466 matches
-
înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră Și curelele stau nemișcate ca niște panglici ale tăcerii Noaptea a pus lacătul ei nevăzut peste roțile care au vânturat glasul veacului Noaptea a neclintit aceste batoze ale gândului A legat în căpițe grâul pentru legănarea ochiului A oprit împreunarea literelor fulgerând ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sunt alte asemenea motive, adesea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ocazie, și un scurt program folcloric, spre Încântarea acestuia. Înfățișarea lor, exotică și eclatantă, Îi impresionează, fără Îndoială, pe oaspeții austrieci, pentru că, spune cronica, „la iale mânecile cămeșilor cu aur cusute flori, laibere, copce de argint și aurite, capu bicule, căpițe de aur, păpuci nalți, cu aur cusuți”. Dar, dincolo de pitorescul imaginii, prezența lor poartă În subtext un mesaj relevant din punct de vedere ideologic. Îmbrăcate În portul lor național, româncele țin să Își afirme În mod implicit și individualitatea etnică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
le-am răbdat s au făcut hulubi și-acum se sărută și stau În vârf. Hulubii sunt dragostea! d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au În centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este Întrupat Într un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: Eu ți-am ieșit Înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este Întrupat Într un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: Eu ți-am ieșit Înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață neamului dtale! Căpiță se căsătorește după o serie de Încercări cu fata lui Holeră-Împărat. O voce auctorială se confesează auditoriului: că așa-i norocul, feții mei, ca și iepurele; unde i-i omului mai greu și mai lehamite de viață, acolo i se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dialectic... Am devenit și rămas pentru totdeauna prieteni, de la o vreme și de familie. Anii au trecut și... Aveam nevoie de un colaborator. Cum căpătasem deja două oferte, mă aflam în postura cabalinei urechiate a lui Buridan între cele două căpițe de fân, când mă întâlnesc cu Piștanu’ - Ce faci Valer? Cam ingândurat... - Păi... iac’așa [...] - Lasă-i naibii pe amîndoi, îți dau eu unul. Ia-l pe Zănoagă. N’am greșit, deși Zănoagă bufnește uneori că se putea și mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este îmbrăcată în haine aurii și cu brațele pline de daruri: soare arzător, care coace cireșele, caisele, perele și merele văratice, căpșuni și mure, vișine și piersici. Aurește grânele, umple hambarele cu grâu, cu ovăz și cu secară, ridică multe căpițe de fân în văi și pe dealuri. Oamenii sunt harnici și veseli. Iar copiilor le aduce drept dar, vacanța cea mare. Vara soarele încălzește foarte puternic, temperatura crește simțitor, zilele sunt lungi, nopțile sunt scurte, ploaia cade repede, este caldă
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
le-am răbdat s-au făcut hulubi și-acum se sărută și stau în vârf. Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au în centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este întrupat într-un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: "Eu ți-am ieșit înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Furtună], norocul protagonistului este întrupat într-un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: "Eu ți-am ieșit înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață neamului d-tale!" Căpiță se căsătorește după o serie de încercări cu fata lui Holeră-împărat. O voce auctorială se confesează auditoriului: "că așa-i norocul, feții mei, ca și iepurele; unde i-i omului mai greu și mai lehamite de viață, acolo i se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu o felie de unt). (c) substantive de măsură: un kilogram de mere, o lingură de făină, un litru de lapte, un metru de stofă, un kilometru de autostradă, un vârf de cuțit de sare, un deget de țuică, o căpiță de fân, o vadră de vin, o damigeană de vin, o palmă de pământ etc. Se încadrează aici și unitățile de măsură standardizate (kilogram, litru), și cele aproximative sau subiective (căpiță, vârf de cuțit, palmă). (d) substantive cardinale (care denotă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de cuțit de sare, un deget de țuică, o căpiță de fân, o vadră de vin, o damigeană de vin, o palmă de pământ etc. Se încadrează aici și unitățile de măsură standardizate (kilogram, litru), și cele aproximative sau subiective (căpiță, vârf de cuțit, palmă). (d) substantive cardinale (care denotă un număr precis): o duzină de trandafiri, un miliard de stele, o pereche de tineri îndrăgostiți. (e) substantive cantitative generice: un număr de exemple, o serie de probleme, o cantitate de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o entitate / mai multe entități: un ciorchine de banane, o căpățână de usturoi, un mușuroi de furnici. Încadrarea într-un subtip sau altul poate fi discutabilă: o ceașcă de lapte poate denumi conținutul, dar și măsura (într-o rețetă), o căpiță de fân poate denumi forma, dar și măsura (în tranzacții comerciale), frunză și rază pot exprima forma, dar și partiția etc. Substantivele generice (fel, gen, tip etc.) nu sunt cantitative, le vom discuta separat. Conform lui Tănase-Dogaru (2007), substantivele din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
găsit / *găsită în țeava de scurgere. b. Trei boabe de fasole blocau / *bloca țeava de scurgere. c. Două cuburi de zahăr sunt îmbibate / *e îmbibat de cafea. d. O frunză de pătrunjel e necesară / *necesar pentru reușita rețetei. e. O căpiță de fân este vândută / *vândut cu 100 de lei. 3.4.3.7. Substantivele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive Verbul-predicat se acordă cu N1, ceea ce arată că substantivele din această categorie sunt pline referențial: (136) a. Un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aglutinează din cauza reumatismului Cuvintele se aglutinează ca urmare a asemănării formale Ion albește din cauza grijilor Ion se albește la față de frică Vaporul ancorează de urgență lângă insulă din cauza furtunii Rădăcinile se ancorează adânc în sol ca urmare a vântului puternic Căpița de fân a ars de la o țigară aruncată Mâncarea s-a ars din neglijență Coada motanului (se) cangrenase de la o mușcătură de câine Leul coboară din cauza crizei Ion nu se coboară la nivelul lor pentru că este orgolios Alunița a copt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lui, periferiile rurale mai rare, doar ele pot fi contemporane, sinapse în păduri amestecate, valea de 200 de metri, îngrăditură de munți înainte, versant, șină, șosea, Someș, un lat de porumbiști, un rînd de case, celălalt versant! munții încep unde căpițele sînt țuguiate, nu rotunjite, macazurile Salvei salut în sate pe hartă salve Salva Romuli Parva Nepos! împărăteasa cu grănicerii ei înzestrați, heliotropism general, tot ce-a fost lume se alătură marginii bune a văii, la picioarele abruptului sudic vărsătoare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate de săgeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
soarele galben napolitan, bătrîna din Gura Arieșului, țara rarefiată în construct cultural, Luduș/Marosludos personalul spre Lechința Bistrița Nord, personalul de Războieni două vagoane suficiente și în general Ardealul funcțional pe bun simț, luna Bogata Mureșului, tînărul răspunde pe românește, căpița prinsă cu apă în sticle de plastic. Duminică, 26 august, ora 11, la maimuțe, ce e viu are chipul morții ca mijloc de supraviețuire, observ spiritul de observație, acționez cu prețul acțiunii, truism, papagal-capră ritmurile de viață peste conștiință, timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ioan, Curculescu, Marian, Dincă, Constantin și Soare, Aurel Constantin. Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Manual pentru clasa a XII-a. București: Petrion. [Ediția a doua publicată în anul 2001]. 2000. Brezeanu, Stelian, Cioroianu, Adrian, Müller, Florin, Căpiță, Carol și Retegan, Mihai. Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a. București: Rao Educațional. 2000. Lazăr, Liviu și Lupu, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Teora. 2003. Bozgan, Ovidiu, Lazăr, Liviu, Stamatescu, Mihai și Teodorescu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Alexandru, Manea, Vasile Aurel, Palade, Eugen și Teodorescu, Bogdan. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Corint. 2008. Dobrincu, Dorin, Grosescu, Raluca și Stamatescu, Mihai. O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu. Iași: Polirom. 2008. Petre, Zoe, Căpița, Laura și Ciupală, Alin. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Corint. 2010. Băluțoiu, Valentin și Grecu, Maria. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. Manuale de educație și cultură civică 1994. Chirițescu, D.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
peste grămadă. Mă decid să lungesc admirația. Mama îmi zîmbește și se ridică elegant de la masă. Doar n-o să lase fata acolo, gîndesc naiv. Nu, n-o lasă pe dulceața aceea singură pentru mult timp, deoarece vine cu o altă căpiță de bunătăți. Din nou este doar zîmbet. Femeile mănîncă elegant, chiar foarte elegant, mai schimbăm o vorbă, aflu din ce țară sînt, ce hram poartă, ce țîță au supt și cîți copii, neamuri și acareturi dețin. Am crezut că au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai pot, nu vreau să-mi schimb anumite păreri adînc înrădăcinate și mă pregătesc să închei cu observațiile mele inoportune. Mă foiesc puțin mai multișor, zîmbesc mamei și mă îndrept spre ușă. Pe traseu mă întîlnesc cu fata. O nouă căpiță din produsele vieneze este tîrîtă spre masă. Îmi zîmbește și-mi aruncă un "la revedere" puțin stîlcit. O admir cît este de mititică, ce mînuțe fine, ce tăliuță, ce gîngurit care stîlcește engleza... Deodată dau cu măciuca în baltă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de-a stânga Înșiruindu-se erorile, din ce În ce mai gogonate, În toate direcțiile, căci În realitate acea curbă ce aduce cu un V Întors, aflată prin toate cărțile, nu neapărat de matematică dar În special de biologie, e spațială, ceva ca o căpiță de fân... Dacă prostia e În acest moment sinonimă cu această căutare mai degrabă În zadar, atunci Natura e mai dihai; pentru că ea, supremul experimentator, dispune de un laborator cât tot Universul și de toate resursele acestuia, pe care le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu s-a isprăvit nici astăzi 77. Așadar, în infinitul restrâns al copilăriei, totul este ca-n rai, iar privilegiul suprem al acestui rai (deopotrivă închis și deschis tuturor) este că stelele coboară de-a dreptul de pe bolta cerească în căpițele de fân de un miros adormitor, sau, și mai mult, se zugrăvesc singure pe cupola bisericii satului, tăcută și înconjurată de misterul celor mai de temut fenomene. Se spune că nimic nu e la voia întâmplării, că toate au o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mihai se lua la întrecere cu fratele său Ilie, înotând spre insula cea verde din mijlocul lacului, speriind sărmanele broaște numai de dragul de-a câștiga supreme bătălii iluzorii, alergând prin iarbă cu un coif de hârtie pe cap, călărind nevinovate căpițe de stuf și paie, închipuindu-se pe munți: Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie 146. Într-un cuvânt alergând. Este verbul revelator pentru energia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
El s-apropie de lac și, trecându-l pe unde era vad, veni în insulă. Albinele înconjurară bâzâind pe noul și tânărul împărat al raiului.308 În această ipostază, Ieronim/Eminescu aduce aminte de copilul din poeziile tinereții, când dărâma căpițele cu fân ori se bătea cu broaștele, mărșăluind eroic prin insulă; la acea vârstă, insula era un simplu reper pentru întrecerea dintre cei doi frați care-și propuneau să atingă ținta, înotând spre ea. Iubirea ipoteșteană se consumă cu preponderență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
preponderență în spațiul din preajma lacului, de-a lung de maluri. Cealaltă, dintre Ieronim/Eminescu și Cezara se împlinește în mijlocul insulei. În atmosfera ipoteșteană, lacul și insula cea verde sunt excentrice faptelor: tinerii îndrăgostiți își petrec vremea lângă lac, adorm în căpițe de fân proaspăt cosit, tot lângă lac, înoată pe rând în tăria nopții, urmărindu-se reciproc, dar revin la mal, sub teiul preferat. Deși miza este înalt metafizică imaginea frumuseții eterne -, în adâncimile trăirilor amestecate din Cezara se regăsesc, totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]