491 matches
-
la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară, că pe urmă îl pocesc rusaliile. Cînd copilul e luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dansurile românești, cel lent al femeilor, care se țin de mâini cântând o melodie tristă și melancolică, cel energic al bărbaților, care Își trântesc bețele de pământ și sar peste ele În chiote sălbatice - fără Îndoială, o consemnare a dansului călușarilor. Alte tradiții remarcate și prezentate publicului maghiar sunt așa-numitul „obicei de marți seara” („Márce Záre”); „târgul de fete” de pe Muntele Găina; obiceiul de a pune un vas cu apă la marginea drumului pentru călătorii Însetați; obiceiurile legate de Înmormântare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vorba doar de o stare extatică condiționată cultural. Este accesibilă femeilor din anumite sate și doar în cele trei zile de rusalii. „Trezirea” provocată prin dans și muzică nu este aici de natură șamanică. Ritualul este asemănător cu cel al călușarilor, chemați să vindece bolnaviI cu dansurile și cântecele lor, conchide Eliade. XVIII.6. Neoșamanismul relatările și aventurile spirituale ale șamanului nu au dispărut în timpurile moderne. După M. Eliade, șamanul ar fi supraviețuit la nivelul mentalului social. A luat chipul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
-le cu "motive naționale") și față de lumea artistică, față de folclornicii care încheiaseră pactul cu diavolul roșu adus de ocupația sovietică (ajurat cu bentițe tricolore apoi, precum cravatele pionierilor). El intuise înaintea lui Claude Karnoouh că folclorul fusese castrat. Astfel, faimosul Călușar (un dans local devenit "emblematic și paradigmatic al folclorului național" datorită mașinăriei folcloriste de partid) fusese epurat de semnificația arhaică, manifestă doar în cadrul unui "ritual prematrimonial de fertilitate și vindecare care îi preocupa, după Rusalii, pe tinerii din Muntenia"128
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și reflecții (Preliminarii la ora istorică exactă de Paul Costin Deleanu) sau prin excursuri erudite (Toponimia Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoșilor. Toate aceste forme ale dramei rituale și-au pierdut de-a lungul vremii sensurile inițiale, accentuându-se caracterul ludic. Rudimente ale câtorva drame rituale - Călușul (Călușarii), Caloianul, Paparuda - s-au păstrat până în zilele noastre. Dimitrie Cantemir menționează în Descrierea Moldovei puterea magică, terapeutică, ce se atribuia jocului ritual al Călușului. Elementele teatrale arhaice ale acestuia sunt măștile de pânză albă ale călușarilor, masca mutului, mimarea luptei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
câtorva drame rituale - Călușul (Călușarii), Caloianul, Paparuda - s-au păstrat până în zilele noastre. Dimitrie Cantemir menționează în Descrierea Moldovei puterea magică, terapeutică, ce se atribuia jocului ritual al Călușului. Elementele teatrale arhaice ale acestuia sunt măștile de pânză albă ale călușarilor, masca mutului, mimarea luptei cu toiegele și interdicția de a vorbi în timpul jocului. În ceea ce privește vechimea, s-ar putea să existe o legătură între Călușul și dansul ritual de origine tracă Kolovrismos, descris de Xenofon, dans al cărui rost era, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de Dosoftei în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
de la teatrul popular la teatrul cult, F, 1967, 3; Vasile Adăscăliței, Jocul cerbului în Moldova, REF, 1968, 5; Vasile Adăscăliței, Ion H. Ciubotaru, Varietatea și răspândirea teatrului folcloric în județele Iași și Vaslui, ALIL, t. XIX, 1968; Horia Barbu Oprișan, „Călușarii”, București, 1969; Romulus Vulcănescu, Măștile populare, București, 1970; Emilia Pavel, Jocuri cu măști din zona Iași, Iași, 1971; Emilia Pavel, Măști populare moldovenești, Iași, 1972; Francisc Nistor, Măștile populare și jocurile cu măști din Maramureș, Baia Mare, 1973; Mihai Pop, Obiceiuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
ritmuri și pași simpli de dans, Încercând să spargem stereotipurile culturale, și am Învățat unii de la alții cuvinte și sunete proprii diferitelor limbi. Ioshi Îmi dădea lecții de dans japonez, eu Încercam stângaci să-i arăt o versiune suprarealistă a călușarilor și amândoi Învățam cum se spune În limba celuilalt „Mulți ani trăiască“/ Akemashite O-me-de-tou. Dar mai presus de aceste mici glume culturale, simțeam că vocile noastre vibrau Împreună, când În armonie, când disonant: tot felul de sunete, subțiri, ascuțite ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
phalus. Dansatorii îmbracă niște cămăși largi, brodate cu motive arhaice și strânse pe talie cu niște centuri late; poartă încălțări ușoare din piei de animale și sunt înarmați cu săbii. Dansul prevede ritmuri din ce în ce mai repezi și sărituri din ce în ce mai înalte, așa încât călușarii par a fi posedați de o furoare mistică. Mutul trebuie să lovească cu bâta lui picioarele celor care nu se mișcă destul de repede. La sfârșit, dacă se-ntâlnesc două cete de dansatori din sate diferite, se desfășoară o bătălie neobișnuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se desfășoară o bătălie neobișnuită, care are un scop foarte precis: se dă lupta simbolică pentru cucerirea puterii magice. Adesea câte unul moare, dar în acest caz nu se vorbește niciodată de omucidere: autoritățile sunt foarte tolerante în ce privește riturile acestea. Călușarii au până și puterea de a vindeca unele boli mintale; mai ales isteriile femeilor nubile: e un fel de absorbire a energiilor sexuale în exces. Datorită extazului dionisiac pe care izbutește să-l declanșeze, călușul le permite indivizilor, ce iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de intime. Niciodată nu-mi spusese «Dragul meu». Niciodată nu i semnase: «As always, Anghel D. Pandele»“. Într-o zi, Damian este anunțat că trebuie să vină la el, însă pentru aceasta trebuie să urmeze un ritual: să cunoască jocul Călușarilor și să se lase însoțit de un tânăr, care la rândul lui practică un ritual al tăcerii, fiind într-un fel „mutul“ din acest joc al Călușarilor, totul ținând de „funcția ritualică a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
la el, însă pentru aceasta trebuie să urmeze un ritual: să cunoască jocul Călușarilor și să se lase însoțit de un tânăr, care la rândul lui practică un ritual al tăcerii, fiind într-un fel „mutul“ din acest joc al Călușarilor, totul ținând de „funcția ritualică a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al călușarilor, care se potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și să se lase însoțit de un tânăr, care la rândul lui practică un ritual al tăcerii, fiind într-un fel „mutul“ din acest joc al Călușarilor, totul ținând de „funcția ritualică a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al călușarilor, care se potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați pe 10 zile. Luarea în călușari se face prin jurăminte făcute în[tr-]un
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
lui practică un ritual al tăcerii, fiind într-un fel „mutul“ din acest joc al Călușarilor, totul ținând de „funcția ritualică a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al călușarilor, care se potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați pe 10 zile. Luarea în călușari se face prin jurăminte făcute în[tr-]un câmp pustiu. Căpetenia 10 zile nu vorbește. Au puterea de a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al călușarilor, care se potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați pe 10 zile. Luarea în călușari se face prin jurăminte făcute în[tr-]un câmp pustiu. Căpetenia 10 zile nu vorbește. Au puterea de a vindeca frigurile“. Damian este informat că durata călătoriei este de trei ore, însă se observă și aici că timpul se contractă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
unde se crede că au dansat ele, spiritul lor vindicativ se manifestă, ca și la iele, printr-o boală foarte gravă a „intrusului”, numită popular „luat de rusalii”. Singura vindecare a acestei maladii o puteau oferi printr-un ritual magic Călușarii. Aceștia din urmă folosesc tot virtuozitatea mișcării ca instrument magic, numiți de aceea de Mircea Eliade drept „dansatori cathartici”. Având ca temă centrală „caii solari” aflați „în opoziție cu caii infernali”, ritualul Călușarilor atrage atenția prin implicațiile comune inițierii desfășurate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o puteau oferi printr-un ritual magic Călușarii. Aceștia din urmă folosesc tot virtuozitatea mișcării ca instrument magic, numiți de aceea de Mircea Eliade drept „dansatori cathartici”. Având ca temă centrală „caii solari” aflați „în opoziție cu caii infernali”, ritualul Călușarilor atrage atenția prin implicațiile comune inițierii desfășurate în pădure. În contextul acesta blestemul mamei pentru chinul pe care i l-a pricinuit fiul în ziua de Rusalii se resemantizează. Forța blestemului poate fi explicată printr-o apartenență magică a figurii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
l-a pricinuit fiul în ziua de Rusalii se resemantizează. Forța blestemului poate fi explicată printr-o apartenență magică a figurii materne la dimensiunea feminină a zânelor (cvasi) malefice, fapt ce implică și legătura cu forțele htoniene figurate de șarpe. Călușarii, prezențe inițiate, „se bucură de ocrotirea Irodiadei”, zâna ielelor, și prin dansul ce imită zborul ființelor mitologice ei înconjoară printr-o horă benefică victima, circumscriind cercul lor stihiilor. În balada din antologia lui G. Dem. Teodorescu motivul blestemului care provoacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu NATO și cu SUA, fără ca măcar să știm ce loc și rol avem noi în aceste tratative. Știm noi ce compensații cere Rusia pentru infiltrarea în Georgia, în petrolul și gazele naturale de la Marea Caspică? Tare mă tem că jucăm „Călușarii” cu burta goală, pe un teren minat. Dacă ni se vor rupe picioarele, vom primi proteze de la NATO, mulțumiri și încurajări; poți să-ți pierzi și mâinile pentru cauză! Nu cumva suntem în situația în care au fost polonezii față de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă feminină este „figurată” în ceramică, descoperită la Frumușica), la fel și Călușul (Călușarii) este un dansă inițiatică și care, în diverse variante, denumite altfel, se mai păstrează în multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe ulițe în două șiruri, unul de bărbați, celălalt de femei ... Afară de aceste jocuri, care se joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite din numerele făr soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri de toate categoriile mari, mijlocii și mici și alte categorii sociale care nu țineau de ceea ce se numește țărănimea dependentă. Dacă, așa cum spune Dimitrie Cantemir, în Moldova toți țăranii dependenți sunt de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]