34,172 matches
-
ascuțite ascuțite pe ploaia argintie pe ploaia curată unde rachiul udă coama și greabănul ros cuie unde cade miros decapitate Pe răzor întins cu puțină iarbă în loc de păr cu puțină umbră în loc de coadă cu puțină piatră în loc de ochi desfiguratul pietriș cai de o singură moarte se sprijină căzuți în întuneric pe spate întinși și luminînd locul cu grabenele deșirate Pe ce vară urechile ridicate pe ce cîmp; copitele amorțite pieptul rupt de un strigăt moartea ținîndu-l în pietrișul galben Pieptul rupt
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
ce vară urechile ridicate pe ce cîmp; copitele amorțite pieptul rupt de un strigăt moartea ținîndu-l în pietrișul galben Pieptul rupt moartea ținîndu-l dinții lui strigînd stelele dese și mari peste chipul pe ce oră căzut pe ce rază aiurează calul Calul pietriș amar și coada înflorită Calul Inima mea Inima mea e o casă învechită dezvelită și cu iederă. Aici să aud focul sau frigul sau iarba cu glasul rece. Toamna cîinelui acoperit de frunze amuțind sub frunze. Să mă
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
vară urechile ridicate pe ce cîmp; copitele amorțite pieptul rupt de un strigăt moartea ținîndu-l în pietrișul galben Pieptul rupt moartea ținîndu-l dinții lui strigînd stelele dese și mari peste chipul pe ce oră căzut pe ce rază aiurează calul Calul pietriș amar și coada înflorită Calul Inima mea Inima mea e o casă învechită dezvelită și cu iederă. Aici să aud focul sau frigul sau iarba cu glasul rece. Toamna cîinelui acoperit de frunze amuțind sub frunze. Să mă poată
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
copitele amorțite pieptul rupt de un strigăt moartea ținîndu-l în pietrișul galben Pieptul rupt moartea ținîndu-l dinții lui strigînd stelele dese și mari peste chipul pe ce oră căzut pe ce rază aiurează calul Calul pietriș amar și coada înflorită Calul Inima mea Inima mea e o casă învechită dezvelită și cu iederă. Aici să aud focul sau frigul sau iarba cu glasul rece. Toamna cîinelui acoperit de frunze amuțind sub frunze. Să mă poată acoperi umbra unei vieți clătindu-se
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
aerul să bată clopotul și să despice pomii să bată clopotul și să audă cei de pe pămînt clopotul cu limba în valuri clopotul să bată lumînării Femeile Femeile triste fug noaptea din așternut și trec departe pe un cîmp cu caii De n-ar fi ploaia le-aș vedea fugind. De n-ar fi noaptea le-aș vedea umblînd triste pe poduri cu părul în ploaie desculțe și albe clătinîndu-se lîngă niște ziduri închipuite Femeile triste cu ochii mari alergînd pe
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
triste pe poduri cu părul în ploaie desculțe și albe clătinîndu-se lîngă niște ziduri închipuite Femeile triste cu ochii mari alergînd pe cîmp implorînd în cămăși lungi de noapte obosite, albe în întuneric ca niște năluci oarbe căzînd în umbra cailor nechezînd Apoi spre ziuă dacă n-ar fi ploaia le-aș vedea triste pe pod zgribulite întorcîndu-se acasă pe furiș să nu le vadă nimeni. Gurile Păsări cu trupuri lungi și un lup încremenit în umbră simt corzile goale iar
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
Nazaria Buga Sigilii acum voi citi din scrisorile din cealaltă parte a orașului, din Ancienne Route; îmi va trimite ea roua de pe teologia imaginii, apanthisma de seară voi primi - din poezia lacurilor - maceratul de aur, pana de vultur și calul său, pentru ziua de dresare a șoimului, pe Insula Șerpilor... Stigmatele într-una din nopți, de dincolo de Munții Pădurea Neagră, din pustia multă, apăru tata, cu stigmatele �n palme pe una din mîini, era crestată Medalia pentru Spadă și Credință
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
că traversează �n splendoare apele tulburi din vaduri, că zboară și-ndoaie timpul de pe maluri spre alte maluri, că timpul scapără �n spațiu și-i curge în flăcări pe coamă apoi, un freamăt după aiazma din ierburi, după căierii și caii lor din suhaturi; după viața lui de departe; visează de mătase harnașamente și roade și roade cu copita pămîntul... îl mîngîie vîntul îl spală'n amiază pustiul îl subțiază trecerea astrelor și-l îmbracă, la urmă, roua din Creanga de
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea am privit prima oară caii și floarea de basilicum, mică, aproape o aripă de flutur și crucea botezînd apele înghețate - un fulger fierbinte. Poarta cea roșie prin ea treceau mucenicii cu mantiile trupurilor sfîșiate, lumină absorbită de gura unui înger. Poarta cea argintie prin ea
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
mie cinci lei! - La ce-ți trebuie? - Merg și eu cu băieții la cinema. - Eu n-am fost și nu mă duc la cinema și, iată, am 100 de kile. La drept vorbind, ce să caute la cinematograf, să vadă cai verzi pe pereți - cum zicea adesea -, când așezămintele lui preferate erau restaurantele "Trocadero" și "Mircea", aflate pe bulevard, în zona Universității. Acolo nu-l împingea vreun viciu, ci interesele lui de cerealist blagoslovit cu un carnețel în buzunar și cu
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe vremea când tramvaiul cu cai nu apăruse, iar automobilul era un moft. Vizitiii, mai toți ruși - muscali cum li se spunea -, se așezaseră în enclave ce le puteai ușor distinge după porțile înalte, bine zăvorâte, în spatele cărora se aflau curți lungi, cu clădiri modeste, ouate
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
devenit rusnacul credincios de-a binelea, mulțumind lui Dumnezeu pentru minunea făcută. Bătea cu trăsura caldarâmul străzilor, cunoscând îndeaproape clientela de zi și de noapte a Bucureștiului, știind să se dea jos de pe capră când trebuie, să aibă grijă de cai și mai ales să tragă coviltirul trăsurii când boierul, la pădurea din Băneasa sau Cernica, avea ceva de discutat, mai în secret, cu vreo doamnă de rang sau de felinar, ambele hotărâte să se sacrifice pe același altar. După o
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
doamnă de rang sau de felinar, ambele hotărâte să se sacrifice pe același altar. După o noapte de chef, zdrăngănită de dans și igrasiată de băutură, câte una din ele, despărțită de belfer, mai adormea în trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Din cei văzuți, știuți și neștiuți. Dar după ce cortina s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele armate-n solzi de pește Și-au strâns rămașii lor, pe cai gonind, Iar cei de-aici aprins-au iarăși vatra Să țină piept puhoiului venind. METOPĂ III Ce steag de luptă fost-a mai faimos Ca steagul «draco» fluturând În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au Încetat să ni-l scurme. Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă. Ne-am apărat cu viața roadele visului. Străjeri la porțile munților, o turmă De creste
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
ea și treceau noaptea dintr-o parte Într-alta, dintr-un sat Întraltul, dinspre cel care rămăsese În România spre cel care fusese alipit URSS-ului, folosind tot felul de tertipuri. Atașau, de pildă, bocancilor, copite retezate de porc, de cal sau de vacă și treceau dintr-o parte În alta. Grănicerii, când vedeau urmele lor spuneau: a trecut un porc sau a trecut o vacă, nu este atât de important. Granița a picat Între satul unde s-a născut mama
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
director de editură, scenarist, colaborator la diverse publicații literare, MIRCEA IONESCU (20.12.1938 - 7.04.2013) a fost înnobilat cu numeroase premii și distincții (pentru scenarii de film - în 1984, pentru creație dramatică - în 1987, pentru scenariul filmului Primăvara cailor sălbatici, pentru romanul Cacialmaua - în 1991 sau editare de carte pentru copii - Chișinău, 2006). După cum bine se cunoaște, Mircea Ionescu a avut o frumoasă activitate de jurnalist: redactor și șef de secție la cotidianul „Viața nouă”, șef de secție la
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
din România. Membru al Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Opera scriitorului MIRCEA IONESCU înseamnă proza de restrânsă sau de generoasă respirație, din care amintim, retrospectiv: Moartea paharelor de cristal (nuvele polițiste, 1974), Singurătatea calului Troian (roman polițist, 1976), O anchetă ratată (roman polițist, 1990), A patra punte. Cacialmaua (cartea întâi, roman de investigație, 1991), Capcana ucigașă (1993), Misiune ultrasecretă (Spionaj - contraspionaj, 1995), Braconierul („Povestiri de vânătoare”, proză scurtă, 2007). Un volum colectiv: Taina spovedanie
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
de reportaje: Adevăr și metaforă (1988). Literatură pentru copii: Taina bătrânului fort (1989). Deopotrivă, amintim textele risipite în presa literară, dar și multe manuscrise - inedite, care își așteaptă editorul: Milionara (continuarea romanului Capcana ucigașă), Afrodita purta ochelari (roman polițist), Primăvara cailor sălbatici (roman realist) și Catamaranul (roman pentru copii). Și cum ceasornicul care ne „măsoară destrămarea” a sunat mult prea devreme pentru omul MIRCEA IONESCU, la „casa amintirii” e liniște. „Ce straniu lucru: vremea!...” ne șoptește o altă voce-a umbrelor
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Majumdar, Prakriti School of Yoga) 16:00 - Atelier de dans clasic Mohiniattam (Claudia Ignat) 16:00 - “Liberul arbitru sau credință” - prelegere cu Swamini Umananda (Chinmaya Mission) 17:00 - Spectacol dansuri semiclasice și Bollywood (Grupul Indra Dance, Mădălina Cristina Vasile, Diana-Andreea Calu, Corina Rupă) 18:00 - Spectacol de dansuri clasice și semiclasice (Grupul Manyuri) *** Activități zilnice (09:00 - 19:00) *** Târg cu produse indiene: îmbrăcăminte tradițională, bijuterii, obiecte decorative, accesorii, produse ayurvedice, mâncare, mirodenii, cosmetice, ceai, cărți, etc Expoziție de sari-uri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
atacul asupra persoanelor din asistență. Datorită popularității sale, în ultimii ani au început să apară în sate, alături de cete precis constituite, și grupuri mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
apară în sate, alături de cete precis constituite, și grupuri mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii pot fi întâlniți aproape în majoritatea satelor. În credințele arhaice, calul avea o functie apotropaică, de protejare a gospodăriilor și a bisericilor de spiritele rele. În cadrul obiceiurilor tradiționale de Anul Nou, jocul calului (caiutilor) este practicat și astăzi nu pentru semnificațiile simbolice, uitate de demult, ci mai ales pentru spectaculozitatea dansului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii pot fi întâlniți aproape în majoritatea satelor. În credințele arhaice, calul avea o functie apotropaică, de protejare a gospodăriilor și a bisericilor de spiritele rele. În cadrul obiceiurilor tradiționale de Anul Nou, jocul calului (caiutilor) este practicat și astăzi nu pentru semnificațiile simbolice, uitate de demult, ci mai ales pentru spectaculozitatea dansului interpretat de purtătorii mascoidelor. De aceea tinerii aleși pentru grupurile de caiuti trebuie să fie excelenți dansatori, exprimând prin joc vitalitatea și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
simbolice, uitate de demult, ci mai ales pentru spectaculozitatea dansului interpretat de purtătorii mascoidelor. De aceea tinerii aleși pentru grupurile de caiuti trebuie să fie excelenți dansatori, exprimând prin joc vitalitatea și forță exuberanta a tinereții. În Bucovina, mascoida de cal cunoaște mai multe variante plastice. Cel mai adesea jucătorii de caiuti sunt echipați cu capete de cal, lucrate din lemn și îmbrăcate în pânză roșie, albă sau neagră, la care se adaugă și alte elemente ornamentale (oglinzi, peteala, canafi, mirt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]