26,421 matches
-
fără oprire/ că fiecare colină aduce cu pântecul tău/ așa că merg la deal/ și cobor către vale/ cu răsuflarea tăiată/ și aproape mereu”(Mereu). EA „Am învățat să te recunosc/ dintre munți,/văi, copaci/ sau dealuri/ după zâmbetul dimineții/ și căldura excesiv de fierbinte/ a nopții/ și am înțeles că fiecare stea/ poartă numele tău/ pe umeri/ așa că aleg să te ajut mereu”(Asemănare, p.76) Te cuceresc imediat sinceritatea, candoarea și spontaneitatea ideilor poetei, nu poți să nu o îndrăgești, și
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
Elena Scurtu, Directoarea acestui Centru Cultural, apoi au urmat cei anunțați la care s-au mai adăugat și intervențiile poetei Emilia Dănescu și cee ale nonagenarului, Preot Profesor Nicolae Bordașiu. Ambele lansări au fost pentru mine sărbători de lumina și căldura izvorâte din inimi și gânduri ce-ți amintesc de frumusețea pe care a pus-o Domnul la zidirea dintâi a fiiniței omenești. S-au prezentat persoane dragi mie, fie venite de la distanță mai mare, înfruntând vremea nefavorabilă, fie cei cu
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
Chiar într-o zi mai specială, ca cea dedicată tatălui, nu-i putem privi chipul desprins din locul ce-l ocupă alături de mama, asemenea unei unități. Ca și mama, pentru mulți chiar în aceeași măsură, tatăl îmbracă în lumină și căldură întreaga noastră ființă. El are un loc inconfundabil în viața noastră întruchipat din emoție și iubire și învăluit în admirație și respect. E o iubire venită din adânc, din ADN-ul nostru, o iubire de esență nepământeană. Ne naștem din
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
în inima fiecărui copil, încât, la trecerea pragului celui mai înalt, adesea este evocat chipul mamei. Dragostea pentru tată rămâne și ea constantă chiar dacă numele lui suportă unele schimbări le-a lungul anilor. În anii dulcii copilării este strigat cu căldură în glas - TĂTICU -, mai pe la adolescență, când se impune o notă mai "serioasă" este strigat - TATĂ -, în perioada avântatului elan tineresc, atunci când crezi că vei atinge cerul cu mâna, unii îi spun în glumă - BABACU -, iar în ultima perioada de
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
comemorative pe casa unde a scris și a murit paremiologul, recuperarea și îngrijirea mormântului său din Cimitirul Bellu, instituirea unei zile a proverbului etc., dar - cum prea adesea se întâmplă la noi - toate aceste gânduri frumoase s-au ofilit datorită căldurii prea mari a entuziasmului festivității. însă, scripta manent, și ce a scris Iordan Datcu despre "receptarea critică a Proverbelor românilor în presa vremii " rămâne ca o pagină solidă de istorie a folcloristicii românești. La fel de documentate, de atente la nuanțe sunt
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
trezește, mai curînd, reacții nervoase din partea celor ce răspund comandamentelor din Est, din partea celor ce ne țin în continuare sub ocupație. Pe 28 iunie, Consiliul Unirii a desfășurat o manifestare de demnitate națională, la care, într-o, vineri, pe o căldură insuportabila, am comemorat tristă zi din istoria României și a Basarabiei, am defilat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt și am sfințit Piața Mării Adunări Naționale, pîngărita pe 9 mai 2013 de către clica rusească în frunte cu obraznicul Dmitri
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
îl are ca președinte pe dl Huu Thinh, vechi prieten al României pe care a vizitat-o în 2004. E un poet tradus și în America, unde a fost apreciat de Andrei Codrescu. A fost comandant de tanc în război. Căldura primirilor și întîlnirilor a fost proporțională cu cea atmosferică, limitată din fericire cam la 34 de grade. O singură zi a fost caniculară după standardul local: peste 40 de grade și 90% umiditate și ne-au bucurat numai două ploi
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
să fiu fericit, cum am și fost în acest oraș-furnicar. Mai fericiți încă am fost descoperind o piață din Ha Noi de unde am putut lua ceaiuri și semințe. Ce va crește din ele, vom vedea. Vizita a fost scurtă din cauza căldurii care grăbește macerarea materiei vegetale cu emanații olfactive prea tari pentru europeni. Dar, în apropiere, Nichita și Mury au găsit rachiu de cobră - sticle de alcool cu cobra în ele sau cu un scorpion fioros. La întoarcere, pe Charles de
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
kafkian a închisorii de la Râmnicu Sărat, unde singurele forme de comunicare erau tusea în ritm de Morse și bătăile în pereți. Adrian Hamzea relatează în stilul unui romancier interbelic experiența muncii silnice la Canal, într-un lagăr cu valențe sud-americane: căldură sufocantă, mlaștini, boli infecțioase etc. Torționarii închisorii de la Făgăraș aplică torturi demne de un donjon medieval: deținuții sunt zidiți în nișele din pereții fostei cetăți. O secțiune consistentă este dedicată "fenomenului Pitești"; din păcate, paginile respective nu aduc informații noi
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
Constantin Țoiu Schița foarte scurtă a lui Hemingway I guess everthing reminds you of something, - Presupun că orice trebuie să-ți aducă aminte de ceva - am citit-o în volumul de nuvele, The Heat and the Cold, - Căldura și Frigul - versiune în limba franceză, apărută în 1995 la Gallimard. Prefața este semnată de Philippe Sollers care susține că schița citată... "e cel mai bun text din întreaga operă" a americanului... O citisem prima oară. Francezul are dreptate. De
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
mă scuipă În față iar eu Îngheț, nu atât de loviturile lui cât de privirile lui. IMAGINEA A DOUA Rămân răvășită În drum, având În memorie primul lui gest, al zâmbetului, al strângerii de mână, al sărutului pe obraz, acea căldură a respirației și a mâinii care mi-a strâns mâna, Întrun gest prietenesc, și cad În stare de vis, pentru că nu pot suferi o asemenea stare de fapt a realității. Privirea aceea demonică pe care el o poartă În gestul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ieșită din comun. Am Îndrăznit să-i spun totuși. - Ne mai așezăm puțin? - Da, mi-a răspuns așezându-se În același mod ca În popasul anterior. Șinele de cale ferată erau mai fierbinți. Părea că odată cu trecerea timpului, fierul acumulase căldura lunii și a stelelor. Numai că zorile se Încăpățânau să nu apară, deși trecuse atâta timp. Mi-am privit ceasul. Mergea. Se făcuse aproape ora 8. Deasupra noastră era același cer Înstelat și aceeași lună. Mai mult, mi-am dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Dumitru Hurubă Pfui, Doamne! Ne topim de căldură precum - scuzați comparația - dosarele unora, după cum ne dau de știre Telejurnalele... Noroc fain, cum zice Haralampy, că televiziunile ne prezintă din când în când emisiuni-spectacol de divertisment, ultima ispravă de acest fel fiind scheciul "Gaițele", variantă-sinteză a celebrei piese kirițesciene
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
prieten cu ordinea și rigoarea, să-ți fixezi prioritățile, să-ți marchezi conferințele și dezbaterile care te interesează, expozițiile, muzeele, spectacolele, spectacolele-lectură, orarul curselor spre locurile de joc din afara cetății, întîlnirile ș.a.m.d. Mirajul teatrului se amestecă cu aburii căldurii din sudul Franței, cu farmecul îmbătător al Provence-ului, cu zbieretul neîncetat al greierilor, cu locurile extraordinare care alimentează bugetul turismului, cu mirosurile lavandei, cu freamătul Rhonului, cu amețitorul mistral, cu intensificările norilor, furtunilor, ploii. De regulă, însă, iese învingătoare căldura
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
căldurii din sudul Franței, cu farmecul îmbătător al Provence-ului, cu zbieretul neîncetat al greierilor, cu locurile extraordinare care alimentează bugetul turismului, cu mirosurile lavandei, cu freamătul Rhonului, cu amețitorul mistral, cu intensificările norilor, furtunilor, ploii. De regulă, însă, iese învingătoare căldura, canicula de-a dreptul, cum s-a întîmplat anul acesta și, mai presus de orice, TEATRUL. Protagonistul absolut al lunii iulie. Așa cum povesteam și în numărul trecut al revistei, dar și cu alte prilejuri, ideea cu care au venit cei
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
față prietenul meu bun, prof. Manea Pompiliu și câțiva foști deținuți politici) că el nu a putut să rămână departe de pământul țării în care s-a născut și a suferit, singurul pământ care îi aduce și îi va aduce căldură pe această planetă. Oare câți români iubesc pământul țării așa cum l-a iubit marele Valeriu Anania? Am avut fericirea să stau de vorbă cu IPS Barto lomeu de mai multe ori, odată chiar la Glăvile și în mod cu totul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noi, nebănuite până la el. Pe orice cale a pătruns - a străbătut-o cu atenție, pas cu pas, și a descoperit ceea ce alții nu văzuseră. A făcut-o cu curiozitatea omului de știință: matematic și microscopic. Dar, în același timp, cu căldură și iubire. Cu tandrețea copilului care îți adoră mama și își respectă tatăl. Cu sensibilitate și emoție. Cu grija de a-l ocroti, de a-i păstra puritatea. Acest amestec subtil echilibrat dintre sensibilitate și rațiune, dintre clasic și modern
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
față prietenul meu bun, prof. Manea Pompiliu și câțiva foști deținuți politici) că el nu a putut să rămână departe de pământul țării în care s-a născut și a suferit, singurul pământ care îi aduce și îi va aduce căldură pe această planetă. Oare câți români iubesc pământul țării așa cum l-a iubit marele Valeriu Anania? Am avut fericirea să stau de vorbă cu IPS Barto lomeu de mai multe ori, odată chiar la Glăvile și în mod cu totul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
urmare, Sfinții Părinți susțin că viața omului începe de la zămislirea lui, sufletul și trupul începând să existe deodată, și consideră că embrionul e însuflețit. În acest sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează: Ca să constați că oamenii sunt în viață avem căldura, lucrarea și mișcarea pe când răcirea și înțepenirea sunt dovezile morții. Iar embrionul de care am vorbit, e un izvor de căldură și de putere, dovadă că e însuflețit<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, XXIX, trad. și note
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
embrionul e însuflețit. În acest sens, Sf. Grigorie de Nyssa precizează: Ca să constați că oamenii sunt în viață avem căldura, lucrarea și mișcarea pe când răcirea și înțepenirea sunt dovezile morții. Iar embrionul de care am vorbit, e un izvor de căldură și de putere, dovadă că e însuflețit<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, XXIX, trad. și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 30, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 79. footnote>. Referitor la
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
primi frate-meu Romulus, care și el era logodit cu o duduie din Câmpina, care însă purta o descendență ilustră, fiind nepoată de a compozitorului Ciprian Porumbescu, zic, nu se îndură să plece la Cacova, ci îndură lipsa noatră și căldurile de vară, ca să fie aproape de aleasa lui. Îl găsirăm într-o mare și jalnică dezordine, femeia care trebuia să-i rânduiască odaia, nu-și prea făcuse datoria. Dar totul trece - bine că ne văzurăm acasa! Și așa se scurse o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
imagini, cu aceleași șabloane de gîndire au pătruns adînc, adînc în ființa noastră. Aproape cincizeci de ani. Mi se pare, uneori, că traiul îndelungat în această peșteră a determinat devieri genetice. Firești, în fond, în absența libertății, a luminii, a căldurii. Mă mint mereu cînd îmi spun că nu-mi mai pasă de atîta troglodeală, de atîta minciună, indolență, superficialitate, suficiență. Mă doare. Iar minciuna mea mă ajută, uneori, prea puțin. Ca și însingurarea. Igienică, de altfel. În 1990, țara mea
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
bazat pe ultima mea colecție de atunci de 810 Melodii, făcută în 82 comune din Banat, în anii 1921,1922, 1923 și 1925, premiată de Societatea Compozitorilor Români într-o ședință prezidată de Maestrul George Enescu, am susținut cu toată căldura propunerea lui G. Breazul” - moment imortalizat în Dactilograma XI - nr. 2093 din fondul „George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
O structură etică bine definită, un caracter ferm, dar nu rigid, o fire echilibrată, capabilă de introspecție adâncă, dar și de relații cordiale, de punți trainice cu ceilalți, un temperament sobru, dar nu uscat, care refuză sentimentalismul, dar nu și căldura afecțiunii, un intelect pătrunzător, cu vocația planului de profunzime și cu mai puțină prețuire pentru scânteierile de suprafață" (p. 114). Pulsul relațiilor dintre cerchiști este dezvăluit de câteva epistole primite de Deliu Petroiu de-a lungul timpului și reproduse în
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
se caută o potrivire a contextului postmodern, mult prea ambiguu, la claritatea și simplitatea imaginii, ambele fiind împrumutate din modernitate. Atâta timp cât intenția este de resuscitare, deci de reîncălzire, eșecul este garantat, deoarece se încearcă a se vorbi în termeni de căldură despre fragmentele funciarmente reci, în termeni de viu (alive) despre fenomene ne-vii (un-dead) sau, altfel spus, simulacre. Iar numitorul comun este evident - confuzia. Un prim cuvânt cheie ar fi fragment, precum și un șir derivat de aici - fragmentat, fragmentare, fragmentarism
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]