550 matches
-
în sute de locuri și clopotele neuronale se deschideau mirific, asemenea crinilor de mare pe pe-dunculii lor, legănîndu-se deodată, ondulând în vântul solar al aurei lui tataie. Coboram atunci într-o Scitie delirantă. Șirul de sănii fără zurgălăi, trase de căluți cu coame înfoiate, cu copitele înfășurate în fâșii de piele, ducea spre mântuire tot clanul Badislavilor, cu voinici, vâji, prunci și muieri, cu grâu, cu halci de carne de porc înfundate-n untură, cu veșminte, cu icoane și cu patrafirele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lumina cugetării. Ajunși lângă stele, cerurile se deschiseră și sătenii zăriră iarăși, orbitoare, fața miloasă-a Dumnezeirii, în care îngerii se cufundară ca-ntr-un aer de aur. Iar acum săniile tăiau tipsia întinsă și însorită a câmpului fără drumuri. Căluții fornăiau din nările fierbinți, scoțând fuioare de aburi. Câte o femeie, albită cu totul după noaptea mâniei, privea speriată-napoi, făcîndu-și cruce cu limba în gura închisă, dar numai dâra tălpicelor se-ntindea îngustîndu-se, ca o săgeată ce-ar fi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
apoi mai departe, când se-ngîna ziua cu noaptea și o lumină mare, palidă, se-ntindea peste câmp. După trei zile și trei nopți au găsit locul. Era în amurg și prinsese iarăși să ningă. Bicele pocneau în lehamite și cîte-un căluț fornăia din nările încinse. Preotul, adâncit în gânduri, număra metanii dintr-un șirag de agată. Pietrele vișinii se loveau între ele cu un mic sunet dulce, tremurat, pipăite de degetele cu falange păroase, din care unul era doar un ciot
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mirosind puternic a vopsea: cuburi de carton cu imagini din basme, tot mai mici, intrând unele-n altele, alte cuburi de lemn din care alcătuiai tablouri pătrate: curcanul, purcelul, vaca, și din care puteai face castele, și mai ales un căluț de cârpă albă, cu ochi de sticlă și cu o șa roșie lăcuită. Atât de dragă mi-a fost jucăria asta, încît pe la paisprezece ani încă o mai aveam, pe undeva prin servantă, sub forma unui fel de vierme diform
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
norilor de acolo, până când ceva din exterior a grăbit avortarea mea din acele pântece succesive, cu alte constelații placentare și alte ape amniotice, alte raiuri și alți zei... Părinții mei o dată plecați, am rămas în fund, pe covor, înălțînd pentru căluț turnuri și piramide din cuburi. După un timp însă, întors de la pipi, am găsit turnul meu, înalt cât mine, pe care-l echilibrasem cu atâta trudă, dărâmat și împrăștiat, iar șaua de lac purpuriu smulsă de pe trupul plin al căluțului
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
căluț turnuri și piramide din cuburi. După un timp însă, întors de la pipi, am găsit turnul meu, înalt cât mine, pe care-l echilibrasem cu atâta trudă, dărâmat și împrăștiat, iar șaua de lac purpuriu smulsă de pe trupul plin al căluțului. Abia atunci am început să plâng disperat, cum ar fi trebuit s-o fac la plecarea părinților. Când a venit sora, mironosițele erau în paturile lor, jucîndu-se cu păpușile. A doua zi mi-au fost aduse hăinuțele, iar pijamaua, mototolită
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
seama când au ajuns în curtea Cooperativei de Producție. Tăticul Alinei - care-i inginer agronom - nu se afla nici de astă dată la biroul lui. Pe unde o fi? Pe la Căminul Cultural? Sau, poate, pe la vreo fermă. Cine știe? Dar căluțul și săniuța sunt în curte. Ce ar fi să-i facă tăticului o surpriză? În căpșorul Alinei a încolțit un gând: să se urce amândouă-n săniuță cât mai curând, și prin sat să pornească pentru ca pe tăticul mai repede
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pus biciușca-n cui și au plecat. Cam hoțește, e-adevărat, căci n-au cerut voie cuiva, ba chiar au pândit momentul când nimeni nu le putea vedea. Tocmai când ieșeau din curte și se gândeau încotro s-o ia, căluțul o făcu la deal, probabil știa el ce știa. Au mers, o vreme, pe șosea, dar pe cine căutau, n-au găsit. Deodată, căluțul o coti la dreapta și-o porni pe drumeagul de țară care duce către satul bunicilor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
nu le putea vedea. Tocmai când ieșeau din curte și se gândeau încotro s-o ia, căluțul o făcu la deal, probabil știa el ce știa. Au mers, o vreme, pe șosea, dar pe cine căutau, n-au găsit. Deodată, căluțul o coti la dreapta și-o porni pe drumeagul de țară care duce către satul bunicilor. Fetele simțiră că inimile încep să le bată cu mai multă putere. Zăpada era, aici, mai mare, iar ici și colo drumul era poleit
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu un strat greu de gheață. Calul, însă, înainta agale și sigur pe el. Fetele îl îndemnau. Diii! Oare, cum l-o fi chemat? Ochii Sorinei privesc întrebători cătră verișoara ei. Dar Alina nu-și poate aminti care-i numele căluțului. Ce-ar fi să-i spunem... Alin? De ce nu Sorin? Pentru că, ă, ă... așa-l cheamă pe frățiorul meu. Cel mai bine ar fi să-i zicem Alin. Bine, fie! Diii, Alin! Diii, Alin! Hai! Să fii atent! La auzul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
e frică? o iscodește Alina. Ă, ă, ă, nu, nu mi-e frică! Mi-e tare dor de bunici... Nici o grijă, ajungem curând. Au ajuns în vârful pantei. Gata cu urcușul. La vale-i mai ușor. Cel puțin pentru sărmanul căluț. Dar, deodată, picioarele-i alunecă, iar pământul îi fuge, parcă, de sub picioare. Sania a început acum să danseze pe oglinda gheții. Nu se știe cum, fetele au zburat, fiecare, spre câte un nămete de zăpadă. Sorina la dreapta, Alina la stânga
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
frică nu era altcineva decât... bunicul. Ce-i cu voi? Încotro ați pornit-o? întreabă el. Am pornit să-l căutăm pe tăticul! încearcă să-i explice Alina. Și cine poate să ne ajute să-l găsim mai repede decât căluțul care-l poartă toată ziua de-a lungul și de-a latul comunei?! Dar de unde-ai știut că suntem noi? Păi, n-am prea știut. Făceam pârtie în curte și când m-am oprit am văzut cum, pe dealul cel
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să Învețe să facă nimic? Se apropia aniversarea a un an de viață a lui Prâslea și Ionuț ca fratele lui cel mai mare Între cei cinci copii, se chinuia de zor băgat În umbra sălciilor să-i cioplească un căluț mic de lemn, să aibă și el o jucărie de ziua lui. Încă din zori ieșise În stradă și strigase: Dați drumul la gâște că plec cu cârdurile mai devreme, până nu se pune căldura mare. Câteva gospodine deschiseseră porțile
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
eu ce să-ți spun, mă duc acuma acasă și te mai sun, maestre. Nu știu când a închis, plângea când domol, când în hohote, făcea planuri și se prăbușea, era singur și nu-l putea ajuta acum nici unul dintre căluții pe care îi îngrijise ca grăjdar, nu-i puteau da o mână de ajutor nici unul din sutele de mii de copii care râseseră cu poftă de giumbușlucurile lui Marcelino. S-a dus să înveselească raiul, căci acolo îi este locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
zișilor disidenți pe care-i cunoaște toată lumea și care nu sînt de fapt decît niște nemulțumiți sau frustrați. Asta-i diferența dintre unii și alții, cu toate astea fiți convinși că au și ei o mică escrocherie pregătită, un mic căluț troian pe care vor încerca să-l infiltreze la timpul potrivit în mijlocul acțiunii. I se pare că seamănă cu un clovn, căruia i se scurg fardurile de la colțurile gurii. Măcar cu ocazia anumitor evenimente speciale fiecare dintre noi ar trebui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Mark, un șofer aproape profesionist, să se răstoarne, ieșind de pe o șosea de țară dreaptă ca o săgeată, pe care o știa ca pe propriul buzunar. Să zbori de pe șosea în centrul Nebraskăi - era ca și cum ai fi căzut de pe un căluț de lemn. Începu să se joace în minte cu data: 20.02.2002. Însemna ceva? Lovi volanul cu palmele, iar mașina se zdruncină. Fratele tău a avut un accident. De fapt, el o apucase de mult greșit pe la toate răspântiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
direct cu degetele nu este prea atrăgătoare, așa că l-am împachetat la loc și l-am pus în săculețul lui Ed. Am dat cu mâna de ceva pe fundul sacului. Am scos obiectul care s-a dovedit a fi un căluț roz de jucărie. —Ah. Ed păru resemnat în legătură cu descoperirea mea. Îl țineam în sus așteptând o explicație. — Uitasem că e încă acolo. —E al tău? l-am întrebat eu prostește. Sau l-ai cumpărat pentru mine după aventura de la Chessington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu mirare la cei doi cai mărunți, cu șeile puse pe ei și la măgarul încărcat cu doi desagi. „Plecați chiar acum”, i-a spus arhimandritul care transmitea ordinul superiorului său. Ieromonahul Gherasim își cântări însoțitorul, apoi pe cei doi căluți de munte, bine hrăniți și țesălați, și măgarul cu cei doi desagi. „Cine mai vine cu noi?”, întrebă el sec. Neprimind nici un răspuns și citind mirarea în ochii ierarhului său, declară rebel „Eu pe Leu al meu nu-l las
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu-mi trebuie cal. Binecuvântează, sfinția ta, ieșirea robilor lui Dumnezeu Gherasim ieromonahul și a lui...” „Ștefan” se auzi glasul prințului. Așa au pornit pe înserat, ieromonahul în față călare pe Leu, apoi măgarul cu desagii și în urma lor, pe căluț, Ștefan. Au luat-o pe drumul Câmpulungului. Când au ajuns în valea Dâmboviței era noapte, dar luna plină făcea drumul ca de cretă. De prin crânguri privighetorile își înălțau trilurile vestind vară timpurie. Nu mergeau prea repede și Ștefan era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
transparență neobișnuită și luna plină i se părea atât de aproape încât se mira că vârfurile fagilor nu o ating. Probabil că acesta este ceasul când se prinde roua de ierburi, gândi el. Cu pulpa piciorului stâng simțea bătaia inimii căluțului de munte și sufletul i se umplu de duioșie pentru animalul ascultător care-l purta. Nu, categoric nu, ieromonahul nu era nebun, alesese calea cea mai bună spre Hurezi, căluțul este deștept și răbdător, Leu, cel mai învățat măgar din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ierburi, gândi el. Cu pulpa piciorului stâng simțea bătaia inimii căluțului de munte și sufletul i se umplu de duioșie pentru animalul ascultător care-l purta. Nu, categoric nu, ieromonahul nu era nebun, alesese calea cea mai bună spre Hurezi, căluțul este deștept și răbdător, Leu, cel mai învățat măgar din lume și luna... eh, despre lună oare ce s-ar putea spune? Luase cu el întrebarea în visarea în care pășise, detașându-se total de grijile sale. Trecuseră așa prin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să creadă toate tâmpeniile astea? Nu numai copiii, ci și adulții se adună în cerc pe pajiștile acoperite de zăpadă și zâmbesc la bucățelele de lemn înalte de-o șchioapă, numite Maria și Iosif și pruncul Iisus - și văcuțele și căluții miniaturali, până și ei zâmbesc. Dumnezeule mare! După idioțenia de peste an a evreilor, acum urmează idioțenia de sărbători a acestor goimi! Ce mai țară! Mai e de mirare că toți sunteți mai mult sau mai puțin săriți de pe fix? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Americanule, ți-ai asigurat un loc în dreapta Tatălui, îi spune cu o sclipire amuzată în ochi Mâțu, în timp ce mângâie copilul pe cap. D'apoi ce mă? Ce vină are pruncu că lumea s-o bolunzât? Arată copilului cu gesturi îmbietoare căluțul din lemn. Băietanul privește jucăria cu ochi maturi, serioși, pe fața de copil. O bagă în buzunar indiferent, mai interesat ca nimeni să nu-i ia mâncarea din față. Au uitat pruncii râsul și joaca...Vai de biata lume, murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de la întâmplarea narată mai sus. Voi, oameni în toată firea, ca și mine acum, nu știți ce filme minunate vedeam noi pe atunci! Erau filme de tot felul, dar în minte mi-a rămas un film de desene animate numit „Căluțul cocoșat.” Era acolo o melodie scurtă, care a devenit apoi semnalul meu și al lui Țuți, atunci când ne căutam pe vreo baltă, de exemplu, căci mai târziu am devenit pescari amatori. Ajungeam pe baltă și fluieram începutul de melodie din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cocoșat.” Era acolo o melodie scurtă, care a devenit apoi semnalul meu și al lui Țuți, atunci când ne căutam pe vreo baltă, de exemplu, căci mai târziu am devenit pescari amatori. Ajungeam pe baltă și fluieram începutul de melodie din „Căluțul cocoșat”. Dacă Țuți era pe aproape și mă auzea, îmi răspundea cu partea a doua a melodiei. Mult timp am folosit noi acest semnal de recunoaștere. Și nu de puține ori ne-am recunoscut pe bălțile noastre așa. De la o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]