392 matches
-
provocat Întâlnirea Între două categorii de oameni interesați de evrei și de cadavrele lor: evreice care au Îndrăznit să iasă din casă și să-i caute pe cei dragi, pe de o parte, iar pe de altă parte, slujbașii primăriei - căruțași și podari și responsabilii lor -, polițiști de rând care supravegheau acțiunea de curățenie. Această Întâlnire a fost descrisă de Lili Moscovici XE "Moscovici, Lili" , o femeie În vârstă de 30 de ani, rudă cu președintele Comunității. Ea a ieșit din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
este sigur că Întrece cu mult numărul de 500 indicat de comunicatul Președinției Consiliului de Miniștri, atingând numărul de aproximativ 10.000”57. „Agenții forței publice” au fost polițiști și jandarmi români; „serviciul salubrității” au fost podari și responsabilii lor, căruțași și șoferi ai primăriei din Iași. Deși a menționat numărul aproximativ de victime, Tribunalul s-a abținut să indice celelalte locuri În care au fost Înhumați sau pur și simplu azvârliți mii de evrei. Cimitirul a fost pângărit, „mormintele și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și sub căldura Înăbușitoare din vagon a Început goana după urină”. Vezi depoziția lui Theobald Schneier XE "Schneier, Theobald" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război, 13 aprilie 1945, ibidem, vol. 30, p. 20b (USHMM, microfilm 48). 97 Declarația căruțașului Herșcu Bențin XE "Bențin, Herșcu" la Poliția din Iași, fără dată (septembrie 1944), ibidem, vol. 42, p. 396 (USHMM, microfilm 43). 98 Declarația lui Israel Schleier XE "Schleier, Israel" , fără dată, ibidem, vol. 24, p. 84 (USHMM, microfilm 47). 99
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
rablagit, un fel de șlep sărăcăcios, pe care șuieră vîntul; se pare (cf. Andrei Pleșu) că semănăm cu un grup de emigranți privind înfrigurați în zare, spre America. La sosire, uitîndu-te spre mal, la caleștile și căruțele cu cai și căruțași costumați retro, ceva din atmosferă îți amintește de filmul lui Pintilie, "O vară de neuitat". Convoiul pleacă, pe un drum de țară plin de hîrtoape, spre "orășelul Cinema", plasat dincolo de sat, pe malul Dunării. Acum plonjăm în plină utopie. După
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
cele rostite între 1886-1917. Astfel încît, prin această benefică reeditare, vom avea textul cu adevarat integral al ediției Delavrancea, unul dintre scriitorii importanți ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Născut în 1856, că fiul unui căruțaș din marginea Bucureștilor (originar din ținutul Vrancei), parcurge toate treptele școlare, se înscrie la Facultatea de Drept din Capitală pe care o absolvă, obținînd, apoi, un stipendiu pentru desăvîrșirea studiilor la Paris. Reîntors în țară, se remarcă drept un stimat
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
din care: str. Flori de Câmp - 0,16 km, Str. Recoltei - 0,65 km, Str. Albinei - 0,65 km, Str. Mieilor -0,31 km, Str. Răzoarelor - 0,85 km, Str. Brutăriei - 0,85 km, Str. Mușcatelor - 0,85 km, Str. Căruțașilor - 0,85 km, Str. Învățătorilor - 0,85 km, Str. Tractoarelor - 0,85 km, Str. Brazdelor - 0,82 km, str. Bob de Grâu - 0,41 km, Str. Secerișului - 0,85 km, Str. Semănătorului - 0,65 km, Str. Soarelui - 0,69 km
HOTĂRÂRE nr. 710 din 13 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 36 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234384_a_235713]
-
București de la nr. 1 și 2 până la nr. 53 și 70, pe ambele părți blocurile de la nr. 64, 66, 68, 70, Str. Buftea Ale. Bușteni Str. Calistrat Hogaș Str. Carmen Silva Str. Călan Str. Călimănești Str. Căpșunilor Str. Cărbunarilor Str. Căruțașilor Str. Cepei Str. Cerbului Str. Cernavodă Str. Cezar Boliac Str. Charles Gounod Str. Cholnoky Jeno Str. Cibinului Str. Ciocârliei Ale. Cisnădie Str. Coastei Str. Constantin Brâncoveanu Bl. D. Constantin Brâncuși (fosta Gheorgheni) blocurile de la nr. 196; 198, 200, 202, 208
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
7 Bl. B5-II; 2 Bl. A10;(17; 19) Str. C. G. Bedreag Str. Calistrat Hogaș Ale. Camil Ressu Fdc. Camil Ressu Std. Camil Ressu Str. Camil Ressu Ale. Castanilor Std. Cazangiilor Str. Cazangiilor Std. Cărăbuș Std. Cărămidari Str. Cărămidari Std. Căruțaș Std. Cetățuia 2 Bl. 757; 4 Bl. 757; 6 Bl. 757; 1 Bl. 762; 3 Bl. 761; 5 Bl. 760; 7 Bl. 759; 9 Bl. 758; 11 Bl. 756; 13 Bl. 756 Std. Cetățuia 15 bl. 752; 17 bl. 752
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
până la intersecția cu Str. Panait Cerna, adică de la nr. 33 la nr. 85 partea dreaptă și de la nr. 14 la nr. 94 B partea stângă Str. Brîndușii Str. Brumărel Str. Bujorului Str. Carierei Str. Cavalului Str. Călugăreni Int. Cărpiniței Str. Căruțașilor Str. Celic Str. Cernica Str. Chindiei Str. Cicerone Ale. Cimbrișorului Str. Cimbrului Str. Ciurel Str. Cocoș Str. Colinei Str. Coloniștilor Str. Concordiei bloc B.I., nr. 1 Str. Concordiei nr. 15 bloc ANL, Str. Constantin Brâncoveanu Str. Constantin Brătescu Str. Cotită
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Borșa - nr. 12 - 32; 9 - 25 Șos. București-Ploiești - nr. 4 - 42; 3-93 Șos. București-Ploiești - nr. 95 Int. Caierului Str. Cantonului Str. Cap. Avram Păcuraru Str. Cap. Gheorghe Calpan Int. Catedrei Str. Căpâlna Int. Căpriorilor Str. Căpriorilor Str. Cărbunarilor Str. Căruțașilor*(D) Str. Ceasornicului Str. Cerceilor Pța. Charles De Gaulle (fosta Aviatorilor) - nr. 2 - 6; 3 Str. Ciucuraș*(D) Str. Cîmpul Pipera Str. Clucerului Drm. Codrii Cosminului (Zona Aleea Teisani) Int. Cofiței Str. Col. Constantin Blaremberg Int. Condeiului Str. Constantin D.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
numărul căruțelor din zonă era insuficient, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea altora. Drumul era anevoios, o căruță neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi. Pentru punerea la dispoziție a propriilor atelaje, căruțașii - dintre care memoria localnicilor păstrează și astăzi numele celor din familia Clinci, din Sinaia - erau plătiți cu bani, câteva brațe de fân și hrană. Soclul crucii a fost realizat în anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
prof. Ioan Godea, fostul director al Muzeului Satului din București, a fost în perioada 1969-1970 profesor de istorie la Liceul din Vadu-Crișului și a stat în gazdă chiar la femeia care i-a dat apă regelui Carol al II-lea). Căruțașul care a plecat cu căruța și a adus rezerve de carburant pentru avion a fost angajat la CFR. Buna primire ce i s-a făcut a determinat apoi o lungă relație de simpatie a suveranului cu locuitorii. Pe locul aterizării
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
îmbracă hainele tradiționale. Această abandonare a portului local (mocănesc) se datorează faptului că încă din perioada Primului Război Mondial, o parte dintre locuitorii satului au plecat în țară, adică în vechiul Regat, unde s-au îndeletnicit cu diferite munci: birjari în București, căruțași pe dubițele de pâine, iar o parte dintre ei se duceau ca baci și ciobani la turmele de oi din Dobrogea și Muntenia, unde prin forța împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Asupra etimologiei acestui cuvânt există mai multe păreri. Cuvântul "viteaz", care aparent are o origine slavă, este considerat de mai mulți cercetători ca un cuvânt derivat din "viking". Cuvântul "chiovean" este deasemenea legat de varegii din Kiev, însemnând mai recent căruțaș, negustor Harta numelor românești indică o frecvență mare a acestui nume (Chioveanu) in judetele din apropierea Dunării (Brăila, Ialomița) fiind posibil denumirea locală dată varegilor Filologii A. Philippide și Eugen Lozovan consideră că in limba română, cuvântul "baranga" vine din mediul
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
fiecărui car era format din 18 - 21 soldați: 4 - 8 trăgători cu arbaleta, 2 trăgători cu muscheta, 6 - 8 soldați echipați cu lănci sau bice de luptă (care erau considerate armele naționale ale husiților), doi purtători de scuturi și doi căruțași. Tactica de luptă a husiților presupunea două faze: prima fază defensivă, a doua fază de contraatac. În prima fază a luptei, husiții își plasau carele în apropierea inamicului pe care îl provocau cu tiruri de artilerie. În ciuda preciziei reduse, artileria
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
al ungurilor. De aceea, a fost eliberat din funcția să și pensionat pe 6 iulie 1850 cu mari onoruri. De la Graz, unde s-a retras, Haynau a mai întreprins numeroase călătorii prin Europa. A fost agresat la Londra (de doi căruțași) în septembrie 1850 și Bruxelles în septembrie 1852, ceea ce a condus la mari afecțiuni diplomatice. Generalul, care a arătat mereu loialitate împăratului sau și s-a îngrijit de soldații săi foarte mult, care îl iubeau, a murit la nici macar trei
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
am trăit și ce am învățat în timpul ăsta, mi-e dor de pâinea cu untură și cu ceapă, de pachetele de țigări împărțite frățește, de tigăile pline cu carne prăjită și de cartofii rântăliți pe care îi făcea Teo, de 'Căruțași', lângă Cișmigiu, o cârciumă (...) unde beam multă, multă bere și de momentele când o luam spre casă pe jos, fiindcă nu mai aveam nici măcar un leu în buzunar. Am iubit în timpul ăsta și am urât,(...) ne-am bucurat, am suferit
Compact B () [Corola-website/Science/302935_a_304264]
-
contactele pe care le-a avut cu evrei, țigani, moașe, călăi, bărbieri, ciobani și ghicitoare. A adunat informații prețioase, atât din mediile cele mai înalte ale societății, de la cei învățați, ca și de la cei neștiutori și era văzut adesea printre căruțași și vagabonzi, pe șosele și prin hanuri, situație care a determinat pe colegii morali ai timpului să-i reproșeze purtarea și să-l defăimeze. După ce timp de zece ani a călătorit - practicând uneori profesia de chirurg, învățându-i pe alții
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
emblemă doi lei smulgând din pământ un stejar, imagine care se găsește și astăzi pe stema Ploieștiului. Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie menționează anul 1503, de când datează prima apariție în actele Brașovului a unor nume de căruțași „ploieșteni”, "Drăgoi", "Tudor", "Neagu" și alții. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
am trăit și ce am învățat în timpul ăsta, mi-e dor de pâinea cu untură și cu ceapă, de pachetele de țigări împărțite frățește, de tigăile pline cu carne prăjită și de cartofii rântăliți pe care îi făcea Teo, de 'Căruțași', lângă Cișmigiu, o cârciumă (...) unde beam multă, multă bere și de momentele când o luam spre casă pe jos, fiindcă nu mai aveam nici măcar un leu în buzunar. Am iubit în timpul ăsta și am urât,(...) ne-am bucurat, am suferit
Compact (formație) () [Corola-website/Science/310811_a_312140]
-
(pseudonim al lui George Glod; n. 25 martie 1902, Iași - d. 6 iulie 1979, Iași) a fost un poet și traducător român. A fost fiul lui Ileana și Doroftei Glod, căruțaș. După absolvirea școlii primare la Iași, a intrat ucenic la tipografia revistei „Viața Românească". Ulterior a lucrat ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar". În perioada cât a fost tipograf la
George Lesnea () [Corola-website/Science/308788_a_310117]
-
toată durata de 164 de ani cât timp Timișoara a fost în stăpânirea turcilor și încă mult după asta. După eliberarea Timișoarei din 1716 călugării iezuiți organizau procesiuni în acel loc. Icoana a fost distrusă accidental în 1837 de un căruțaș venit la târg. Episcopul Joseph Lonovics a făcut o colectă pentru înlocuirea icoanei cu una cioplită în lemn. În 1865 această icoană-statuie a fost înlocuită cu o statuie din piatră de Bavaria. În 1877 au adus pe cheltuiala lor o
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
Era vorba de ora 1 noaptea. „Episcopul Suciu fusese bolnav de stomac și i se refuzase orice îngrijire medicală, încât murise literalmente de foame. Trupul neînsuflețit a fost aruncat într-o groapă comună, fără sicriu... Un "cortegiu" compus dintr-un căruțaș, un sanitar și un gardian, l-a condus pe episcopul Suciu până la groapa comună”. A trăit și a murit ca un sfânt. Mormântul din cimitirul Săracilor de pe malul Izei a fost nivelat pentru a nu i se mai cunoaște locul
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
pot vedea stivele înalte acoperite cu pelerine multicolore contra ploii. Se pot vedea și peticele kaki ale pelerinelor. Compoziția este curioasă prin faptul că îmbină peisajul de periferie urbană și rusticul ce transpare din prezența carelor cu boi mânate de căruțașii cu ițari și cu cămăși albe de in, ce aduc în plus o notă idilică, cu scena de muncă asiduă și febrilă de descărcare a sacilor în piramidă. Un accent suplimentar a fost adus de Henția prin figurarea sârmelor de
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
mișcării religioase Agudat Israel. Printre familiile vechi de evrei ale orașului sunt amintiți frații Jozsef și Nathan Salamon (mijlocitori de locuințe), Jozsef Schlesinger (plăpumar), frații Ferenc Lefkovits (fabricant de lumânări) și Benjamin Lefkovits (croitor și fabricant de confecții), Izsak Mozeș (căruțaș și comerciant), Loeb Mozeș (mijlocitor de locuințe), Rotstein David (fabricant de pipe) ș.a. La începutul secolului al XX-lea s-au stabilit în Turda mai multe familii originare din proviciile imperiului austro-ungar. Sinagoga veche, din care nu a mai rămas
Evreii din Turda () [Corola-website/Science/322912_a_324241]