1,168 matches
-
de suflet, femei voluptoase învăluite în purpură. Rămâneți să spargeți semințe-n timpanele mele gingașe care țiuie de două decenii și jumătate și pe care doar Singurătatea știe, ca nimeni alta, să le potolească. Acufene, fosfene, tinitus, cascade prăbușite-n căldări naturale. O, ce vuiet asuzitor are tăcerea! Cât mai țiuie fericită, prietena mea, Singurătatea! Sub oblăduirea tăcerii m-am născut într-un țipăt de sălbăticiune! Era să-mi omor matriarha, i-am dat lovitura de grație, am lapidat-o, i-
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
de fondare a acestui parc ̶ o premieră absolută în lume ̶ n-ar fi exclus să nu fi se fi înființat în veci vreun Parc Național în toată America sau în lume. Inima Parcului Național Yosemite e formată de căldarea unei văi imense, modelate în urmă cu 30 de milioane de ani de ghețari monumentali: zece kilometri de pajiști și lunci, străjuiți de monoliți impozanți, din granit șlefuit parcă de un meșter gigantic. Peste tot se ridică spre cer domuri
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
și foarte acru. Ne dădea să bem câte o cană. Părul pe cap se zburlea de acru ce era! Eram ferm convinsă că supărarea noastră acrise borșul și că de aici vine vorba „ești o acritură”! Îl răsturna într-o căldare. Mai apoi, într-o oală mai mică din lut, punea tărâța scursă pentru cuibul de borș (hucea). Umplea vasul cu apă călduță. Amesteca bine și-l lăsa câteva ore să se limpezească, după care iar era scurs. Repeta această operație
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
acolo era cale lungă, cu urcușuri și coborâșuri printre pinteni stâncoși, cascade înalte, pereți abrupți ce apăreau ca din senin, văi cu râuri repezi ale căror ape se rostogoleau într-un zgomot infernal sau prăpăstii ce se deschideau ca niște căldări uriașe, fără fund. Treptat - treptat, roata de foc a astrului ceresc se ascunse după creste. Câțiva nori se perindau leneș pe deasupra și parcă se aprinseră în flăcări. În curând, crepusculul cuprinse regatul munților începând cu văile cele mai adânci și
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
tu la fel, te-ajută ăsta micu'... Nu știu ce-a mai răspuns mama, ea a luat hotărârea să stea pe loc, să mai vadă încotro bate vântul, până atunci să ne urcăm pe casă și să aruncăm apă cu căldările și donițele, să îmbibăm țolăraia ca să salvăm șița, care ar fi ars prima, era chiar o provocare pentru o întețeală a incendiului, că stătea să se întindă cu repeziciune în tot satul. Când m-am urcat în podul casei, primul
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare. Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriașă Că o umbrelă prietenoasă și rotundă, Întinsă spre infinit, Adapostindu-ne sub zările lui protectoare Scăldate de potopul auriu Izvorât din căldarea încinsă cu smoala de foc. Naufragiați pe plajă albă, pustie, Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal, Cu buze sărate, sărutate de mare, Îmbrățișați în cochilii de scoici, Rupți de timp, de oameni, de trecut, Rostim incantații, hipnotizați de
IUBIRE INTR-O COCHILIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373277_a_374606]
-
mâini, manevra două foale făcute din piei de capră, suflând printr-o țeavă în cărbuni, ca să fie mereu încinși. Nu departe, la un alt foc, pe o pirostrie mare, se pregătea cina care împrăștia un miros deosebit de plăcut. Într-o căldare imensă forfotea mămăliga, iar într-o tingire mare de aramă se prăjeau câteva bucățele de carne amestecate cu ceapă, mulți cartofi și alte legume. Mâncători erau destui, dar și vasul în care se pregătea era pe măsură. Seara veni repede
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea erau meșteșugite numai de nomazii căldărari. Când a trecut pe lângă șatră, s-a uitat atent spre
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
joasă, trag de urechi cățelușa speriată a gazdei și fac un vacarm, de spui că ești în junglă. Cei mai răsăriți nu-și ridică ochii din mobile, pe care le butonează de la iau dracii, căutând pe cineva să le rezolve căldarea cu foliculină. Se trimit felicitroace, pentru o eventuală futiceală. Luatul în palmă la baie le poate omorî și ultimul neuron. Vârsta nu contează când nu-ți pasă de zei. Contrariile se strâng, ca și contrele. E moda pulifricilor cu aere
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
în jurul căreia erau așezate scăunele pe numărul de copii, se puneau linguri de lemn, noi, nemaifolosite până atunci, și două străchini smălțuite. Din tuciul cald se turna colastra umplând mereu stăchinele până se săturau copiii sau se termina conținutul din căldare. Laptele din care se făcea era adunat din primele trei zile după fătare, timp în care natura îl îmbogățește cum știe ea mai bine ca puiul de animal să se întremeze repede. Pe vremea aceea, tata lucra la Regia tutunului
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
spune laburiști, or fi avînd de-a face cu niscaiva seceri și ciocane. Pe unul din mamuții albaștri de la C.U.G. stă scris și-acum cu alb, nici mai mult nici mai puțin decît: "Trăiască Partidul Comunist Român". O căldare cu văcsea și-o bidinea ar fi suficiente pentru trezirea din visul atît de dulce, visat pînă mai ieri de marele mastodont de sub Cetățuia. Dar de ce, vorba aia, să mă bag. S-ar putea ca lozinca să fie, acolo, mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de marele mastodont de sub Cetățuia. Dar de ce, vorba aia, să mă bag. S-ar putea ca lozinca să fie, acolo, mă rog, o opțiune politică, o nostalgie după trecute vieți de doamne și domnițe (peceriste și pedeseriste). Totuși, totuși: o căldare și-o bidinea ar fi suficiente. Ar mai acoperi, cu astă ocazie, și-o bucățică din pecinginea de rugină ce-a cuprins întregul mastodont. La propriu și, mai ales, la figurat. La cîteva minute după sosirea sa la Iași, după
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mediul sătesc, informațiile sunt și mai sărăcăcioase. N-am găsit nici o știre relativă la instalații de reducere a fierului sau la tehnica prelucrării fierului. Obiectele de fier confecționate în Moldova sunt un rezultat al prelucrării tradiționale a fierului prin batere (căldările, de pildă) sau prin turnare (clopotele etc.). În 1849 existau în ținutul Suceava doar 18 fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituirea unor dări sporite sau, în cazuri excepționale (secetă, foamete, recolte proaste etc.), s-a cerut chiar oprirea totală a producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
recolte proaste etc.), s-a cerut chiar oprirea totală a producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producerii de rachiu din grâu și secară. În 1842, funcționau în Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova 103 distilerii cu mașini și 1.098 cu căldări, în (1846 - 104 velnițe cu mașini și 806 cu căldări, în 1853 - 121 velnițe cu mașini și 593 cu căldări, iar în 1855 - 114 velnițe cu mașini și 657 cu căldări. Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt inexacte, căci adunând velnițele puse în mișcare prin forța apei, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
40 de scaune de țesut, din care lucrau doar 20. „Ateliile de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul La Croix, două deslinătoare, două tunsătoare, din care una longitudinală, prese, rame etc. (...). Boengia posedă o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă...”. Firește că fabrica n-a rămas în starea în care este ea prezentată în 1855. Ulterior ea a fost mărită, procesul de producție a fost perfecționat. În cursul anului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrau doar 20. „Ateliile de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul La Croix, două deslinătoare, două tunsătoare, din care una longitudinală, prese, rame etc. (...). Boengia posedă o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă...”. Firește că fabrica n-a rămas în starea în care este ea prezentată în 1855. Ulterior ea a fost mărită, procesul de producție a fost perfecționat. În cursul anului 1860, au intrat în Moldova prin Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Neamț. Așadar, fabrica lui Mihail Kogălniceanu era o întreprindere industrială completă, în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o întreprindere industrială completă, în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă determinată de inexistența în istoria industriei moldovene
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expus următoarele obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri de moară cu dinți de lemn și dinți de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tot ce câștigă țăranul i se escamotează sub titlurile cele mai diverse de către organele politice: statul, județul, comuna. Mai intervine o foamete generală; țăranul se împrumută ca să poată trăi de pe-o zi pe alta; cu toate acestea perceptorul vindea căldările de pe foc. În fine regimul percepției, precum și regimul în genere, se discreditează și o conspirație aduce, în locul liberalismului autoritar, liberalismul pur. Se durează o Constituție - cea mai liberală din Europa - în care se stipulează: egalitatea deplină a străinului cu românul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
precaritatea vieții la sat, dificultatea agregării unor comunități cu adevărat puternice, viabile, integrate. Casele sunt făcute să nu fie văzute de dușmani, nu să fie văzute de cineva. Erau bordeie, "odăi în pământ", fără nimic nici înăuntru nici afară, chiar căldarea pentru fiert mămăliga fiind folosită în comun de cei ce locuiesc în 5-6 astfel de bordeie. Dinicu Golescu (1963) observa că, deși în alte părți oamenii lucrează pentru alții 200 de zile pe an, iar ai noștri doar 12 conform
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la îndemână decât solicitările făcute de Doamna Voica, soția lui Mihnea cel Rău, cândva între august 1508 și mai 1509, prin care le cerea brașovenilor carne - trei porci și doi purcei, „o chilă de făină”, orz, condimente și zahăr, cuțite, căldări, tipsii, ibrice, „un ciur pentru fușei”). Aici trebuie să se fi făcut multe dintre dverele. (draperii brodate ce marcau ușile împărătești), zăvesele (perdele - de felul celei ce înfățișa Adormirea Maicii Domnului, care l-a încântat pe Paul de Alep, brodată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]