663 matches
-
trifoi acru, murul ("Rubus fructicosus"), mușchi de piatră ("Centraria islandica"), ciuboțica-cucului ("Primula officinalis") sau anglicelul. În adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
în libertate zimbri - aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m . În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor). Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-o creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
Vulpes vulpes"), râsul ("Lynx lynx") cât și prin speciile de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele: dihorul de casă ("Putorius putorius"), viezurele ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"). Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, fiind reprezentate prin cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"). În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
astăzi înfundată din interior, se vede în axul altarului. Celelalte ferestre din altar au fost tăiate ulterior. Sub acoperișul actual, ridicat în 1921, a fost păstrat și vechiul acoperiș. Acesta din urmă prezintă câteva particularități remarcabile. În primul rând cornii (căpriorii) se descarcă pe o cunună (cosoroabă) intermediară. De sub cunună pleacă mai departe corni mai scurți până peste cununa de jos a streașinei. Această împărțire a descărcării acoperișului principal este o soluție constructivă arhaică, întâlnită asemănător și la bisericile de lemn
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
omul ciudat de afară", deoarece el nu are nicio trăsătură comună cu ceilalți, cum ar fi "nasul inima". El trăiește într-o rulotă jegoasa, mănâncă frecvent sandwichuri și îi place să vorbească cu salată. Mime, în traducere Mimul, este un căprior violet cu o fată pictată, care poartă un tricou albastru cu dungi albe. Pentru că este un mim artist, nu vorbește orice ar fi, de aceea celorlalte personaje le e greu să-l înțeleagă. El poate vorbi, dar alege să nu
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
amintim știuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă creștere, îndeosebi la căpriori și porci mistreți, de la care s-au obținut trofee medaliate cu aur la concursuri interne și internaționale. 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor deschis, pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
scumpe și-un poet care să-l tragă, să se-audă-n cer: pune Doamne oști de îngeri să ucidă ciuma, că în Edenul trădării oamenii Tăi pier... VEAC NOU poetului N. LABIȘ ne-a prevenit poetul: luptați cu inerția. știa el căpriorul cu ochii blânzi de cer că vom jeli mâncarea, că vom mânca formule și pe planeta noastră va bântui un ger... în cazinoul vieții trișează jucătorii. gloanii din speluncă s-au îmbrăcat în frac. în constituții spelbe se joacă alba-neagra
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
și dintre dealuri trăiește în condiții excelente nucul, dar a fost semnalat și castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, în adăpostul Coziei. În pădurile de sub munte cea mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles meles), iepurii, căpriorii, mistreții, lupii ( numărul acestora a scăzut considerabil în ultima perioadă) și pisicile sălbatice. Alături de aceste viețuitoare trăiesc numeroase specii de rozătoare, dintre cele mai frecvent întâlnite sunt veverițele și pârsii. În ultimele două decenii numărul viețuitoarelor a scăzut considerabil ca
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
vânătorii ilegale și a perturbării sau distrugerii arealului acestora, după ce, în prealabil, grație protecției acordate de către ocoalele silvice și filialelor de vânătoare, numărul anumitor specii de interes economic a crescut considerabil. În plus s-au făcut populări (de cerb și căprior) în pădurile de pe aceste dealuri. Cursul Oltului, dar și cursul inferior al Topologului intra în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
320 ha); Ianova (430 ha); Bazoș-Armag (280 ha); Blajova (50 ha); Chevereș (1 410 ha). Zone turistice, de agrement și recreative cu mai mari posibilități se găsesc în județul Timiș, la peste 80 de km: Munții Poiana Ruscă-Nădrag - cu cabana Căprior, Valea lui Liman-Tomești și lacul de acumulare Surduc. Cele mai importante perimetre turistice dotate corespunzător, de mare atractivitate, sunt la distanță de peste 120 de km, în județele învecinate: în Caraș-Severin - Muntele Semenic, Văliug, Crivaia, Trei Ape, Secu, Muntele Mic, Țarcu
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Împușcă, i s-a făcut milă și ne-a dat voie să venim la ea. Am ajuns, era deja seara târziu, și ne-a cedat prima cameră: era lut pe jos, se dormea pe prici, un fel de pat din căpriori și două-trei scânduri, dar eram fericiți că avem o cameră... Partea din dreapta a camerei era bombardată, era o ușă oarecare, găurile din pereți erau astupate cu cârpe, cu ziare, cumva... numai să nu sufle vântul. A doua zi dimineața, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află 6 vârfuri de lance de argint, dispuse 3 : 2 : 1. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un căprior de aur rampant. În partea inferioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o ghinda cu două frunze de stejar de aur. În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află un brâu undat argintiu. Scutul este timbrat de o coroană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vârfurile de lance fac referire la existența încă din sec. ÎI a unui castru român, numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Ghinda cu frunze de stejar și căpriorul reprezintă bogăția în păduri de foioase, precum și fauna zonei. Brâul undat simbolizează hidrografia localității, respectiv râul Agrij. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
1.759. Anexa 1.1 Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bucoșnița, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Bucoșnița, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în căprior (chevron). Prima partiție, dreapta, pe fond de azur, are un fluier de argint. În partiția a doua, în mijloc, pe fond roșu, se află un cocoș orientat spre dreapta, de aur. Partiția a treia, stânga, în câmp de argint, are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
există aproape 1500 de specii de plante cu flori, ceea ce reprezintă 40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani și 35 de unguri. La recensământul
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
jur de 700 mm. Perioada de îngheț începe de obicei în a doua decadă a lunii octombrie și se termină în prima decadă a lunii aprilie. Stema comunei Coșna se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în căprior (chevron). În partea superioară, pe fond argintiu, se află o cruce neagră, având în vârf o săgeată, flancată de doi urși. În partea inferioară, pe fond verde, se află un cerc argintiu undat de valuri albastre. Scutul este trimbrat de
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
un fel de tifon subțire sau, după cum spune specialistul, „o dantelă“. CÎnd cineva calcă pe, să spunem, o treaptă care arată solid, piciorul Îi trece direct prin lemn. — Numai cinci bucăți de astfel de ticăloase creaturi ar putea da gata căpriorii unui Întreg etaj În douăzeci de minute, Îi mărturisește entomologul amicului său. Wakefield Înregistrează această informație În Catalogul Ororilor, care stă depozitat În memoria lui chiar alături de Anuarul Libidinal și nu are cu acesta nici o legătură, sau, mă rog, nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și femeile au unul asupra celuilalt o superioritate reciproc acceptată". Sunt așezat la o masă de la "Rogojina", terasă bucureșteană populară de pe lângă Foișorul de Foc. Numele i se trage de la niște rogojiini și farfurii pseudo-rustice agățate de pereți. Un cap de căprior mâncat de molii, cu un singur corn, atârnă și el pe un perete. Tot un cap, dar de cocoș, din ceramică, au lipit pe zid și țiganii din casa de peste drum. Văzut de departe, efectul este extraordinar, suprarealist. La "Rogojina
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
neașteptată scăldându-i inima. În jurul priorului, mulțimea cădea În genunchi, și chiar și el Începu să Își Îndoaie genunchii. Glasul Fecioarei devenise dintr-o dată dulce și armonios. Își mișcă ușor capul În sus, ca și când și-ar fi căutat inspirația printre căpriorii din tavan ori ca și când nu ar fi vrut să Își murdărească spiritul cu priveliștea acelei gloate Înfierbântate. - O zi doar, iar apoi se va da curs Înrolării sub stindardul Fecioarei! exclamă Brandan. Pregătiți-vă inimile pentru un drum lung, până pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Ultimele scânduri ale etajului de sus se terminau În golul uneia din ferestrele naosului, care dădea spre acoperiș. Dante alergă spre partea opusă, Încercând să Îi taie calea, și Începu să se cațere și el cu greu. Acolo sus, spre căpriori, orice zgomot era amplificat de ecou, și deși nu vedea pe nimeni avea impresia că era Înconjurat de trupuri În mișcare. Continua să scruteze În beznă, căutându-și adversarul. Într-acestea, schelăria se legănă din nou, amenințând să se prăvălească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
celor trei străduțe care dădeau În piață și, de acolo, reîncepuse să țintească spre turn. Un nor de săgeți aprinse se abătu peste pietre, ricoșând Într-o ploaie de scântei. Câteva proiectile pătrunseseră prin ferestruici, iar altele se Înfipseseră În căpriori. Benzile de pânză rășinoasă Înfășurate pe vârfuri fumegau În văzduh. Un țipăt de durere, urmat de umbra unui trup În cădere, arătă printre strigătele de bucurie ale trăgătorilor că cel puțin una din săgeți Își atinsese ținta. Ici și acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]