numai din călcările roiurilor de popoare din răsărit, istoria Moldovei înscrie asemenea mulțime de războaie întîi cu tătarii, apoi cu cazacii, în fine istoria noastră nouă - cine n-o cunoaște? Cine nu știe câte invazii despre răsărit am avut de la Petru cel Mare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Apoi însuși armata română era in drept să treacă Dunărea și să sosească sub întăriturile Plevnei, la un moment destul de oportun? Toate astea nu s-au putut face desigur fără violarea Tratatului din Paris. Dară Rusia, care a cerut aceste călcări de la România și care s-a folosit de ele, este ea în drept astăzi să le reproșeze României și să se bazeze pe ele spre a o dezmembra? Scrupulurile nu sânt prea la modă în diplomația de astăzi, dară toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și le aprobăm, dar urmăm cele rele. Astfel, cu multă umilire strigăm: Călcând aceste porunci ale tale și în urma poftelor și a voilor noastre îmblînd, tot păcatul în fieștecare zi cu osârdie facem: clevetire, hulă, ținere în minte de rău, călcare de jurământ, vorba mincinoasă, vorbă de rușine firească și afară de fire, și ceea ce nu se află nici în dobitoacele cele necuvântătoare, acestea foarte pagînește, de nou le izvodim. Stinsu-s-au întru deșertăciune zilele noastre; de ajutorul tău ne-am golit; batjocură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu merită de a fi nimic; pentru că nici avere au, nici știință au, nici vro altă calitate care să-i facă apți de a juca vreun rol în statul român. Cu toate acestea, abia s-au văzut la putere și călcările legii fundamentale au fost atât de dese încît noi, cari sîntem departe de-a fi amici ai Constituției, în înțelesul absolut și apostolic al cuvântului, ne-am văzut siliți a o lua în apărare. Într-adevăr, conservatorii, pentru cari statul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Votarea bugetelor c-o pripă necunoscută încă de când avem regim parlamentar, angajarea de a termina la epoce fixe linia de juncțiune Predeal, uciderea liniei ferate Vîrciorova cel puțin în privirea tranzitului, nedreptățirea și asuprirea încercată asupra corpului didactic prin manifesta călcare a legii instrucțhinii, reziliarea contractului Regiei monopolului de tutunuri prin surprindere, toate acestea fură acte de natură a convinge pe toți că lipsa de independență și esclusivismul de partidă sânt în stare a cauza cele mai mari rele. Și toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
republică în Ploiești. Care i-a fost răsplată? Capătă o comandă în armată, e umplut cu decorațiuni, se alege deputat, e trimis extraordinar și de onoare al Domnului, intră în funcțiunea celei mai nalte siguranțe publice. Iată dar trădarea și călcarea de jurământ, erijate de roșii în titluri de merit. Să nu uităm că în același timp mulți ofițeri credincioși lui Vodă Cuza, care au păzit cu sfințenie jurământul lor, au fost dați în judecată pentru fidelitatea din armată. Iată dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e foarte natural, căci aceasta ar presupune că voi sînteți de bună-credință și, nefiind decât amăgitori, oameni ai silei și protectori de escrocherie, purtîndu-vă în Camere chiar ca bandiții de codru, introducând în mijlocul vostru oameni cari au fost aleși prin călcarea unor texte pozitive de lege și prin înșelăciune, vă dați pe fiece zi testimoniul că un om onest nu poate sta la vorbă cu voi în înțelegere amicală, ci numai public, în fața lumii, ca înaintea tribunalului. Conservatorii, stând cu voi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
amenințare, cu "însîngerarea țării", ea este asemenea o nebunie. În orice țară din lume se pot găsi o mână de descreierați cari, fiind din niște nenorocite împrejurări ajunși la cârma țării și nesocotind nici dreptul, nici sentimentul național, nici rezultatele călcării acestora {EminescuOpX 281} , să s-apuce a da promisiuni anticipate și a se lega ca din partea țării într-o cestiune intemațională; țara însă nefiind datoare să primească, întru cât o privește, decât ceea ce e legal, poate respinge îndeplinirea acelor promisii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oricare din acești oameni, dar pe aceia cari, pe lângă capacitatea de a face orice, mai au și o deplină lipsă de pudoare; au luat pe un individ ca Lecca, gonit din armată pentru că i-au pătat onoarea prin trădare și călcare de jurământ, pe un nemernic gheșeftar ca acest Stolojan, capul Comitetului de salut public, care au aruncat calomnia, lipită în toate comunele rurale, contra unor bărbați cărora acest om de nimic nu e vrednic de a le rosti numele. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce au trebuit să le contracteze pentru a mântui drumurile de fier, propun guvernului conversiunea acțiilor în titluri de ale statului și trecerea drumului de fier în proprietatea statului. Conversiunea făcută în mod echitabil, adică purtând acționarii pierderile rezultate din călcarea contractului, putea să fie bună pentru țară, nu din cauza foloaselor materiale, cari, fiind tranzacțiunea dreaptă și echitabilă, nu puteau fi însemnate, ci din cauza folosului moral că statul, devenind proprietar al drumului de fier, ar fi deschis calea la o mulțime
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu să-și ție cuvântul. Ilustrul prozator al sutei a șasesprezecea spune că, o data ajunși la putere, bărbații politici n-au nevoie să se ție de cuvânt și nu le va lipsi nicicând un pretext de a îmbrobodi și înfrumuseța călcarea făgăduinței lor. Trebuie însă să fii meșter, urmează scriitorul italian, în arta de a îmbrobodi calitatea vicleniei, în meșteșugul de a o ascunde și masca. Oamenii sânt atât de mărginiți și atârnă atât de mult de presiunea momentului încît acela
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
formă, cu iscăliturile încă umede? Cine-a dat dreptul acestui guvern de-a ceda părți din țară, acestei Camere de-a încuviința // prin încheieri asemeni cesiuni? De ce nu lasă domnii din Dealul Mitropoliei ca Rusia să bea până la drojdie păharul călcării sale de tratat, să ia un pământ pe care-a pretextat că voiește să-l mântuie de sub așa-numitul jug turcesc? De ce nu se lasă a se dezvăli pân-la ultima consecuență neadevărul acelor umanitare și creștinești protestațiuni cu cari s
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
relatate de corespondentul ziarului vienez ne pot fi indiferente și nouă; întrebarea însă pe care o dezbate e cu totul teoretică și atinge disciplina neapărată oricărei armate. Este sau nu adevărat că d. colonel s-au făcut vinovat de o călcare atât de gravă a disciplinei, de o desconsiderare atât de deplină a înaltului său Suveran? [2 noiembrie 1877] PROBE DE STIL Unul din semnele caracteristice ale speciei "animal scribax" din familia Liberalelor este că nu știe carte. Neștiind carte și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înseamnă alta decât prefacerea României într-o semi-autonomă gubernie rusească Iată dar ce soartă ne-au pregătit adâncile prevederi și luminatul patriotism al celor la cari spirtul ține locul spiritului și punga diurnașă locul inimii. Nu sunt destule până acuma călcările fățișe și piezișe ale legilor fundamentale ale țării, nu destule sacrificiile de sânge și bani, făcute pentru interese nu numai străine, dar de-a dreptul dușmane existenței poporului românesc, nu-i destul c-am ajuns la discreția Tratatului de Berlin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este trecută o anuitate cu lei 286 400 mai mare decât suma fixă de lei 18 857 880 cât se plătea de țară sub concesia Stroussberg. La această neexactitate, trecută în proiectul de buget fără sfială, se mai adaugă o călcare de lege mult mai colosală, care într-un stat constituțional c-un regim parlamentar altfel decât la noi ar trage nu știm unde pe cel ce a făcut-o. Iată despre ce e vorba. După convenția din martie, 20 milioane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nominale a priorităților ca dividendă fixă. Dacă nu s-ar fi stipulat nimic mai mult, adunarea generală, aderând la această convențiune și la ceruta schimbare a statutelor, n-ar fi trecut peste competența ei. Sentința însă găsește că o asemenea călcare și leziune atât a codului comercial cât și a drepturilor private ale reclamantului cuprinsă în instituirea unei Direcțiuni princiare, care nu mai are a lucra după voința Adunării Generale, ci după art. XXII al Convențiunii de răscumpărare, numai conform legii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pretinși boiari a mă răscumpăra din robie (Strousberg). este mai rău decât a plăti mereu ca rob? E robie Stroussberg? Asta voiam s-o știm și noi din gura "Romînului". Actul de robie a fost convenit de d. Brătianu cu călcarea Constituției, fără votul Corpurilor legiuitoare și pus în lucrare în contra unui vot formal al Senatului. "Romînul", înciudat de adevărurile aspre ce le spunem partidului său, are naivitatea de a da dreptei conservatoare pe ilustrul Crawley ca revers al ilustrului Strousberg
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
antedatat la 20 iunie, aceasta ni se pare o sfruntare nepomenită sau, cum ar zice francezul, du toupet. Această procedare după limbajul roșu este însă: paza cu sfințenie a legii și libertatea absolută în alegeri. {EminescuOpXII 232} Aducem și această călcare de lege la cunoștință membrului care ar izbuti să se aleagă din opozițiune în unul din colegiile regulat convocate, pentru ca să se ceară o anchetă și să se dea satisfacțiune moralei publice. [5 iulie 1881] ["DÎND MAI LA VALE... Dând mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vrun grup de postulanți de prin județe, se creează dări ce storc zeci de mii de franci din spatele contribuabililor, pentru ca din acești bani să se creeze... ce? Lefuri pentru membrii din consiliul județean, diurne și altele. Toate aceste, bineînțeles, prin călcarea stipulațiunilor formale ale Constituției. [18 decembrie 1881] ["E FOARTE PROBABIL... E foarte probabil axiomul stabilit de-o seamă de antropologi că activitatea omenească, de orice natură ar fi, crește și scade în patrat. După ce onorabilul d. Stătescu a urcat glasul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la trecerea gardurilor); + amplitudinea mișcărilor este mai redusă; + distanța de atac înaintea obstacolului este mai mică. Conform specialiștilor, pentru trecerea obstacolelor mobile, folosirea tehnicii „prin pășire” este mai avantajoasă, deoarece pierderea de timp este mult redusă. Pentru începători, trecere „prin călcare” fiind mai sigură și preferată. Trecerea obstacolelor „prin călcare” presupune trecerea acestora prin așezarea tălpii piciorului pe bara superioară a obstacolului. Piciorul de avântare se ridică sus, îndoit din articulația genunchiului cu trunchiul puțin înclinat înainte și aterizează pe partea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de atac înaintea obstacolului este mai mică. Conform specialiștilor, pentru trecerea obstacolelor mobile, folosirea tehnicii „prin pășire” este mai avantajoasă, deoarece pierderea de timp este mult redusă. Pentru începători, trecere „prin călcare” fiind mai sigură și preferată. Trecerea obstacolelor „prin călcare” presupune trecerea acestora prin așezarea tălpii piciorului pe bara superioară a obstacolului. Piciorul de avântare se ridică sus, îndoit din articulația genunchiului cu trunchiul puțin înclinat înainte și aterizează pe partea anterioară a tălpii, pe bara de sus a obstacolului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
cu trunchiul puțin înclinat înainte și aterizează pe partea anterioară a tălpii, pe bara de sus a obstacolului (Rață G.,2002). Impulsia dinaintea obstacolului se realizează la o distanță de 1,20 - 1,50 m de obstacol. Trecerea obstacolului prin „călcare” se poate face în mai multe feluri (după Alexe D.I., 2004): A. în funcție de tipul obstacolului cu care se ia contactul avem: călcare simplă cu impulsie incompletă dar razantă și foarte scurtă ca durată - de regulă folosită la obstacolele mobile B.
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
dinaintea obstacolului se realizează la o distanță de 1,20 - 1,50 m de obstacol. Trecerea obstacolului prin „călcare” se poate face în mai multe feluri (după Alexe D.I., 2004): A. în funcție de tipul obstacolului cu care se ia contactul avem: călcare simplă cu impulsie incompletă dar razantă și foarte scurtă ca durată - de regulă folosită la obstacolele mobile B. în funcție de piciorul care va realiza impulsia avem: călcare cu impulsie în talpa piciorului de atac călcare cu schimbarea piciorului de sprijin pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]