587 matches
-
1.11 CLAD CAB,RELEE ST UNGH,220KV 102400 18,199 4,024 14/171 62205 SB 102400 1.1.1 CLAD CAB.RELEE ST UNGH.220KV-102400 18,199 4,024 14,175 62205 SB 102410 1.1.1 CLAD CAB.RELEE ST UNGH.220KV-102410 18,199 4,024 14,175 62205 SB 343160 2.1.16.5 ECHIPAMENT ST UNGHENI-343160 3,254,570 2,985,694 268,876 62205 SB 354820 2.1.16.3.1 AUTOTRAFO 200MVA AT1 S
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172114_a_173443]
-
ECHIPAMENT ST UNGHENI-343160 3,254,570 2,985,694 268,876 62205 SB 354820 2.1.16.3.1 AUTOTRAFO 200MVA AT1 S=95002,354820 1,491,138 1,240,784 250,354 62206 SB 103470 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-103470 18,607 4,054 14,553 62206 SB 103480 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-103480 18,607 4,054 14,553 62206 SB 105530 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-105530 19,060 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172114_a_173443]
-
3.1 AUTOTRAFO 200MVA AT1 S=95002,354820 1,491,138 1,240,784 250,354 62206 SB 103470 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-103470 18,607 4,054 14,553 62206 SB 103480 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-103480 18,607 4,054 14,553 62206 SB 105530 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-105530 19,060 3,611 15,449 62206 SB 105540 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-105540 19,060 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172114_a_173443]
-
SB 103470 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-103470 18,607 4,054 14,553 62206 SB 103480 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-103480 18,607 4,054 14,553 62206 SB 105530 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-105530 19,060 3,611 15,449 62206 SB 105540 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-105540 19,060 3,611 15,449 62206 SB 347480 2.1.16.3.1 AT-1 200MVA 220/110/10,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172114_a_173443]
-
SB 103480 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-103480 18,607 4,054 14,553 62206 SB 105530 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-105530 19,060 3,611 15,449 62206 SB 105540 1.1.1 CLAD CAB RELEE 220KV GHEORGHIENI-105540 19,060 3,611 15,449 62206 SB 347480 2.1.16.3.1 AT-1 200MVA 220/110/10,5 S= 95429-347480 1,451,617 1,207,898 243,719 62206 SB 366980 2.1.16.5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172114_a_173443]
-
-28,08% A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar nr. 73/1954, f. 50. 14. 1951 aprilie 3 - Ordinul circular nr. 106 Cabinet M.A.I. privind îmbunătățirea muncii de contrasabotaj. Direcțiunea Generală a Securității Statului Cabinet Intrare Nr. 55 Cab. 1951 luna IV ziua 10 Nr. 106 - Cab. 3 Aprilie 1951 Către, D.G.S.S. - Regiunea Prahova În drumul spre construirea socialismului în țara noastră, îndeplinirea și depășirea planului cincinal are rolul hotărâtor, el punând bazele economice ale socialismului la noi. Aceasta
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-Cancelarie, dosar nr. 73/1954, f. 50. 14. 1951 aprilie 3 - Ordinul circular nr. 106 Cabinet M.A.I. privind îmbunătățirea muncii de contrasabotaj. Direcțiunea Generală a Securității Statului Cabinet Intrare Nr. 55 Cab. 1951 luna IV ziua 10 Nr. 106 - Cab. 3 Aprilie 1951 Către, D.G.S.S. - Regiunea Prahova În drumul spre construirea socialismului în țara noastră, îndeplinirea și depășirea planului cincinal are rolul hotărâtor, el punând bazele economice ale socialismului la noi. Aceasta înseamnă că sectorul economic, începând cu industria grea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nr. 68/1954, f. 1-2. 53. 1954 iunie 21 - Raport al șefului Direcției Regionale M.A.I. Arad către Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne, cu privire la neînțelegerile avute cu prim-secretarul P.M.R. al Regiunii Arad. Ministerul Afacerilor Interne Regiunea Arad Nr. 10/cab. din 21 iunie 1954 C.P. Strict Secret Nr. ex. 1 Către, Ministerul Afacerilor Interne Tov. Ministru G-ral Lt. Alexandru Drăghici București Raportez mai jos, felul cum tov. prim-secretar Beldeanu Ioan, al Regiunii P.M.R. Arad, înțelege de a colabora cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de mediu. Partea 2: Încercări - Încercarea N: Variații de temperatură. 40. SR EN 60068-2-33:2002 - Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Ghid pentru încercări la variații de temperatură. 41. SR EN 60068-2-78:2004 - Încercări de mediu. Partea 2-78. Încercări. Încercarea Cab. Căldură umedă continuă. 42. SR EN ISO 1518: 2003 - Vopsele și lacuri. Încercarea la zgâriere. 43. SR EN ISO 2409:2003 - Vopsele și lacuri. Încercarea la caroiaj. 44. SR EN ISO 2812-1:1996 - Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la lichide
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
bugetar-structurală ca fiind o componentă remanentă, accentul căzând, de această dată, pe o metodologie mai amănunțită de estimare a componentei bugetare ciclice. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Caseta 1.1. Metoda agregată de calcul al soldului bugetar structural CAB Astfel, din punctul de vedere al acurateței teoriei economice, componenta bugetară structurală ar trebui raportată la indicatorul PIB potențial din cel puțin două motive. Primul, deoarece din punct de vedere economic, deficitul bugetar structural, de exemplu, reprezintă deficitul bugetar înregistrat
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
metodologii diferite de calcul conduc la rezultate diferite, ceea ce sugerează că nu există o metodă standard „perfectă” pentru estimarea deficitului bugetar structural (Bradner et al., 1998, Bouthevillain et al., 2001). 1.4. Probleme legate de estimarea indicatorului sold bugetar structural (CAB) Am văzut că soldul bugetar structural este un indicator din ce în ce mai utilizat pentru a separa efectele politicii fiscale discreționare de alte efecte cu influență asupra deficitului bugetar. Pe de altă parte, analiza soldului bugetar structural ne poate indica magnitudinea impulsului fiscal
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sustenabilitate al politicii fiscale. O analiză detaliată privind problemele practice inițiale apărute în utilizarea indicatorului sold bugetar structural drept indicator ancoră în implementarea politicii fiscale găsim în lucrarea scrisă de Blinder și Solow (1974). O problemă frecvent apărută în legătură cu calculul CAB a fost cea prin care guvernele naționale au supraestimat frecvent creșterea economică pe termen mediu, afectând astfel calitatea estimărilor privind ponderea veniturilor bugetare în PIB. Prima problemă este cea legată de măsurarea condițiilor ciclice în timp real. Incertitudinile legate de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
funcția de reacție a politicii fiscale. Orice metodă de estimare ar fi folosită este dificil de rezolvat problema identificării, a separării efectelor permanente de cele temporare, doar ultima situație reclamând nevoia unei ajustări. A treia problemă este legată de estimarea CAB în perioadele de absorbție (absorption gap). Detalii privind identificarea acestei probleme, estimarea CAAB (cyclically adjusted and absorption gap) și plusul de relevanță informațională al acestui indicator pentru decidenții de politici macroeconomice vor fi prezentate în capitolul 2 al lucrării de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a lua în considerare și devierea soldului contului curent de la nivelul său sustenabil, mai ales în faza ciclului economic caracterizată de absorbție ridicată. Vom detalia acest fenomen pentru cazul României evidențiind diferența dintre analiza soldului bugetar structural (cyclically-adjusted budget balance - CAB) și soldul bugetar structural corectat cu absorbția (cyclically and absorption-adjusted budget balance - CAAB). 2.1. Relevanța utilizării CAAB ca instrument de analiză a sustenabilității publice România, Bulgaria și țările baltice au experimentat în perioada 2007-2008 poziții ale economiei caracterizate prin
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
datelor din AMECO, autorii menționați au arătat că episoade de absorption boom au avut loc, de exemplu, în Polonia (2000), Grecia (2002), Letonia (2006), Estonia (2007), Spania (2007), România și Bulgaria (ambele în 2007). În România evoluția deficitului bugetar structural (CAB) în perioada de absorption boom ne indică o creștere spectaculoasă de la 1,36% din PIB în 2006 la 5,28% din PIB în 2008 și la 7,20% din PIB în 2009. În anii ce au urmat imediat după perioada
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a acestuia, până la 1,93% din PIB. În plus, putem observa că ponderea veniturilor în PIB nu a crescut semnificativ în perioada de absorbție cu toate că ponderea impozitelor indirecte în PIB s-a majorat. Pentru țara noastră, tabloul oferit de evoluția CAB nu este unul sugestiv pentru a caracteriza evoluția sustenabilității finanțelor publice. Literatura în domeniu indică următoarea evoluție ca fiind comună: creșterea cererii agregate interne conduce la o creștere a veniturilor bugetare, îndeosebi pe seama creșterii veniturilor din impozite și taxe indirecte
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din impozite și taxe indirecte, ca urmare a creșterii consumului - numim acest proces absorption boom. După această perioadă, a urmat absorption bust, când tendința s-a inversat, pe fondul scăderii puternice a cererii agregate și a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor din impozite și taxe indirecte în PIB. Se constată astfel necesitatea îmbunătățirii metodologiei indicatorului CAB în perioadele caracterizate de absorption boom. După metodologia fundamentată de Jaeger
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
scăderii puternice a cererii agregate și a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor din impozite și taxe indirecte în PIB. Se constată astfel necesitatea îmbunătățirii metodologiei indicatorului CAB în perioadele caracterizate de absorption boom. După metodologia fundamentată de Jaeger și Klemm (2007) și îmbunătățită de Lendvai et al. (2011), voi încerca să estimez și să analizez evoluția indicatorului CAAB pentru România, adică să elimin din soldul bugetar actual
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
output gap, cât și influențele determinate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. Voi proceda în acest demers parcurgând mai multe etape. În prima etapă, se va arăta arăta modul în care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB) prin calculul CAAB - luarea în considerare a influențelor exercitate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen mediu ale balanței economii-investiții”). 2.3. Estimarea CAAB pentru România. Analiza comparativă CAB versus CAAB. Implicații pentru politicile macroeconomice Prima etapă în calculul CAAB în cazul României este legată de estimarea valorilor de echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
într-o țară vor afecta și echilibrul/dezechilibrul extern. Metodologia bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic (macroeconomic balance approach) a fost dezvoltată de Chinn și Prasad (2003) și Lee et al. (2008). Lendvai et al. (2011) au comparat valorile estimate ale CAB și CAAB în perioada 2005-2009 pentru țările UE. Datele utilizate au fost obținute din baza de date AMECO DG ECFIN, cu excepția calculării valorilor de echilibru ale contului curent (current account norms) care a necesitat date suplimentare. În cazul estimării valorilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
al contului curent am folosit valoarea anuală a variabilei respective. Rezultatele obținute cu privire la valorile de echilibru ale soldului de echilibru al contului curent și contribuția variabilelor explicative la acestea sunt prezentate în tabelul 2.4. După calculele proprii, diferența dintre CAB și CAAB a fost în medie de 1,5% din PIB în perioada 2000-2001, s-a estompat în 2003, după care a crescut la aproximativ 4-5% din PIB în perioada 2005-2007. Postcriză, diferența dintre CAB și CAAB s-a redus
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
După calculele proprii, diferența dintre CAB și CAAB a fost în medie de 1,5% din PIB în perioada 2000-2001, s-a estompat în 2003, după care a crescut la aproximativ 4-5% din PIB în perioada 2005-2007. Postcriză, diferența dintre CAB și CAAB s-a redus la 2 puncte procentuale din PIB pentru a crește din nou la circa 3,5-4% din PIB în perioada 2011-2012 (estimare pentru 2012). Lendvai et al. (2011) găsesc o diferență negativă între CAAB și CAB
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
CAB și CAAB s-a redus la 2 puncte procentuale din PIB pentru a crește din nou la circa 3,5-4% din PIB în perioada 2011-2012 (estimare pentru 2012). Lendvai et al. (2011) găsesc o diferență negativă între CAAB și CAB în situația României, variație ce a crescut de la -0,9% din PIB în 2005 (CAAB = -3,1% din PIB, iar CAB = -2,2% din PIB) la 1,2% din PIB în 2006, la -1,7% din PIB (CAAB = -6,4
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din PIB în perioada 2011-2012 (estimare pentru 2012). Lendvai et al. (2011) găsesc o diferență negativă între CAAB și CAB în situația României, variație ce a crescut de la -0,9% din PIB în 2005 (CAAB = -3,1% din PIB, iar CAB = -2,2% din PIB) la 1,2% din PIB în 2006, la -1,7% din PIB (CAAB = -6,4% din PIB iar CAB = -4,7% din PIB) în 2007 (an în care România a avut un episod de absorption gap
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]