490 matches
-
peste cei pociți de zâne”. Există elemente precum steagul, sabia, capul de lemn, bâtele, care amintesc de vechile confrerii militare și inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa o luptă violentă, iar „ceata biruită se dă În lături din fața celeilalte și după ce fac Învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există mai multe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există mai multe variante, una din ele fiind prezentată de Dimitrie Cantemir: „vindecarea se face În acest chip. Bolnavul Îl culcă la pământ, iar călușarii Încep să sară și la un loc știut al cântecului Îl calcă, unul după altul pe cel lungit la pământ Începând de la cap la picioare. La urmă Îi mormăie câteva vorbe alcătuite Într-adins și poruncesc boalei să slăbească. După ce
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
trei ori În trei zile, lucru nădăjduit se dobândește de obicei și cele mai grele boli care s-au luptat lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă În acest chip cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și În farmece.” Călușarii folosesc imagini și substanțe apotropaice, cum ar fi bățul ca substitut al calului, animal mitic sau plante medicinale, pentru a se feri de zâne și prin tehnicile lor caracteristice și terapeutice bazate pe o coregrafie particulară reușesc să vindece cu ajutorul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
zâne și prin tehnicile lor caracteristice și terapeutice bazate pe o coregrafie particulară reușesc să vindece cu ajutorul unor formule magice care rostite, alungă duhurile rele. Ei se folosesc de jocuri cu denumiri și coregrafii speciale., cum sunt „zbătuta” jucată de Călușarii prinși În horă care sar Înainte și bat cu picioarele În pământ, „sărita” jucată tot roată, În care tinerii neprinși lovesc cu picioarele, ori „ciocana” la care participă și bolnavul sau ursul. Fiecare din aceste dansuri au unele caracteristici aparte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
focuri de pistol. A unsprezecea zi după Rusalii se reîntorc la movilă, joacă „dansul soarelui” pentru ultima dată, apoi după ce vătaful trage câte un foc de pistol pentru fiecare din ei, fug toți spre casele lor, neuitându-se Înapoi. Obiceiul Călușarilor, deși În esență același, prezintă diferențe de regiuni, Însă, În general, ritualul de Înrolare se păstrează peste tot la fel. Vătaful umblă pe la târguri și urmărește tineri care joacă frumos. Dacă cei aleși acceptă să intre În călușerie sunt chemați
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de discreție. Apoi sunt toți stropiți cu apă neîncepută, adunată de la nouă izvoare. Urmează apoi un fel de invocare către „Irodeasa” să le ajute, după care Își ciocnesc bâtele În semn de recunoaștere. Horia Barbu Oprișan realizează o descriere a Călușarilor din secolul al XX-lea din diferite zone geografice și accentuează partea teatrală a acestui spectacol popular. Costumația joacă un rol deosebit În teatrul popular, având rolul de a Întregi textul. În legătură cu elementele de teatru, el pune În valoare scenele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să vadă Războiul. Etnologul observă că „ceremonialul de alta dată al constituirii Călușului, Legământul și toate celelate acțiuni care-l pregăteau după un rit străvechi, plin de farmec, mister și fabulos, nu se mai fac”1. Perioada În care umblă Călușarii este aceeași, Însă există diferențe În privința dansurilor. Spectacolul, atât catarctic cît și coregrafic, prezintă diferențe neînsemnate. Scopul principal este unul terapeutic, de vindecare a celui luat de căluș, „adică pe acela care are un dor În cap și la inimă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vindecare a celui luat de căluș, „adică pe acela care are un dor În cap și la inimă, Îi tremură capul și dârdâie, slăbește, are aiurări, ba se mai zice că adesea se Întâmplă să bată și din pinteni ca, călușarii.” Vindecările au la bază atât dansul ritual, cât și formule magice. În această datină a Călușarilor, precum și În cea a Căiuților se Întrevede supraviețuirea unor aspecte de ritual dintr-un străvechi cult solar autohton cu funcționalitate magico medicală, care a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la inimă, Îi tremură capul și dârdâie, slăbește, are aiurări, ba se mai zice că adesea se Întâmplă să bată și din pinteni ca, călușarii.” Vindecările au la bază atât dansul ritual, cât și formule magice. În această datină a Călușarilor, precum și În cea a Căiuților se Întrevede supraviețuirea unor aspecte de ritual dintr-un străvechi cult solar autohton cu funcționalitate magico medicală, care a suferit aculturații lente, Însă repetate În istoria lui mitică de la celți, romani și de la slavii sudici
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și artefactele unui grup de oameni (de exemplu, cd-urile, literatura științifico-fantastică și aparatele de măsurare a glicemiei pentru diabetici). Cântarea imnului național "Deșteaptă-te române" este un aspect al culturii în aceeași măsură în care este și dansul popular al călușarilor. Utilizarea termenului cultură în domeniul științei și al cunoașterii comune Termenul cultură este foarte des folosit în zilele noastre, în lucrări de specialitate, în muzică, în discursul public, în mass-media și este asociat cu aproape orice aspect ori domeniu al
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și artefactele unui grup de oameni (de exemplu, cd-urile, literatura științifico-fantastică și aparatele de măsurare a glicemiei pentru diabetici). Cântarea imnului național "Deșteaptă-te române" este un aspect al culturii în aceeași măsură în care este și dansul popular al călușarilor. Cultura joacă un rol esențial în constituirea și în funcționarea societății, care, în cazul în care ar fi lipsită de cultură, ar fi doar un grup artificial. Cultura este cea care dă viață unei comunități. Din această perspectivă, societatea este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nu este regizat de oamenii domnitorului. Se întoarseră amândoi în cort și Ștefan fu nevoit să recunoască: — Nu știu, măria ta, ce ar putea să fie; sunt prea departe, se aud și lăutari. — Lăutari? Eh, Doamne, cum am uitat? Sunt călușarii! Repede terminați răvașele, îngrijiți-vă să plece repede. Apoi, către slugi: Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale marelui spătar. În cortul nostru să aștepte zece dorobanți odihniți. Se lasă de pe dealuri cetele de călușari. Ia! Auziți? Vodă vorbise
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cum am uitat? Sunt călușarii! Repede terminați răvașele, îngrijiți-vă să plece repede. Apoi, către slugi: Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale marelui spătar. În cortul nostru să aștepte zece dorobanți odihniți. Se lasă de pe dealuri cetele de călușari. Ia! Auziți? Vodă vorbise românește și Selin nu înțelesese nimic, așa că făcu un semn a nedumerire spre Ștefan, care cu mâna îi arată că trebuie să aștepte puțin. Când prima ceată de bărbați îmbrăcați în cămăși și ițari albi apăru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deseneze pe albul lemnului râuri și flori, spirale și valuri. Pe măsură ce se apropiau, lăutarii cântau tot mai rapid iar dansul se transformă într-un fel de galop dezlănțuit care-i aduse pe cei treisprezece bărbați în fața lui Brâncoveanu. Primul, vătaful călușarilor, făcu un semn și cei unsprezece călușari căzură toți deodată în genunchi în fața voievodului, muzica tăcu, iar cel în petice - mutul călușului - se trase într-o parte. Brâncoveanu se ridică în picioare, jucându-și în mâna dreaptă bastonașul cu mâner
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spirale și valuri. Pe măsură ce se apropiau, lăutarii cântau tot mai rapid iar dansul se transformă într-un fel de galop dezlănțuit care-i aduse pe cei treisprezece bărbați în fața lui Brâncoveanu. Primul, vătaful călușarilor, făcu un semn și cei unsprezece călușari căzură toți deodată în genunchi în fața voievodului, muzica tăcu, iar cel în petice - mutul călușului - se trase într-o parte. Brâncoveanu se ridică în picioare, jucându-și în mâna dreaptă bastonașul cu mâner bătut cu pietre prețioase. — Să trăiești, măria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Selin, Toma Cantacuzino îi traducea șoptit și-i explica tot ceea ce se întâmplă. Cei unsprezece bărbați îngenunchiați își lăsară trupurile puțin pe spate într-o poziție nefirească ținând bățul orizontal cu amândouă mâinile, cu ochii țintă la voievod. — Ai fost călușar, măria ta? — Prin părțile Olteniei, când eram flăcău. Trei ani. Toate privirile boierilor se ațintiră asupra lui Brâncoveanu. — Am spus! țipă vătaful spre călușarii prosternați, care săriră drept în picioare, urlând neomenește: — Hălălăi șa! De pe dealuri le răspunseră ca niște
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o poziție nefirească ținând bățul orizontal cu amândouă mâinile, cu ochii țintă la voievod. — Ai fost călușar, măria ta? — Prin părțile Olteniei, când eram flăcău. Trei ani. Toate privirile boierilor se ațintiră asupra lui Brâncoveanu. — Am spus! țipă vătaful spre călușarii prosternați, care săriră drept în picioare, urlând neomenește: — Hălălăi șa! De pe dealuri le răspunseră ca niște ecouri aceleași hăulituri. Cei unsprezece, tot nemișcați, cu picioarele depărtate, cu bățul tot orizontal priveau spre domn. — Iartă-ne, măria ta, s-a întâmplat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să fi fost ast-toamnă mușcat de un șarpe și trebuie să se aleagă un nou vătaf că vin Rusaliile... Ne-ar plăcea s-o facem aci la măria ta. — Multă cinstire îmi aduce gândul domniei tale, mare vătaf de călușari, și primim cu plăcere, dar cum ați aflat că vom poposi aci? — Iscoade, măria ta, avem iscoade. Să cheme cetele, măria ta? — Cheamă-le! Un semn și cei unsprezece, fără să-și ia nici un avânt, se desprinseră de pământ, făcând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
săreau, mimau că ar fi nărăvași și nu se lăsau înșeuați, ridicau picioarele ca să fie potcoviți, făceau acrobații iar printre ei, ca un fel de negare a lor, dar păstrând ritmul muzicii, mutul își juca rolul în mod desăvârșit. Când călușarii tropăiau lovind ritmat pământul cu picioarele, mutul dansa în mâini; dacă flăcăii săreau în sus, el făcea tumbe; de se închinau la domn, el se închina lui Selin, și tot așa, în aparență contradictoriu, sublinia armonia dansului și a acrobațiilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
închinau la domn, el se închina lui Selin, și tot așa, în aparență contradictoriu, sublinia armonia dansului și a acrobațiilor. Nu se întunecase când au amuțit lăutarii, ca să lase să se audă ceilalți lăutari ce aduceau încă trei cete de călușari. De ce vorbesc românește? îl întrebă mirat Selin pe Toma Cantacuzino. — Așa vorbesc ei, sunt aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine-i numără? — Beiul știa că sunt români prin părțile astea? — Ei cum să nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
repezit mâncând de multe ori vocalele și cum discuția lor se făcea în șoaptă în timp ce flăcăii din ceata cealaltă dansau stăpâniți de ritmul lăutarilor, vodă își încorda toată luarea aminte ca să priceapă tot. N-am știut că ești vătaf de călușari. — Eh, ce nu face omul ca să poată să colinde timp de o lună toate coclaurile pe unde trăiesc rumânii! La noapte intrăm în codri, să se facă nașterea călușului și apoi, până ajunge iar lună nouă, ține-te frate! Și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întorsese. Intră în ceata lui de pe margine, se sfătui cu cei unsprezece și, sărind în sus de pe loc, intră în jocul celorlalți. Se apropie de vătaful lor, își făcură niște semne neînțelese pentru privitori și, la un gest brusc, toți călușarii ridicară cu amândouă mâinile bețele deasupra capetelor și hăuliră: — Hălăi șa, hălăi șa, hălălăi șa! Se aruncară toate cele patru cete în joc. Torțele începură să se aprindă. Ritmurile se schimbau, alternând cele repezi cu cele lente. — Hălăi șa! Prima
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
țări așa de inedite pentru noi. Capitolul 2 București Originea și sensul acestui nume • Orașul plăcerilor • E vorba de o imensă urbe prost construită • Noroaiele, iarna • Palate și cocioabe • Lux și sărăcie • Lipsa monumentelor • Turnul Pompierilor • Cișmigiu • Promenade • Sărbătorile strămoșilor • Călușari și lăutari După unii, Bucharest, Bukarest sau Bucuresci (ultima denumire reia ortografia română) este vechea Thyanus, devenită mai târziu Bucuria, mare Curie a prinților valahi. După alții, București nu era în 1660 decât un simplu sat, care a fost transformat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Champagne la rece curge în valuri. Miniștrii, funcționarii, municipalitatea, toate clasele sociale sunt reprezentate aici; e o sărbătoare națională, patriarhală în toată puterea cuvântului. În fiecare an coboară din Carpați ca să asiste la ea treisprezece dansatori cunoscuți sub numele de călușari; ei ascultă de o căpetenie mascată, înarmată cu o spadă din lemn, făcând un legământ al tăcerii vreme de patruzeci de zile. Acest șef se numește vătaf. Cei doisprezece dansatori poartă câte o bâtă lungă și un scut din lemn
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
al zeului Marte. Remarcabil e faptul că șeful colegiului salienilor se numea Vates și că dansurile acestei bresle (salieni, săltăreți) durau patruzeci de zile începând de la idele lui aprilie. Alții cred că pot să identifice aici vestigii ale răpirii Sabinelor. Călușarii au reguli secrete; nimeni nu poate fi primit ca dansator dacă n-a trecut prin probe îndelungi și grele. Ei sunt convinși că ar fi pedepsiți cu moartea de către iele (driade, zâne, divinități ale pădurilor) dacă nu și-ar respecta
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]