1,525 matches
-
cele mai moderne clădiri din L.A. La prima consultație avocatul doar se familiarizase cu situația lui. Azi ar fi trebuit să treacă la subiecte concrete. Kellerman deschise ușa biroului său la 3 fix. Mal intră și se așeză pe scaunul căptușit cu piele maro. Kellerman îi strânse mâna, apoi se așeză la biroul lui, tot de culoare maronie. Îi spuse: — Prima înfățișare e poimâine, la tribunalul civil, secția 32. Greenberg e în concediu, așa că o să avem de-a face cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
plecare. Își adunase toate armele și le așezase astfel Încât nici un clinchet să nu trădeze conținutul voluminosului bagaj. Protejase cu haine partea care avea să stea pe spinarea calului. De altfel, sacul nu era unul obișnuit, ci avea partea din interior căptușită cu un material cauciucat care atenua zgomotul și nivela posibilele protuberanțe. Era un sac creat pentru luptătorii Ninja care aveau de Îndeplinit misiuni În regiuni Îndepărtate. După miezul nopții ieșise la grajduri și dăduse de mâncare celor doi cai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vorbește Domnul oștirilor: "Poporul acesta zice: "Na venit încă vremea pentru zidirea din nou a Casei Domnului!" 3. De aceea, Cuvîntul Domnului lea vorbit prin proorocul Hagai astfel: 4. "Dar pentru voi a venit oare vremea să locuiți în case căptușite cu tavan, cînd Casa aceasta este dărîmată?" 5. Așa vorbește acum Domnul oștirilor: "Uitați-vă cu băgare de seamă la căile voastre! 6. Semănați mult, și strîngeți puțin, mîncați, și tot nu vă săturați, beți, și tot nu vă potoliți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85094_a_85881]
-
putea ivi în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără să se aștearnă întunericul, pentru că Luna, Doamna 'naltelor adâncuri pline și senine, și-a trimis argintiul razelor peste întreaga fire. Cerul înstelat, ca o imensă cupolă căptușită cu diamante, se oglindește în lacul adormit. De cu seară, am întins năvodul în apa sticloasă ca să pescuiesc stele, și luceferi și chiar Luna, pentru a le oferi iubitei mele. Dar nu degeaba: pentru o stea, un sărut; pentru un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
înguste, în care se oglindesc pătrate de lumină londoneză apoasă. Ghemuit într-un fotoliu de piele, Jonathan înțelege pentru prima oară semnificația cuvântului englezesc cozy, nevoia pe care le-o induce clima, să-și izoleze trupurile cu venele albăstrui proeminente, căptușindu-se cu straturi de păr de cal și mahon, lăcrămioară asiatică, milieuri, istorie, tradiție, certificate de acțiuni. A fi englez, decide el, este în primul rând o chestiune de izolare. Domnul Spavin i-a închiriat o mansardă în Bayswater cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Sunt impresionată de comportamentul său, care este rezervat și sincer. Îi studiez îmbrăcămintea. Poartă o uniformă de brigadă de cavalerie alcătuită din trei piese - o fustă acoperită cu o robă de Curte fără mâneci -, prinsă cu bride și noduri. Este căptușită și incrustată cu ținte, țesătura simplă indicând rangul. — Îmi dați voie să mă uit la arbaleta dumneavoastră? îl întreb. Yung Lu își scoate arbaleta de la centură și i-o înmânează lui Nuharoo, care apoi mi-o dă mie. Analizez tolba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prăbușească. Eram singur și orb În vijelia aia de sfârșit de lume. Dacă ar fi trecut un tanc la numai cinci pași de mine, nu l-aș fi văzut, nu l-aș fi auzit. Peste manta purtam o șubă lungă, căptușită cu blană de oaie, peste bocanci Încălțasem niște pâslari uriași. Nu cred că Îmi era frig. Nu-mi era frică. Adică, să ne Înțelegem, nu-mi era o frică obișnuită. Sufeream de o ciudată fascinație a fricii imense și totale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
N-am putut face nici măcar o baie, de când am plecat din Osaka. Azi vreau să mă spăl și eu odată. Lui Hideyoshi i se pregăti imediat o baie în aer liber. După ce săpară o groapă în pământ, pajii săi o căptușiră cu hârtii uleiate. Umplând groapa cu apă, înroșiră apoi în foc o bucată de fier vechi și o aruncară în apă pentru a o încălzi. În sfârșit, așternură în jurul gropii scânduri și înconjurară locul cu perdele. — Ah, apa e minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de grăsime. După care am luat-o la goană către camera mea, unde am petrecut douăzeci de minute aplicându-mi mai multe straturi de fard. Ceea ce era o treabă foarte dificilă. De fiecare dată când nu dormeam de-ajuns, mă căptușeam cu niște pete roșii pe față. Iar petele astea erau greu de acoperit fiindcă și atunci când foloseam câteva tone de fond de ten, ele tot ieșeau la suprafață, absorbind fondul de ten și atrăgând toată atenția asupra lor. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
prin zonă. Am tresărit stânjenită, întrebându-mă dacă toată lumea râdea de mine fiindcă crezusem că Cloisters e o fermă de sănătate. — Nu e vorba de asta, am spus jignită. S-a întâmplat altceva. Aproape că eram fericită că Luke mă căptușise așa de bine. Povestea asta avea să-i scoată lui Chris neobrăzarea pe nas. Cum își permitea? Uleiul în care se prăjesc cartofii! Drama mea era o treabă serioasă. —A venit vreun chestionar? m-a întrebat ridicând din sprâncene. Intrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
șunculiță de când aveam zece ani. Deși constatarea asta mă umpluse de fericire, n-aveam nici cea mai vagă idee cum reușisem să slăbesc. înainte, ani întregi de mers la sală nu avuseseră nici un efect. Poate că avusesem noroc și mă căptușisem cu vreo tenie. Dar, un lucru era sigur. Mi-am promis foarte hotărâtă că acum, dacă tot slăbisem, n-aveam să mă mai îngraș. Gata cu Pringles, gata cu biscuiții, gata cu ronțăitul între mese. De fapt, gata și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tandru cu mine. Pur și simplu, nu mă puteam obișnui cu schimbarea lui de atitudine. Contrastul era mult prea mare. Cu o nostalgie dulce-amară, mi-am amintit de punctul maxim al drăgălășeniei lui Luke, adică de noiembrie trecut, când mă căptușisem cu o răceală. Nu mă puteam abține să nu scot la lumină amintirea aceea, să n-o desfac din ambalaj, de parc-ar fi fost o prețioasă moștenire de familie, și să n-o strâng în brațe. Brigit lipsea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Fiind convinsă c-o să mor de-atâta vomat după o noapte întreagă de destrăbălare. BANG! Curgându-mi sânge din nas la fiecare două zile. PUF! Trezindu-mă plină de vânătăi, fără să am nici cea mai vagă idee cum mă căptușisem cu ele. BASTA! Trezindu-mă în spital, cu perfuzii și conectată la un monitor. O altă viață pierdută. Dându-mi seama că mi se făcuseră spălături stomacale. încă una. Dându-mi seama c-aș fi putut să mor. înc-o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Maiorul Millfield primi hârtia cu „Media, comunicații și democrație participativă“, despre care nu știa nimic și nici nu-l interesa absolut deloc. Peter Braintree se trezi cu „Noul brutalism în arhitectură, originile și atributele sale sociale“, iar Wilt se văzu căptușit cu „Violența în familie și destrămarea căsniciei“. Pe ansamblu, se gândi el, ieșise destul de bine. Subiectul se potrivea cu preocupările lui actuale. Domnul Morris era în mod clar de acord cu asta. — După micul incident de ieri cu anul III
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vorbele o și zbughiseră, în altă direcție. Agitat, iritat peste măsură, vorbitorul. „Unde-i Vasilica?De trei zile o caut. Adică, nu pe ea. Punga mea de cafea o caut. N-o mai interesează, te pomenești, bacșișul. Nu-și mai căptușește fundul cu hârtii de 25? S-o fi decis să se prezinte cu fundul gol în fața preacuratei. Iar eu rămân fără cafea. S-a speriat de demascări, putoarea? Mde, hoția are și ea riscurile și rânduiala ei, cere respect, seriozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
din încăpere l-ar putea arăta cu degetul pe vinovat, singura acțiune normală este negarea. Tontul de Dudley Franklin era însă prea cinstit ca să facă asta și de aceea a plătit cu vârf și îndesat. Din ziua aceea, s-a căptușit cu porecla de Franklin-Pardon, care i-a rămas până la sfârșitul liceului. Poveștile păreau să se încadreze în câteva rubrici diferite și, după ce am lucrat la proiect timp de aproape o lună, am abandonat sistemul cutiei unice în favoarea unuia cu cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
aceea, Tom era în Manhattan cu Harry, negociind cu văduva unui romancier decedat recent cărțile din biblioteca soțului ei. Din câte spunea Tom, romancierul acesta îi cunoscuse pe toți scriitorii importanți din ultimii cincizeci de ani, iar rafturile îi erau căptușite cu cărți cu autografe și dedicații semnate de prieteni iluștri. „Exemplare prin asociere“ - așa erau numite aceste cărți în branșă și, pentru că erau foarte căutate de colecționari, după spusele lui Tom, se vindeau întotdeauna mai scump. Tot el spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
alarma. Se înșală dacă își închipuie că mă păcălește cu asta. O știu pe Debbie de câțiva ani și niciodată nu se oprește la un singur pahar. Hai mai întâi să mâncăm ceva, sugerez. Am senzația că trebuie să-mi căptușesc stomacul. Mâncăm într-un restaurant în The Powerscourt Centre înainte să coborâm la Ba Mizu, unde comandăm două sticle de un sfert de litru de vin. Paharele pe care ni le aduc sunt enorme. Mmmm. Mă întreb de ce fac asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
inginer silvic, un om stângaci, muncit, veșnic obosit, care transpira vorbind, se vede că nu prea avea obișnuința să scoată două vorbe... * Râsul ironic al Christei. — ...Stângaci, stângaci, dar perseverent! Pentru că lingurile lui, din geamantanul greu, cu care te-ai căptușit acolo, vor ajunge În bucătăria noastră! Și avea dreptate, bietul inginer de păduri, setul lui de bucătărie e muzeistic, un asemenea model arhaic Îl găsești doar la târgurile speciale! Ultima generație de meșteri folclorici, fără urmași!... De el râd oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mai apari în față, Romico, pentru că acolo îi voi sta eu cât de curând. Vorbea cu amabilitatea calmă, ușor ironică a unui tânăr boier. ― Și acum, hai - bătu ușor din palme - gătește-ne! În timp ce Romica îi ajuta să îmbrace giubelele căptușite cu samur și le potrivea faldurile ample și mătăsoase, Iancu reveni la chestiunea lui. ― Dumneata Nicolache, eu nu te știu zgârcit. Atunci de ce mă lași singur la spectacol? De ce nu vrei să împarți bucuria asta cu mine? Nicolae nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la foarte sfidător, ca să salte în final la supremul grad al revoltei. În același timp începu să se plimbe cu pași mari de la un capăt la celălalt al salonului, cu cüpp-ul lui greu - albastru-levant, din cea mai scumpă catifea și căptușit cu pacea de samur - înfoiat ca o mantie imperială în urma lui. ― Nu mă interesează motivele. După mine, acestea nici nu sunt motive. Cunoști familia mea. O familie care a fost și va rămâne aici, în țara asta. O familie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în doar câteva secunde. Copilul stătea parțial în scăunelul de baie: reușise să-și scoată un picioruș, iar bustul era sucit într-o parte. În partea de sus a uneia dintre coapse, fetița avea o echimoză roșietică, cu care se căptușise în timpul încercărilor de a se elibera din scaun. Fața copilei era roșie ca focul. Fiona și-a dat seama că fiică-sa era furioasă și înfricoșată. De cum a văzut-o pe maică-sa, urletele Jessicăi au crescut în intensitate, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cumva înrudite cu a lor. Altminteri, s-or mai fi intersectat ei prin zonă cu sereiști și polițiști împintenați, dar asta n-ar fi avut cum să-i deranjeze. Joia aveau masa lor rezervată într-un separeu, lângă ușile rabatabile, căptușite cu tablă de inox, ale bucătăriei, cu vedere deschisă larg spre Podul Izvor și cheiul Dâmboviței. Azi ningea, mâine ploua și îngheța bocnă, Rafaele, vreme amestecată, de sfârșit de februarie. S-ar fi cuvenit să te bucuri, dar uite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Dar Abu Taher respiră adânc și le dă oamenilor săi un ordin tăois. Aceștia se Îndepărtează. De Îndată ce au Închis ușa, el se Îndreaptă către un colț al divan-ului, ridică o margine a tapiseriei, apoi capacul unui sipet de lemn căptușit cu damasc. Scoate de-acolo o carte pe care i-o oferă lui Omar cu un gest ceremonios. Îndulcit, e-adevărat, de un zâmbet protector. Or, cartea e chiar aceea pe care eu, Benjamin O. Lesage, aveam s-o țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mama nu. Pesemne așa se schimbă lucrurile cu vremea. Atunci inima bate și-atâta tot. Printre altele, tata era și administratorul blocului. Biroul pentru munca lui de administrator se afla deasupra apartamentului nostru, pe acoperișul întins ca-n palmă și căptușit cu un strat de smoală. Lumea vorbea că, din când în când, câte o femeie se încuia acolo înăuntru, cu el. Eu nu știu dacă o fi fost adevărat. La cină venea totdeauna la timp. În serile călduțe de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]