833 matches
-
mănăstirile din Iași închinate Ierusalimulu, în frunte cu protosinghelul Pricopie, egumenul Galatei, au întocmit un zapis lui Toader Gheuca „logofăt ot vistierie” pentru moșia Șătrăreni a mănăstirii Sfântul Sava, pentru care acesta a plătit „doaă suti lei” De ce au vândut călugării această moșie? „Neavînd mănăstirea nici un folos de dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele „doaă suti lei” ce-au făcut? Nici nu era nevoie să întrebi, părinte. Cu știrea „prefericitului patriarhului a Ierusalimului chir Partinie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
El a întocmit unul dintre cele mai interesante zapise din câte am citit. Dacă merită, dă-i citire, să aud și eu. „Adică însumi, Lucoci, mărturisesc, la moartea mea, cum am trimis la sfânta mănăstire și la sobor, ca să vină călugării în curtea mea, să ducă trupul meu la sfânta mănăstire. Și a venit egumenul cu preoți și cu diaconi și au dus trupul meu și l-au îngropat în sfânta biserică. Iarăși am dat poruncă jupâniței mele ca să dea din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcută de Toader, fiul Perioaiei, care a lăsat „cu limbă de moarte” mănăstirii Sfântul Sava „casele lui și ale părinților lui, și viile și toată averea lor, să fie pentru sufletul părinților lui, și pentru sufletul lui și să aibă călugării a plăti datoria lor, pe unde sânt”... Ai văzut cred cu ce obligație îi încărcau pe călugării mănăstirii Sfântul Sava. Da. „Să aibă călugării a plăti datoria lor, pe unde sânt”. Apoi treaba îi cu dichis. Cine știe ce datorii or fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
toată averea lor, să fie pentru sufletul părinților lui, și pentru sufletul lui și să aibă călugării a plăti datoria lor, pe unde sânt”... Ai văzut cred cu ce obligație îi încărcau pe călugării mănăstirii Sfântul Sava. Da. „Să aibă călugării a plăti datoria lor, pe unde sânt”. Apoi treaba îi cu dichis. Cine știe ce datorii or fi făcut părinții lui Toader și chiar el însuși? Se prea poate ca sfințiile lor călugării să nu fi văzut până la urmă câștigul din pagubă - cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Scriem domnia mea slugii noastre, ureadnicului din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi... cum veți vedea această carte a domniei mele, voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugării de sfânta mănăstiri de la sfântul Sava, din târgul Iași”. Prin cele cărți am găsit și un dascăl, pe nume Nicula, care a primit de la Simion Moghila voievod un loc de casă pe care acesta - la moarte - l-a dăruit mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele cărți am găsit și un dascăl, pe nume Nicula, care a primit de la Simion Moghila voievod un loc de casă pe care acesta - la moarte - l-a dăruit mănăstirii Sfântul Sava. Din cartea de întărire a stăpânirii locului de către călugării de la Sfântul Sava, dată la 24 decembrie 1606 (7115), aflăm că acel loc de casă se afla „lângă dughenile călugărilor de la Sinai”. Cu alte cuvinte, călugării greci aveau și dughene în Iași. Dacă ar fi numai atât nu ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
l-a dăruit mănăstirii Sfântul Sava. Din cartea de întărire a stăpânirii locului de către călugării de la Sfântul Sava, dată la 24 decembrie 1606 (7115), aflăm că acel loc de casă se afla „lângă dughenile călugărilor de la Sinai”. Cu alte cuvinte, călugării greci aveau și dughene în Iași. Dacă ar fi numai atât nu ar fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aflăm că acel loc de casă se afla „lângă dughenile călugărilor de la Sinai”. Cu alte cuvinte, călugării greci aveau și dughene în Iași. Dacă ar fi numai atât nu ar fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi voievod hotărăște: „De acum înainte... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
loc de casă se afla „lângă dughenile călugărilor de la Sinai”. Cu alte cuvinte, călugării greci aveau și dughene în Iași. Dacă ar fi numai atât nu ar fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi voievod hotărăște: „De acum înainte... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfântul Sava”. Vodă îi dă voie călugărului să aleagă la care dintre cele două mănăstiri dorește să viețuiască, dar nici nu vrea să audă de înapoierea daniei făcute... „El să n-aibă treabă la acele vii, nici grădini, să fie călugării din... Sfântul Sava tari și puternici... și dacă ar voi el să-i turbure, ei să aibă a-l pedepsi și alunga de acolo”. Bietul Macarie! Din stăpân de vii și de grădini a ajuns să fie pus pe fugă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirei lui Aron Vodă și din sus de iazul mănăstirei Sveti Savii, ca să-și facă mănăstire hălășteu”. Acum să nu crezi, fiule, că toate mănăstirile erau cuiburi de liniște deplină. Și vinovați de zavistie nu erau alții decât chiar înșiși călugării, în frunte cu sfințiile lor egumenii. De aceea la 15 iunie 1631 (7139) Moise Moghila voievod este nevoit să judece neînțelegerea dintre călugării de la mănăstirea Nicoriță și cei de la mănăstirea Aron Vodă. Ziceau cei de la Nicoriță că un iaz de pe pârâul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că toate mănăstirile erau cuiburi de liniște deplină. Și vinovați de zavistie nu erau alții decât chiar înșiși călugării, în frunte cu sfințiile lor egumenii. De aceea la 15 iunie 1631 (7139) Moise Moghila voievod este nevoit să judece neînțelegerea dintre călugării de la mănăstirea Nicoriță și cei de la mănăstirea Aron Vodă. Ziceau cei de la Nicoriță că un iaz de pe pârâul Ciric este al lor, fiindcă l-au primit de la Barnovschi voievod. Cei de la Aron Vodă au arătat însă un ispisoc de danie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
descoperit, fără ogradă, casile vechi și mai de tot descoperite. Iazul de supt mănăstire pe câteva locuri stricat și fără șarampoi și moara de tot risipită și stricată”. Halal gospodar, părinte! Apoi din câte ne aducem noi aminte aici erau călugării greci, pe când cei din Moldova au fost mutați la mănăstirea Hlincea. Așa că nu-i de mirare...Mă mai gândeam să-ți spun că după doi ani și șapte luni de păstorire a egumenului Chiril, adică „de la 1781 octombrie 21 păr
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prins în mrejele lui... Toate încercările mele de a mai citi sunt fără izbândă... În vis mi se arată biserica Barnovschi-Vodă cu turnul clopotniță din piatră, masiv și în contrast izbitor cu biserica. Apoi pridvorul în stil baroc, adăugat de călugării geci, nu se leagă cu sobrietatea bisericii, a cărei zidire a început în 1627. În 1629, când a fost mazilit, nu era încă gata. În testamentul întocmit în 1633, pe când se afla închis la Istanbul, Miron Barnovschi voievod spune: „Așijderea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
piatră... din Ulița Rusască”. Cum să nu, părinte? Ei află tu că la 25 mai 1709 (7217), adică după vreo 82 de ani, Toader Vârnav biv stolnic, cu toată cimotia lui, i-au adus în fața lui Mihai Racoviță voievod pe călugării de la mănăstirea Barnovschi, pe motiv că le-au împresurat o pivniță de piatră și niște dugheni „ce sântu în târgul de Gios, la Ulița Rusască”. Vodă însă spune: „am trimis pre... Dumitrașco Cuza biv vel spătar, la mahala, ca să întrebe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pre... Dumitrașco Cuza biv vel spătar, la mahala, ca să întrebe de oameni bătrâni... Și s-au aflat... că unii au apucat din dzilele lui Vasilie Vodă (Lupu), alții de la Gheorghe Ștefan vodă... și până acmu la zilele noastre, și tot călugării de la Barnovschi vodă au stăpânit... Deci dovedindu-se într-acest chip, am... rămas pe Vârnav stolnicul... și pe toată seminție lor din toată legea țărâi, căci și la sfânta pravilă scrie: cine va ținea o moșie 30 de ani și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Trei Sfetitelor chiar o moșie. Păi grămăticii nu erau oameni de ici de colo... Ei știau carte în primul rând... Acum cred că n-ai să mi-o iei în nume de rău, părinte, dar trebuie să spun că sfințiile lor - călugării - s-au înădit și la pește. Dacă ai să-mi dovedești cum devine trebușoara asta am, să-ți iert păcatul. De nu... Lucrul acesta l-am aflat din scrisa unui alt grămătic domnes, părinte, care consemnează: „Ispisoc... de la Antioh Cantemir
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
angheriile câte sânt pe alții”. Aista-i semn că târgoveții țineau la o baie de aburi și un masaj făcut colea la mama lui. Și acum sar de la una la alta și am să-ți reamintesc că pe acele vremuri călugăria nu se pornea numai din tinerețe, ci o puteai îmbrățișa și la vârsta maturității depline sau chiar la bătrânețe. Lucrul acesta se vede dintr-o însemnare în care găsim că: „Ghedeon călugărul au făcut danie mănăstirii Trei Sfătitelor o vie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Și acestă vinit cât ar cuprinde... datoriu să fie egumenul de Triah Svetâtile a-l trimte la sfintele lavre”. Auzi dumneata vorbă!: „de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă mănăstire”... Cu alte cuvinte, sfințiile lor - călugării de la Sfântul Munte - așteptau să le cadă para mălăiață în gură făra a ridica un deget pentru asta! Strașnică treabă!!! O vacă de muls pe gratis! Ba aveau și pretenții, din câte îmi amintesc, părinte. Cum o dai, cum o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
treabă grea pentru țărani și trebuia să fie pusă la locul ei. Asta o face Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 19 noiembrie 1741 (7250), când spune că înainte sătenii de pe moșia Buciumi făceau „clăci și alte poslușanii la câte... poruncie călugării și... erați mulțămiți, dară acmu... pentru ușurința voastră,... numai șasă zile într-un an să-i lucrați la ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la vorba noastră. D-aia îmi place mie dă tine, că te frământă chestiile astea... D-aia te-am întrebat dac-oi fi fost preot ori călugăr... Ba bine că nu. N-a avut de-a face cu preoția ori călugăria. Am lucrat în mai multe părți, da’ cel mai mult într-o școală-orfelinat, pedagog, d-aia încercam să-ți spun că știu cum e cu copiii... Ajunseseră pe terasa unui local improvizat într-o baracă de tablă, într-un parc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aflam la sfârșitul a 20 de ani de fanatism religios). Nu m-aș fi călugărit. O fostă colegă de serviciu, imediat după ieșirea la pensie a vândut apartamentul și sa călugărit. După foarte puțini ani, a călcat jurământul depus la călugărie, (mi-a povestit ea) și s-a întors. Mi-a spus că nu se putea odihni: se scula la ora 5 dimineața și lucra toată ziua, iar noapte făcea priveghi. Acum o văd că stă cu mâna întinsă și cerșește
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
stăpânitor... Când răbdarea mea a ajuns la un punct în care ar fi plesnit ca o coardă întinsă peste măsură, clopotul mănăstirii și-a trimis primul dangăt, semn că vecernia a luat sfârșit... Bătrânul a făcut semnul crucii, cum numai călugării știu a-l face, și s-a ridicat în picioare. Cu pas măsurat, s-a îndreptat spre celălalt capăt al cerdacului, unde s-a așezat cu mare greutate pe fotoliu. Atunci am pornit spre portița grădinii chiliilor... După doar doi-trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri călugării care vor locui... în această... sfântă mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an de la toate satele și viile și stupii, să fie călugărilor pentru hrană și pentru pomenirea ctitorilor... Iar ce va rămâne mai mult din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în ziua Sfântului Antonie cel Mare, și să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Și spune monahul Gavriil că această întocmire cu călugării de la mănăstirea Sfântul Sava a făcut-o “înaintea mitropolitului Moldovlahiei, chir Anastasie”. ― După cum mi se pare mie, monahul Gavriil se exprimă puțin mai bine ca un simplu enoriaș, fiule. ― Așa mi se pare și mie, sfințite, dar din cele scrise
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]