2,267 matches
-
celor din Petrila ar fi mărgineni veniți din părțile Sibiului, așezați aici peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde, devenit prin maghiarizare Kendeffi, întinsele pășuni montane, bogatele fânațuri și marile păduri, au trezit interesul noilor stăpâni de terenuri asupra utilizării marilor moșii
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
ca de altfel în întreaga Vale a Jiului, apar două forme de viață diferite una față de alta. Vechea lume a munților, păstorii, păstrători de obiceiuri, datini și tradiții, au rămas la milenara lor preocupare. Îi găsim și astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
mistreț și un vas de lut ars. În anul 1955, la cariera de calcar de la Boli a fost descoperit un tezaur monetar format din 14 bucăți de monede de argint: tetradrahme, tasiene și de imitație. Din antichitate, înainte de Christos, în cătunul Jieț au fost descoperite mai multe unelte folosite pentru spălatul aurului, predate Muzeului Civilizației Daco-Romane de către directorul de mină Tallacsek. Din epoca stăpânirii daco-romane în Dacia, în cătunul Jieț s-a găsit o lespede de mormânt roman, folosit ca stâlp
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
de argint: tetradrahme, tasiene și de imitație. Din antichitate, înainte de Christos, în cătunul Jieț au fost descoperite mai multe unelte folosite pentru spălatul aurului, predate Muzeului Civilizației Daco-Romane de către directorul de mină Tallacsek. Din epoca stăpânirii daco-romane în Dacia, în cătunul Jieț s-a găsit o lespede de mormânt roman, folosit ca stâlp de poartă de către un țăran localnic, care, văzând că stâlpul atrage atenția domnilor, temându-se de vreo năpastă, l-a distrus. În hotarul spre Petrila au fost găsite
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
de argint și 27 de monede de aramă din vremea Republicii Augustus - 2, Tiberiu - 1, Nero - 6, Titus - 1, Domițian - 4, Traian - 4, Guardian -17, Filip - 19, Claudius - 1 și o monedă cu podul lui Traian peste Dunăre. Pe teritoriul cătunului Popi de la Jieț, lângă casa țăranului Grunță, pe locul numit „La Grohote”, în mai 1962 a fost scos la lumină un depozit de 74 de monede de argint, repartizate cronologic în a doua jumătate a secolului al II-lea d.
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ELENA ARMENESCU - SOLSTIȚIU SUB PLATANI (POEM) Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe dealurile viscolite, pe la Curmătura Stau cătunele pitite sub zăpezi, eteric Doar Tu Doamne ne aperi făptura De necruțătoarele furii, de-ntuneric! În centrul orașelor colindele povestesc Cum Iisus, Fiul Domnului, fratele meu S-a născut într-o iesle, sub semn ceresc, Noi l-am adus din
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
tip parabolic, relevând absurdul existenței într-o lume opresivă. T. Mann e creatorul romanului-eseu (Muntele vrăjit). J. Joyce (Ulise) inovează tehnica romanului, introducând în text modalități de exprimare ce aparțin poemului, dramei, farsei, reportajului etc. W. Faulkner (Zgomotul și furia, Cătunul) își alcătuiește proza din monologuri interioare, investigații psihologice, aprofundează aspecte mitice ale existenței, îmbinând tragicul cu comicul. A. Camus (Ciuma) este, ca și J.P. Sartre, promotor ale existențialismului, oferind viziunea tragică a unei vieți absurde, dar și cu tonalități optimiste
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
a lui 2014 vreme de câteva minute. Astăzi știm că acele minute au schimbat vieți. Simona Șipoș, profesoară de germană la Liceul Teoretic „Bogdan Vodă” din Vișeu de Sus, Maramureș, se afla în ziua aceea împreună cu elevii săi într-un cătun din Poienile de sub Munte. Aveau la ei mâncare pentru oamenii nevoiași, care trăiesc aproape de granița cu Ucraina și departe de frontiera lumii civilizate. Până acolo a ajuns profesoara cu elevii ei ca să le arate cât de greu o duc unii
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
urmă cu doi ani, proiectul Merito organizat de Romanian Businss Leaders, care îi premiază pe profesorii care sunt o sursă de inspirație pentru elevii lor. A descoperit atunci mulți oameni valoroși peste tot în țară, fie că e vorba de cătune de munte cu clase simultane, fie de licee din marile orașe. Acești oameni trebuie sprijiniți să facă mai mult, iar mediul de afaceri ar trebui să se implice, în opinia ei, pentru dezvoltarea școlii. De aceea, le sugerează oamenilor de
Cum se poate vindeca școala în țara în care 98,5% dintre profesori se consideră buni și foarte buni, iar 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Interviu cu Măriuca Talpeș () [Corola-blog/BlogPost/338354_a_339683]
-
după 43 de ore, notează publicația italiană Repubblica. UPDATE Salvatorii au găsit în hotel șase persoane care au supraviețuit, dar sunt încă blocate sub zăpadă și dărâmături, scrie presa din Italia. „Este un hotel izolat complet, într-o localitate, un cătun din zona Penne", asta a fost prima comunicare. Coloanele s-au pus în mișcare de la Aquilla spre Pescara, dar imediat și-au dat seama că urcușul serpentinelor din Penne care duc în inima Apeninilor este o misiune imposibilă. Dar cu
Odiseea salvatorilor care au ajuns la hotelul îngropat de avalanșă: „N-a mai rămas nimic”. Corespondență din Italia () [Corola-blog/BlogPost/338772_a_340101]
-
puțin dispusă să permită abuzuri din partea celor care ar trebui să ne reprezinte. Rețeta este, cu siguranță, una falimentară pentru actuala clasă politică. Un partid surd devine treptat tot mai izolat, până la dispariție. Cele cu structuri în teritoriu, până în ultimul cătun, vor mai supraviețui o perioadă. Dar pe termen lung nu există excepții de la legea firii: refuzul de adaptare înseamnă extincția. Merită studiată cauza acestei rupturi între civic și politic. Chiar dacă ne place sau nu, atât timp cât sunt votate, partidele politice actuale
Elefantul democrației românești () [Corola-blog/BlogPost/338833_a_340162]
-
o zi, cu plecare din București, în zone foarte puțin cunoscute și deloc promovate (Munții Ciucaș, Baiului, sate din zona Bran etc). Apoi a promovat prin excursiile organizate de el parcurile naționale, precum Buila - Vânturarița, zone ca Valea Cernei, cu cătune izolate, meșteșuguri și tradiții în arii în care nu se investeste niciun fel de reclamă. Foarte căutate sunt tururile de o zi, cu plecarea din București, mers în Munții Ciucaș, la 140 de kilometri de Capitală, și întors seara. Asta
Fericirea de a face ce-ți place. Un fost programator câștigă dintr-o idee căreia nimeni nu i-a dat la început nicio șansă. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338842_a_340171]
-
și Grăjdeni: “Gândaci de matase se cultivă în câteva locuri, însă pe o scară mai întinsă numai în Bălăbănești și Grăjdeni.” Lungești, sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, lângă pârâul Jeravățul, spre S.-E. de Bârlad. Formează comună Lungești, cu cătunul Miroasă. În toată comună este o populație de 650 suflete, din câri 123 contribuabili; 150 de case; o școală primară de băieți; 3 biserici. Este compus din 3 mahalale: Lungești - Vechi spre V., Brădești în centru și Bârzoești spre E.
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
mai exultă lichelele! Ce mai graseiază și mai chicotește șobolănimea! Și cât fals în jurul Unui Fără Sunt! Și câtă fanfaronadă!...Dar și ce frumos! Câtă zăpadă! Exact ca atunci, când părinții mei au început să nu mai fie!... Gata, uite, cătunul cu toate casele la margine rămâne în urmă, din ce în ce mai în urmă!...Stai să vezi! Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
Sunt! Și câtă fanfaronadă!...Dar și ce frumos! Câtă zăpadă! Exact ca atunci, când părinții mei au început să nu mai fie!... Gata, uite, cătunul cu toate casele la margine rămâne în urmă, din ce în ce mai în urmă!...Stai să vezi! Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că așa-i zice pe cea mai frumoasă hartă din Sudul Moldovei de Nord. Cătunul Zimbru. Locul
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
vezi! Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că așa-i zice pe cea mai frumoasă hartă din Sudul Moldovei de Nord. Cătunul Zimbru. Locul unde au trecut în Trecuturi și-n Viitoruri cele mai delicate Prezenturi. Locul pe care s-au desfășurat cele mai importante târnosiri și pe care s-au dat cele mai clare dezlegări la Pace și Iubire, la Gratitudine
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
Cel de Sus. Ea, adică. El, adică. Ei, adică. Dumnezeii care mă așteaptă și la care merg Acum. Dumnezeii mei fără zăbavă și cusur. Și ai unor dumneavoastră. Nu?...Sigur că da! Da. Nu se mai vede (nu mai văd) cătunul. A rămas pe deal și pe vale. Nu-l mai văd, însă-l aud. Gata, nici nu-l mai aud! Și doar mi-am zis că trebuie să-l iau (și pe el) cu mine! Și doar (și el) mi-
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
el) mi-a spus, parcă, să nu-l las și să nu-l uit Acasă! Oare-i bine că am uitat să-l iau cu mine? Oare ce pedeapsă va fi să primesc și să ispășesc fiindcă mi-am uitat cătunul Acasă? Sigur că da! Sunt gata să execut orice penitență din această cauză! De ce să fi lăsat Pustiu în urma mea? De ce să (nu) rămână (acolo) Nimic? Da. Cotim pe lână Troița Tuturor și a Nimănui. Suntem pe drumeagul cel care
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
XIII -XVIII); Epoca modernă (sec. XIX - XX); Categorie Religios, ritual și funerar; Tip sit Județ Galați Localitate Bursucani Comuna Bălăbănești Punct Schitul Zimbru Colectiv Costel Ilie- responsabil (MI Galați), Mircea Nicu (MM Tecuci) Colectiv sector Cod RAN 75560.01 Raport Cătunul Zimbru se află la aproximativ 80 km de Galati, este parte componentă a satului Bursucani din comuna Bălăbănești, județul Galați și este situat pe versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
se implice este binevenit, nu se percep taxe sau comisione, nu promovăm pornografia, expresii vulgare și texte denigratoare la adresa națiunii române. În tot acest timp Am căutat să scoatem din colbul uitării tot ce are mai frumos Bălăbăneștiul, Bursucaniul, Lungeștiul, cătunul Zimbru și satele vecine în speranța că aceste informații vor fi citite, păstrate și transmise mai departe generațiilor care vin. Am prezentat pagini din istoria adevărată a României, evident altele decât cele fabricate și impuse de tabloidele de serviciu. Săpând
Zece ani de la apariția Xpress Bălăbănești () [Corola-blog/BlogPost/340030_a_341359]
-
și meseria mi-au purtat pașii, prin codrii comunei Mironeasa, jud. Iași, chiar în inima pădurii în locul numit „Schitul Hadâmbului”. Împreună cu alți colegi, polițiști și pădurari(buni cunoscători ai locului) eram în căutarea unui criminal periculos. Individul fusese semnalat în cătunul Domnița ce aparținea tot de Mironeasa dar aflat la o distanță considerabilă de comună, în pădure, aproape de acel misterios schit al Hadâmbului. Era o toamnă târzie din câte îmi aduc aminte. La ora patru toți eram în picioare și ne-
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
s-a copt -/Și pâine vom avea pe masă,/ Comoară scumpă pentru toți,/ Fără de preț, cea mai gustoasă.// (În vară) Cade dulce văzduhul în prag -/ Apa, vântul cuprinse-n parfum,/ Când se-nalță luna cu drag/ Peste nopțile lungi din cătun.// (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
le consulte și să le compulseze viitorii istorici. Satele apar și dispar, fără urme, după legi și îndemnuri necunoscute. În cuprinsul pământului românesc, tocmai în epoca de formație a neamului, poate că nici sate nu erau multe, ci mai ales cătune resfirate. Așa că n’avem și nici nu putem avea documente. Dar oare realitatea unui popor nu e mai vorbitoare decât un zapis oarecare sau o stelă funerară? Nașterea unui popor e un miracol, negreșit, precum miracol e orice naștere, chiar
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]