36,270 matches
-
ținând sabia ca să se apere de dușmani și cu cealaltă zidea Țara Moldovei” ridică la valoare de document imaginile sale epice de romancier. Al. Lascarov-Moldovanu este un scriitor implicat. El nu cunoaște răceala exprimării. Dimpotrivă, este stăpânit de emoție în căutarea adevărului factic și mai ales în interpretarea epică a acestuia. Este pătruns de rostul său de scriitor evocator, după cum personajele sale sunt pătrunse de responsabilitatea actelor lor. Personajele sale pozitive, cele descrise în alb strălucitor, ca monahul cărturar Vartolomeu Măzăreanu
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
asupra ei însăși și (uneori fără acoperire în realitate) conține aspirația spre absolut: aceea a lui Icar, a vechilor martiri creștini, a misticilor de toate confesiunile, a Apostolilor Binelui și Fericirii universale, a nobilului Don Quijote, a alchimistului lui Balzac din „Căutarea absolutului” (a științei supreme), a profesorului Unrat din romanul lui Heinrich Mann, a unor personaje memorabile ieșite din pana unui Somerset Maugham sau Camil Petrescu (Ladima, Ștefan Gheorghidiu) și, mai presus de toate, a unei galerii de mari eroi shakespearieni
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
unu”, adică în perioada aproape incredibil de bogată în inițiative novatoare a deceniilor doi și trei din secolul trecut. O recapitulare oricât de rapidă a parcursului său de scriitor devine expresivă tocmai pentru această stare de permanentă ebuliție spirituală, de căutări febrile, de lansări de punți și antene spre o Europă cu care cultura română se voia cât mai repede și mai deplin sincronizată, de treceri peste etape neînchegate suficient în timp, dar care trebuiau “arse” de chiar febra saltului temerar
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
originară angoasă existențială. Acesta transpare nu numai la nivelul imaginarului “explicit”, care face din poet, în ultimă instanță, un “pururi Ahasverus”, un “Peter Schlemihl altfel”, ci în chiar instabilitatea, agitația, ca să zicem așa, sintactică, a acestei poezii aflate mereu în căutarea comunicării cu lumea din afară, mereu problematică, precară, provizorie, conștientă de propria fragilitate. Faptul că și-a încheiat opera românească cu un ciclu de... sonete, după ce mai încercase, sporadic, această formă fixă e, poate, tot o probă a aspirației spre
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
avînd sensul de “deget” și “a crește”) pentru a crea un Degețel paradoxal, care crește prea mult, dar într-un climat sumbru, de complot și crimă, într-un cuib de feministe extremiste (căpcăune la figurat), ceea ce îl împinge la o căutare îndelungată a unui adevărat acasă. Iată, așadar, că poveștile Mamei Gîsca scrise de Charles Perrault sînt mereu scrise și rescrise, după cum cerea academicianul de odinioară, în noi maniere, tot mai marcate de fantasme, de constelații psihice și mituri personale, de
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
într-un veritabil kammerspiel - realitate care îi obligă literalmente la modificarea stilului și a concepției de joc. Spațiul lui Sică Rusescu este cald - lemnul este protagonist - dar și tranșant totodată, și împinge, și el, spre abordări adevărate, spre curaj, spre căutarea altor modalități de rostire, de așezare în lumină, de raportare la parteneri, la nuanțe, la spectatori. Eu cred că momentul acesta este important pentru Teatrul Nottara. Anvergura unui regizor atrage multe după sine. Poate împinge totul chiar și pînă la
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
atrage multe după sine. Poate împinge totul chiar și pînă la conceperea unui loc pentru care trebuie pregătire, nebunie, știință și dorință de a face și altfel, performant, profesiunea. Spectacolul acesta nu este un experiment. Este un exercițiu profund de căutare în sine, în interiorul artistului, al disponibilităților știute sau nu, în efortul de a scăpa de rutină și manierisme. Și asta la vedere, cu respirația spectatorilor pe obraji. Am admirație pentru trupa din Înșir’te pentru că a încercat un alt mod
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
mai mic, iar cărțile de la standurile diverselor edituri austriece abia dacă erau eflorate de cîte o privire discretă. Ce m-a mirat din cale-afară a fost că în orașul lui Sigmund Freud, psihanaliza nu interesa pe nimeni, dar la mare căutare erau cărțile populare de tip cheia-visurilor, la care se forma o oarecare îmbulzeală și, de altfel, la cărțile din toată zona “paranormalului” șarlatanesc, de la zodiacuri din care aflai că pe 20 martie cîștigi la loto, pînă la broșuri cu sfaturi
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
Anul acesta, tînărul autor, născut în 1967 la Timișoara, ia în primire Premiul Anna Seghers dotat cu 12.500 euro. Juriul îl consideră pe laureat drept un povestitor pasionat care fără a da uitării elementul miraculos al existenței, dă expresie căutării locului său în lume, cu melancolie, uzînd de pregnanța unor imagini și de acuratețea unor descrieri, toate aceste calități literare conferind vocii sale un timbru inconfundabil în literatura contemporană de limbă germană. Aceasta este cel puțin, aprecierea juriului, citată de
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
șef al protocolului sau al oficiului heraldic, intendentul Maiestății sale și doamnele de onoare ale reginei n-au stat locului o clipă, în timp ce luminile din biroul istoricilor regali au rămas aprinse toată noaptea. S-a controbăit prin toate muzeele, în căutarea de trăsuri, costume și drapele. Bibliotecile au fost întoarse cu susu-n jos. Sistemul monetar trebuia schimbat. Nu a existat artist a cărui pensulă și paletă să nu fie folosite la redecorara blazoanelor și a însemnelor heraldice. Activitatea reproducătoare a nobilimii
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
și-mi ies În cale/ În curtea mamei, ca-n copilăria / Care s-a dus venind din depărtare”. Și Într-o explozie de nostalgii, pentru a nu deveni sentimental irecuperabil, poetul cult se refugiază În mitologii ale Greciei Antice, În căutarea originilor bujorului. Dar cum Alex Cetățeanu este de multă vreme un glob trotter, el se oprește Încântat În țările lumii ca să identifice frumusețea de jar a bujorilor. De fapt a unei specii de bujor, cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
a suporta frigul care se lasă o dată cu apropierea iernii - nimic nu mă face să regret aspectele cele mai neplăcute ale vieții mele dinainte. Îmi aduc aminte că în perioada în care a început toată povestea mă aflam în șomaj, iar căutarea unei slujbe însemna trecerea prin niște chinuri pe care astăzi nu le mai înțeleg. Îl implor pe cititor - pe cititorul șomer, mai ales - să-mi ierte vorbele astea indecente. Din păcate, însă, nu va fi singura indecență din această carte
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
lui însuși, ei însăși, descrise și de Al. Philippide, în 1897: „Mai rar decît sine se întrebuințează șie (ori mai bine sie și sieș) și se înlocuiește și el de obicei prin lui” (p. 242). Dacă încercăm să verificăm cu ajutorul căutării automate în Internet frecvența actuală a celor două forme principale, sie și sieși (ignorând variantele cu ș inițial, mascate de absența diacriticelor, și ocolind omonimia cu sigla SIE, foarte prezentă în textele românești din ultima vreme!), observăm că sieși e
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
cazuale de genitiv-dativ la substantiv și, la unele pronume, poate și de posibilitatea de a construi prepoziția asupra cu un dativ posesiv. Ciudata construcție face parte din categoria pe care Al. Graur o numea „a greșelilor făcute de oameni culți”; căutarea în Internet a furnizat 11 exemple de apariție a sa: nu în mesaje grăbite, în stil colocvial, ci în texte în genere mai elaborate, din presa culturală. Desigur, o formă relativ rară și opusă tendințelor populare e manevrată cu o
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
grăbiți (mă exprim delicat) accesul instantaneu la unele informații minimale despre operele din programa școlară, fără a-i mai obliga să umble la bibliografie sau să-și încarce memoria cu numele autorilor acestora. Așa cum pe Internet, folosind un motor de căutare poți ajunge în același loc folosind diverse cuvinte cheie, și în literatură poți folosi o istorie literară (dacă știi doar numele autorilor) sau un dicționar de opere (dacă știi un titlu, dar ai uitat care este autorul). Simpatic. Atîta doar
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
narator/autor și cititor. Naratorul îi face uneori cu ochiul cititorului, îl trimite pe piste false de lectură, totul seamănă cu un joc între pisică și șoarecele capturat: Seara se furișează în urbe cu pași catifelați. Păsările ciripesc vesele în căutarea unor culcușuri pentru noapte. Vîntul adie leneș și stîrnește o ploaie de miresme. Prin parcuri îndrăgostiții rătăcesc îmbătați de vraja lunii. Departe se aude un zvon dulce de ghitară. Cam așa ar descrie decoru' un autor idilic". (p. 30) Din
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
de la absolvență, deși au tot jucat, nu la fel de mult amîndoi, deși Mihai Călin a făcut multă televiziune, de unde a știut să se salveze la timp, și film, deși disponibilitățile culturale au dus-o pe Mihaela Sîrbu spre alte zone ale căutării artistice, piese noi, oameni noi, cei doi mi se pare că și-au fixat imaginea și tipul de limbaj aici, la Act, cu textul lui Neil Labute cel în vogă. Toți afluenții și-au strîns apele și au tocit protuberanțele
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în aceste cărți: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supraviețuire. Numai că, spre deosebire de modelul incriminat, el nu și-a pierdut nici credința în resursele supramundane ale limbajului artistic și nici speranța că Arta poartă încă în sine energii purificatoare. Fără să-și propună și
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
tată. Înduioșătoare relația unei doamne greu de înțeles cu doi bărbați care au contat foarte mult pentru ea, unul dispărut de mult, dar extrem de prezent, celălalt stîndu-i alături, dar îndepărtîndu-se din ce în ce... Jurnalul Ioanei Em. Petrescu e despre căutarea de oameni și dependența de cărți. Despre o anume "copilăreală" sofisticată, în felul ei, sau despre cochetăria care obosește și despre florile îngălbenite de dantelă. E cartea unei femei crescînd și ofilindu-se ca o vegetală, într-un corp impropriu
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
că e crud, însă drept". (pp. 58-59) Firește, cu excepția acestui succint portret, nimic din ceea ce face Împăratul Verde nu mai contribuie la stabilirea unor eventuale similitudini cu domnitorul moldovean. Ursul însuși a cărui împărăție este călcată de Harap Alb în căutarea salatei care, arsă în foc, doboară o armată (cînepa halucinogenă), are parte de un final care seamănă ca două picături de apă cu cel al lui Othello. Autorul nu are nici un fel de complexe în a exhiba - atunci cînd nu
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
Alecsandri, M. Eminescu, I. Pillat, N. Stănescu, nefiind însă nici în aceasta consecvent căci în alt loc "scrie întregi prenumele și numele poetului următor: Marin Sorescu." Nu ne putem decât amuza, până la urmă, de această trudnică, obstinată, dar și ridicolă căutare de noduri în papură. Cultul lui Marin Mincu? Revista VIAȚA ROMÂNEASCĂ (nr. 11-12/2004) îl sărbătorește pe Marin Mincu pentru cei 60 de ani împliniți în vara trecută, eveniment pentru care îi adresăm la rândul nostru felicitări, scuzându-ne totodată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
unii de-a dreptul îl glorifică, îi înalță pur și simplu imnuri. Ne luăm, spunând aceste lucruri, după numărul amintit din Viața Românească. Cineva care semnează Mara Magda Maftei, probabil o tânără discipolă textualistă, scrie acolo următoarele rânduri înfiorate: "în căutarea sinelui textul lui Marin Mincu reeditează exclamația lui Isus Christos: ŤEli, Eli, lama sabakhtani?ť. Inițiere, cunoaștere și suferință în același timp". Dar nu doar tânăra generație adoptă față de Marin Mincu tonalitatea imnică. Poeta mult prețuită de Cronicar Nora Iuga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
spus, stilul policier-ului incitant, de calitate și retractilitatea suavă pe care-o au, de obicei, prozele poeților. O asemenea "cronică" de loisir universitar, relaxat fără să-și uite, însă, exigențele, este cea al Ioanei Bot, din Jurnal elvețian. În căutarea latinei pierdute, recent publicat la Casa Cărții de Știință din Cluj- Napoca. "Pretextul", precizat într-o notă, este cel al unei burse pentru studii doctorale la Seminarul de Romanistică al Universității din Zürich. Se întîmpla cu zece ani înainte ca
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
perfect la loc, reconstituind modelul. De aici minimul avantaj comparativ al celui care, fiindcă a cunoscut (literal și în toate sensurile...) un autor, cînd citește și selectează "bucăți"de operă, știe să caute. Sau știe să "vadă". Un instrument de "căutare" (și de clarvedere, însemnînd, deocamdată, doar vedere la distanță) este antologia Despre identic și felurit, recent apărută la Polirom. Volumul cuprinde un "repertoar" extras din poezia, în sens larg, a lui Gellu Naum, "înscenat" și prefațat de Simona Popescu. Înscenare
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
analiză profundă a relațiilor dintre ele - Carmen Tănase, doctor Martha Livingstone și Virginia Rogin, Stareța superioară - încearcă treaba asta într-un fel pe cont propriu, dintr-un interes special față de problematica piesei și față de personajele lor, care le incită la căutări și la cîteva descoperiri personale. Aici este punctul cîștigat al regizorului, în felul surprinzător de a le distribui pe cele trei actrițe în roluri mai puțin abordate. Dar nu-și duce ideea și lucrul pînă la capăt cu ele, din
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]