1,193 matches
-
ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică clasică și filosofie. Dacă tot ați adus vorba de Wagner, mergând pe filonul artistului de azi, consider că toți dar absolut toți, ar trebui să fie căutătorii Marelui Graal și să ignore vulgaritatea, însă din nefericire, cei care se cred „creatori moderni cu orice preț” sunt un cancer vizibil al societății și ce-i mai grav că sunt destui care rezonează cu acest tip de cultură. Creatorul
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
ați atins o coardă sensibilă sufletului meu, deoarece sunt un mare consumator de muzică clasică și filosofie. Dacă tot ați adus vorba de Wagner, mergând pe filonul artistului de azi, consider că toți dar absolut toți, ar trebui să fie căutătorii Marelui Graal și să ignore vulgaritatea, însă din nefericire, cei care se cred „creatori moderni cu orice preț” sunt un cancer vizibil al societății și ce-i mai grav că sunt destui care rezonează cu acest tip de cultură. Creatorul
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
singur, Fața interioară... *** 5) Construcția Pentagon-ului se închide cu latura rezervată istoriei voiajării spiritului uman prin credințele sale, a mitologiilor, al cărui părinte este Mircea Eliade (1907-1986), un adevarat duhovnic necesar umanității prins între spiritualitățile creatoare, între acei neobosiți căutători ai exprimării frumosului contemporan și fixarea lui în „perpetuum generatio”, pentru eternitate. În cadrul Pentagon-ului cultural-artistic românesc, Mircea Eliade este revelația unirii: înțeleptul care te ajută a te regăsi pe tine în clipa când te pierzi! Eu afirm cu convingere
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
aflau la suprafață, a fost făcută la începutul sec. XX de către Halavátsy Gyula. El amintește numeroase obiecte descoperite acolo, ce au ajuns mai apoi într-o colecție particulară din Sebeș. Vorbind de Sarmizegetusa, Hadrian Daicoviciu pomenește de „distrugerile provocate de căutătorii de comori, trimiși aici oficial, sub comanda unui ofițer, de către fiscul austriac la începutul secolului trecut (al XIX-lea n.n.); păgubitorul (pentru știință) interes al autorităților habsburgice fusese stârnit de descoperirea întâmplătoare pe Dealul Grădiștii a unei mari comori de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
al zidului. Zidurile de la Căpâlna sunt printre cele mai deteriorate dintre cetățile din Munții Orăștiei, semn al furiei inițiale a distrugerii, apoi a refolosirii blocurilor de piatră ca material de construcție, a eroziunii vremii, dar și a distrugerilor provocate de căutătorii de comori din toate timpurile. Ilustrativă este, pentru înțelegerea amplorii distrugerii, întâmplarea povestită de Ioan Glodariu: „Odată, la Căpâlna ( ... ), unde au săpat profesorii Macrea și Ion Berciu, m-am bucurat când nu am respectat una dintre legile arheologiei. În mod
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier, bronz și argint (verigi, catarame, brățări, inele, fibule). Un loc aparte îl ocupă doi cercei și un colan cu pandantive din aur, scoase la iveală de către căutătorii de comori și recuperate cu greutate de către autoritățile statului. Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29. Ele făceau parte probabil din tezaurul tarabostesului comandant. Cam jumătate dintre aceste monede sunt imitații dacice
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Desigur e vorba aici de jumătatea de măr pe care o caută fiecare, uneori toată viața. Doar afundat „în fluviul de lumină” poți să-ți regăsești cuvântul - pepită, cernută „în sita veche de când lumea”, pe lângă mormanele de pietre ale altor căutători. Cernerea se face însă, prin filonul propriului trup și suflet, dar, ceea ce rămâne, nu poate fi decât aur curat: „în sita veche de când lumea / lucesc pietrele altor căutători / le memorez în mine / apoi mă cufund / în fluviul de lumină / să
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
cernută „în sita veche de când lumea”, pe lângă mormanele de pietre ale altor căutători. Cernerea se face însă, prin filonul propriului trup și suflet, dar, ceea ce rămâne, nu poate fi decât aur curat: „în sita veche de când lumea / lucesc pietrele altor căutători / le memorez în mine / apoi mă cufund / în fluviul de lumină / să-mi regăsesc / cuvântul” (căutător de pepite). Dar cum să faci să ștergi „clipele singurătății” din împărăția lumească, atunci când barca plutește în voia valurilor și la discreția vânturilor, iar
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
însă, prin filonul propriului trup și suflet, dar, ceea ce rămâne, nu poate fi decât aur curat: „în sita veche de când lumea / lucesc pietrele altor căutători / le memorez în mine / apoi mă cufund / în fluviul de lumină / să-mi regăsesc / cuvântul” (căutător de pepite). Dar cum să faci să ștergi „clipele singurătății” din împărăția lumească, atunci când barca plutește în voia valurilor și la discreția vânturilor, iar uneori e surprinsă de vâltori potrivnice? Numai în camera inimii te poți recunoaște ca în oglindă
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
un articol foarte interesant - Cât de suverană e Europa ? - postat pe www.gandeste.org, la comentarii, de Prof. Dr. Eberhart Hamer, de origine germană dar care trăiește în Elveția. Am considerat că este bine să-l fac cunoscut și altor căutători de adevăr și mi-am permis să-l fac public pe blogul meu: http://coloanasoareluidevis.blogspot.com/ . Iată și răspunsul meu la acest articol: Să fim serioși, domnilor profesori, doctori și consuli generali, în “serviciu pe viață”, intern și internațional
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
August 2002”. Își poate dori un scrib mai mult decât atât? După cum am mărturisit, versificând, demult, în 1998, o doxologie din Pilde: Puternic turn e Numele divin, Spre care drepții și-nțelepții vin. Primește-ne, sub ziduri, și pe noi, Căutătorii vremii de apoi, Pe noi, robiți celestelor comori, Ai slovei fantomatici slujitori ; Primește-ne, să ne adăpostim, S-agonizăm, noi, bieții sopherim** , Sub scutul Tău etern, Iah Elohim ! ( 18,10 ) * Poetul Eugen Dorcescu e un scriitor familiarizat cu Sfânta Scriptură
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
diferit și niciodată complet. Pentru noi toți este clar că există limite considerabile ale înțelegerii umane, dar unde sunt aceste limite, nu este la fel de clar. Povestea lui Platon despre Oracolul lui Apollo de la Delphi este interesantă aici: întrebat de un căutător care este omul cel mai înțelept, oracolul a răspuns “Socrate”. Socrate însuși a crezut că asta înseamnă că este ceva foarte important de știut și că totuși, el, spre deosebire de alții, știa că nu are acele cunoștințe. Cu alte cuvinte, acest
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
o inimă deschisă, fără idei preconcepute. Mântuirea, am spus, inseamna să-L cunoști pe Domnul Isus. Trebuie să fi dispus să accepți, să ajungi să-L cunoști pe Domnul Isus. Primul pas este o inimă sinceră. Apoi, să fi un căutător sincer după adevăr. Orice căutător sincer, în final, se întâlnește cu Isus Cristos. Îți recomand să citești Biblia și să încerci să te rogi, deoarece comunicarea cu Dumnezeu se face în trei moduri: în primul rând, Dumnezeu ne vorbește nouă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351221_a_352550]
-
preconcepute. Mântuirea, am spus, inseamna să-L cunoști pe Domnul Isus. Trebuie să fi dispus să accepți, să ajungi să-L cunoști pe Domnul Isus. Primul pas este o inimă sinceră. Apoi, să fi un căutător sincer după adevăr. Orice căutător sincer, în final, se întâlnește cu Isus Cristos. Îți recomand să citești Biblia și să încerci să te rogi, deoarece comunicarea cu Dumnezeu se face în trei moduri: în primul rând, Dumnezeu ne vorbește nouă prin Scriptură, în al doilea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351221_a_352550]
-
Mărțișor, Fiind plecată-n lume-n zbor Precum un obosit cocor Din toamnă-n iarnă călător, Precum un mânz rătăcitor Într-o taiga cu alb decor, Mereu cu spaima lupilor Și în galop ucigător, Precum un leu începător De victime căutător Amenințat și temător De-un leu bătrân necruțător, Precum un eșuat vapor Fără busolă plutitor, Pierdut în spuma apelor Într-un ocean amețitor, Precum un biet nevăzător Într-un oraș amăgitor Silit să fie cerșetor La mila trecătorilor, Precum un
DE MĂRŢIŞOR de ROMEO TARHON în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345552_a_346881]
-
copilul găsește în mama sa leacul febrei sale de a cunoaște și nu oricum: nu pot să țin minte decât ce înțeleg, deci o fire analitică, devenit peste ani Emanuel Iovi, fostul profesor, dresorul de himere, călător prin cotloanele scrisului,căutător de pulberi siderale prin policromia gândurilor. Felul de a fi al mamei, blândă și iubitoare, îl făceau să treacă peste lipsuri: Erau și zile seci, când foamea ne bântuia lacomă și pe masă n-aveam decât un boț de mămăligă
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
alai. / Alerg să mă prind de frâiele serii, / Dar cântecul mierlei îmi spune: Mai stai! Momentu-i sublim: “în floare dau merii”! Altă ipostază a poetei este cea de “făuritor de dalbe vise”: Suntem traiectorii efemere / În același univers înscrise: / Tu - căutătorul de himere, / Eu - făuritor de dalbe vise. (Traiectorii efemere). Ioana Stuparu și-a rezervat și un “Timp de colind”, cu atmosfera mirifică a sărbătorilor Nașterii Domnului. Sub formă de balade, ea istorisește despre viața unor oameni, de pildă: Balada copilului
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
său, prin anii ’97, dar n-au putut America și Cordilierii și Arizona cu Canioanele lor, cu soare, căldură și răcoare, să-i răcorească pe deplin nici dorul, nici durerea unui suflet vajnic de român. Octavian a rămas un veșnic căutător. Am citit că a scris undeva să se fi bucurat copilărește și atunci când m-a găsit și pe mine în partea aproape opusă a globului pământesc, așa că am rămas tot vecini: de la Oradea la Satu Mare sau din Arizona la Bruxelles
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
Mai duioase ca pruncii făcuți în anii tinereții Ferice este de oricine tolba și-o umple cu ei Iar voi, Roxi și Tavi, și fericitul vostru temei...! Ziceam că îi știu pe Octavian și pe Roxana Curpaș ca pe niște căutători de comori, comori așezate în vase de lut, căutători adică, de suflete sensibile, iubitoare de arta cuvântului, așa cum sunt și ei. Nu mi-a fost încă dat, dar sunt sigur că dacă m-as număra printre participanții la o sindrofie
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
este de oricine tolba și-o umple cu ei Iar voi, Roxi și Tavi, și fericitul vostru temei...! Ziceam că îi știu pe Octavian și pe Roxana Curpaș ca pe niște căutători de comori, comori așezate în vase de lut, căutători adică, de suflete sensibile, iubitoare de arta cuvântului, așa cum sunt și ei. Nu mi-a fost încă dat, dar sunt sigur că dacă m-as număra printre participanții la o sindrofie literară în casa lui,... l-aș auzi recitând cu
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
nici coboară.” („Așteptare”) De fapt, condiția poetului este aceea de exilat, izolat într-o lume secularizată, de pământean care știe că singura certitudine rămâne cerul. „Te-aștept, Isuse, ca pe-o-ntoarcere acasă/ Din țări necunoscute și ostile.” („Te aștept”) Căutător de absolut, om al credinței, cu o aspirație perpetuă spre eternitate, Petru Lascăucrede în idealul creștin. „Un cort/ nu lasă urme/ decât în conștiință/ dar și acolo/ numai dacă alături de el/ din pietre nepângărite/ de daltă și ciocan/ se ridică
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
lansează un spectacol de dimensiuni naționale, concursul de cante jondo („cântec adânc”, cântul andaluz primitiv, originar). Se dorea astfel popularizarea formelor tradiționale și promovarea talentelelor neidentificate, din popor. N-ar fi de mirare ca actualele emisiuni televizate și mediatizate ale căutătorilor de talente să fi se inspirat din acel eveniment, căci amploarea și răsunetul nu s-au lăsat așteptate. Meritul incontestabil pentru acel succes răsunător îi aparține poetului național Lorca, înzestrat cu o sensibilitate poetică nemaipomenită și cu un simț al
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
un articol foarte interesant - Cât de suverană e Europa? - Postat pe www.gandeste.org , la comentarii, de Prof. Dr. Eberhart Hamer, de origine germană dar care trăiește în Elveția. Am considerat că este bine să-l fac cunoscut și altor căutători de adevăr și mi-am permis să-l fac public pe blogul meu: http://coloanasoareluidevis.blogspot.com/. Iată și răspunsul meu la acest articol: Să fim serioși, domnilor profesori, doctori și consuli generali, în “serviciu pe viață”, intern și internațional
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
fiece petală pierdută mă întreb: mă iubește? nu mă iubește! mă iubește? nu mă iubește... Mă iubeește! Suflet deschis Atâtea bogății am strâns în ochii-mi blânzi și părul nins Dar când furtuna a venit doar o epavă-am devenit! Căutătorii de comori m-au ocolit de-atâtea ori Si, leneși, ei au adunat nisipul ce m-a îngropat. Sunt o epavă prea bogată în aur și în diamante! A mea e marea, marea toată la fel și stâncile înalte! Văd
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET III de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356909_a_358238]
-
într-o analiză cu titlul „ Fericirea de a fi condamnat de confrați”, în care se evocă persecuțiile la care au fost supuși o mulțime de intelectuali înainte de 1989 (invidii, delațiuni, trădări, colaboraționism, plagiatori, piraterie intelectuală etc.) Abordând problema simbolicului visător, căutător al împlinirii speranțelor, Cavalerul Nebuniei care este Don Quijote, autorul trage concluzia că „scriitorii și-au dorit și își doresc să descopere în lume și altceva decât „repetabila povară”, un fel de elice a „morilor de vânt” Unul din studiile eseistice
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]