2,505 matches
-
reușit să eliminăm trădătorul acela din psiac. Șestov preferă să tacă. Apariția neașteptată a flotei zeților le oferise o ocazie excepțională de a fugi, de a dispărea. Fuseseră pregătiți dinainte și demontaseră emițătorul care permitea identificarea navelor, așa încît pentru calculatoarele tactice de pe crucișătoare, nava lor dispăruse în luptă. - Ne angajasem demult pe un drum, bătălia asta nu a schimbat nimic... Încercă Șestov să-l consoleze. - Nu e vorba de asta. Mă întreb ce soartă o fi avut Oksana. Când am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Noi am testat modelul teoretic, iar tactica am adaptat-o după un computer imperial care... - Care noi? îl opri Șestov. În momentul acela, din ungherul unde stătuse nevăzut de nimeni, Negai spuse simplu: - Împreună cu Ballen am modificat programele și arhitectura calculatoarelor. - Și de unde ai știut să...? lăsă Durdrin o frază neterminată în aer. - Am avut o copilărie petrecută printre vechituri interesante, zâmbi enigmatic Negai. Dacă vreți, vă pot povesti. - Nu e nevoie, se grăbi Durdrin să îl oprească pe băiat, temîndu-se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
da, se grăbi să aprobe și Ballen. Eu am fost fascinat încă de mic de calculatoare. Tata era custode într-un fel de muzeu pe Lensig și acolo am descoperit tot felul de cărți despre cum se construiau pe vremuri calculatoarele. Când m-am întîlnit cu Negai aici pe stație... Durdrin se încruntă făcând ca sprâncenele să i se adune într-o singură linie stufoasă care îi brăzda amenințător chipul. - Rămâne să mă întreb ce caută doi oameni ca voi la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care se contopesc acum în mine? Ciuperca chu, continuă Xtyn ca și cum nici nu ar fi așteptat cu adevărat un răspuns din partea lui Kasser. Oamenii au visat ani, ba nu, milenii, la ceva care să le amplifice forța gândului. Religiile, statele, calculatoarele și chiar arta au fost de-a lungul vremurilor moduri obscure prin care oamenii s-au iluzionat că într-o zi vor putea da viață lucrurilor, vor putea modifica tot ceea ce îi înconjoară, doar gîndindu-se intens la dorințele lor. Nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
puțin la nivelul formei, să fie receptată ca fiind nouă, ci ca o reiterare cu un conținut diferit a unui fapt care poate, după atîtea secole, să fie considerat natural. Videosfera, născută odată cu ecranele televizoarelor și apoi cu acelea ale calculatoarelor, concurează cartea prin imagine și sunet, imprimînd un alt timp, diferit de cel al lecturii, caracterizat prin imediatitate, tele-prezență, interactivitate datorate noilor tehnologii folosite. Acest ultim stadiu pune problemele sale, creînd o serie de întrebări și angoase specifice legate de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
obținut de cel așteptat. (De exemplu: formula de rezolvare a unei ecuații de gradul al II-lea ș.a.) Folosită inițial În matematică, noțiunea de algoritm a dobândit În ultimavreme o circulație largă, odată cu apariția și dezvoltarea ciberneticii și cu folosirea calculatoarelor, a căror funcționare se bazează pe algoritmizarea operațiilor intelectuale. În această privință se pornește de la ideea că algoritmii intelectuali, motori, de conduită moral-civică etc. reprezintă comportamente relativ automatizate care asigură desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort intelectual sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot apărea; În același timp reușește să intensifice eforturile elevilor, să prevină o Învățare mecanică și să asigure o motivație adecvată Învățării. Mijloacele de prezentare a programei: La expunerea programei servesc atât manualele programate cât și mașinile de Învățat/instruit, calculatoarele. Manualele programate se pot adopta fie prin programarea lineară (skinneriană), fie prin cea ramificată (crowderiană) ori mixtă (combinată). Principala lorcalitate constă În aceea că, În primul rând, prezintă materia atent elaborată, sistematizată și analizată temeinic și, În al doilea rând
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
istoria școlii, instruirea programată a deschis calea unui sistem de instruire cu ajutorul mașinii 1. O gamă variată de mașini de instruit, de la cele mai simple dispozitive mecanice și electromecanice și până la cele mai complexe și mai costisitoare automate, de tipul calculatoarelor electronice, tind să fie integrate În activitatea didactică și de autoinstruire. Viitorul mașinilor de Învățat este legat de dezvoltarea calculatoarelor (computerelor) care sunt În măsură să conserve și să evalueze răspunsurile elevului și să-l dirijeze individual mai bine decât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instruit, de la cele mai simple dispozitive mecanice și electromecanice și până la cele mai complexe și mai costisitoare automate, de tipul calculatoarelor electronice, tind să fie integrate În activitatea didactică și de autoinstruire. Viitorul mașinilor de Învățat este legat de dezvoltarea calculatoarelor (computerelor) care sunt În măsură să conserve și să evalueze răspunsurile elevului și să-l dirijeze individual mai bine decât o poate face profesorul. O „mașină” de instruit permite executarea următoarelor operații: - prezentarea informației - pas cu pas, inclusiv a temelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
școli sunt echipate cu calculatoare ori Își organizează laboratoare de Învățare dotate cu calculatoare. Pentru a Înțelege avantajele unei activități de predare/Învățare care beneficiază de un asemenea sprijin este necesar să scoatem În evidență potențialitățile pedagogice superioare pe care calculatoarele le oferă spre deosebire de alte posibilități de până acum. Vom recurge la examinarea succintă a acestora pornind de la o Întrebare-cheie și anume: „În fond, ce știe calculatorul să facă?” sau, exprimată În alți termeni: „Ce funcții Își poate asuma calculatorul În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și prelucrare a informației, de comunicare a acesteia Între conectanții ei; sau ca „o rețea universală de calculatoare legate Între ele printr-un «protocol» comun de comunicație. «Protocolul» este un format (un ansamblu de reguli și tehnici - n.n.) care permite calculatoarelor de diferite tipuri, aflate În diferite zone sau țări, să comunice Între ele mai eficient decât cu alte medii” (Gotesman, 2001, p. 24). Sau altfel spus, Internetul „este o confederație de mii de calculatoare care aparțin unor diferite sectoare ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
convertirea conținuturilor culturale din Întreaga lume Într-o formă digitală, Internetul mijlocește accesul oricui, oriunde și oricând la aceste valori, devenind o rețea socială. Această rețea de comunicare cu arie largă și de mare viteză, poate să lege astfel „...ubicuu calculatoarele din apartamente sau de pe pupitrele elevilor la biblioteci digitale de mare capacitate” și, făcând aceasta, să schimbe condițiile culturale În care se desfășoară Învățământul sau educația din zilele noastre (Istrate, 2000), oferind o largă deschidere spre cunoaștere. Eficacitatea acestui tip
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mare capacitate” și, făcând aceasta, să schimbe condițiile culturale În care se desfășoară Învățământul sau educația din zilele noastre (Istrate, 2000), oferind o largă deschidere spre cunoaștere. Eficacitatea acestui tip original de rețea constă nu numai În performanțele proprii ale calculatoarelor, ci și În comunicarea care se instituie Între conectanții ei. O comunicare În esență multimedia (care Îmbină textul cu imaginea și grafica, cu sunetul și cuvântul) și interactivă sau dialogată, totodată (Cerghit, 2002). Internetul (NET sau Cyberspace) s-a dezvoltat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În Éducation et développement, nr. 77, Paris. Păun, E. (1986), Sociopedagogia școlară, București, Editura Didactică și Pedagogică. Păun, E., Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Editura Polirom. Pelgrum, W.J. (1992), „Cercetarea internațională despre utilizarea calculatoarelor”, În Perspective, nr. 3. Perette, Marcello (coord.) (1974), Questioni di metodologia e didattica, Brescia, Editura la Scuola. Peretti, A. de (1996), Educația În schimbare (trad.), Iași, Editura Spiru Haret. Piaget, J. (1992), Réussir et comprendre, Paris, PUF. Piaget, J. (1972
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ridicat împotriva învățământului scolastic care avea în centru memorarea fidelă, mecanică, cât și cultivarea dogmatismului. Școala trebuie să aibă în centrul preocupărilor cultivarea gândirii, și nu simpla înregistrare de cunoștințe. Dezvoltarea memoriei rămâne necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile combinarea lor variată și structurarea lor multiplă, bazate pe criterii logice, esențiale. 6. Abordând tema evoluției memorării ne vom folosi de cazul formării deprinderii motorii, unde fazele parcurse sunt mai ușor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și în absența unui domeniu sau a unei arii de specialitate care să le primească. De exemplu, ideile lui Freud au avut un impact uriaș înainte de a exista domeniul psihanalizei sau aria de specialitate a analiștilor care să le evalueze. Calculatoarele individuale au fost adoptate pe scară largă înainte de a exista o tradiție și un grup de experți capabili să decidă care este bun și care nu. Însă, în aceste cazuri, absența contextului social este aparentă, nu reală. Freud, care era
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
măsură, încât s-au considerat profesioniști din noul domeniu. Fără colegi și fără discipoli, ideile lui Freud puteau fi originale, dar nu ar fi avut nici o influență asupra culturii și, prin urmare, nu ar fi fost creative. În același fel, calculatoarele individuale nu ar fi fost acceptate dacă nu existau un domeniu - limbajele informatice care au permis crearea unor programe și, prin urmare, diverse aplicații - și o arie de specialitate embrionară - persoanele familiarizate cu calculatoarele din instituții, cu jocurile video etc.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi fost creative. În același fel, calculatoarele individuale nu ar fi fost acceptate dacă nu existau un domeniu - limbajele informatice care au permis crearea unor programe și, prin urmare, diverse aplicații - și o arie de specialitate embrionară - persoanele familiarizate cu calculatoarele din instituții, cu jocurile video etc., ce puteau deveni „experți” în această tehnologie nouă. În orice caz, ideea esențială este că volumul creativității într-un anumit moment nu este determinat doar de numărul persoanelor originale care încearcă să modifice domeniile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și impactul lor asupra proceselor de evaluare a performanțelor Dezvoltarea tehnologiilor informației și aplicațiile lor în organizații nu constituie subiectul acestei secțiuni, însă odată cu dezvoltarea diferitelor aplicații informatice, procesele de evaluare a performanțelor în muncă devin din ce în ce mai dependente de acestea. Calculatoarele au jucat un rol tot mai important în aprecierea performanțelor din momentul generalizării lor pe piață. Pe de o parte, ele au permis înregistrarea unor cantități importante de informație referitoare la diferitele aspecte ale performanței în muncă, într-o manieră
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
posibil erorile). Ieșirile (instrucțiuni de la om spre mașină) trebuie să țină cont de capacitățile motrice ale unui operator uman mediu. Dacă mașinile necesită intrări care depășesc aceste capacități fizice, sistemul nu funcționează la potențialul maxim (Smither, 1988). De exemplu, tastaturile calculatoarelor sunt standardizate astfel încât introducerea datelor să fie cât mai eficientă (vezi cazul QWERTY de mai jos), atât în ceea ce privește dispunerea tastelor cât și pentru a nu obosi încheietura mâinii. 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului În termeni generali, omul realizează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proiectarea spațiului înconjurător. Interfața utilizator - ambianță. Toate sarcinile se desfășoară într-o ambianță cu diferite caracteristici fizice (lumină, zgomot, vibrații și temperatură - vezi subcapitoul 8.4.). Aceste caracteristici fizice afectează utilizatorul în executarea sarcinii lui. De exemplu, oamenii care utilizează calculatoarele, pot întâmpina dificultăți în citirea informației dacă în ecran se reflectă diferite suprafețe strălucitoare (cum ar fi ferestre sau lămpi de iluminat). Similar, dacă munca se desfășoară într-o ambianță zgomotoasă poate fi dificilă comunicarea, fapt ce conduce la neînțelegeri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin: dureri de cap, dureri oculare, fotofobie, ochii uscați și iritați, vedere încețoșată la distanță mare sau mică (Vaschi, 2001). Din acest motiv, numai în SUA, 10 milioane de lucrători (Myers, 2000) au urmat anual tratamente pentru ochi, datorate efectelor calculatoarelor, în special al monitoarelor, 3 din 4 utilizatori acuzând probleme generale de vedere. În plus, încă nu există studii concludente despre efectele adverse ale echipamentelor de comunicare mobile. Reducerea factorilor care pot produce probleme de sănătate care apar la locul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un rol important în asigurarea comunicării și în procesul decizional (Yogesh, 1993), are un efect care se resimte din plin și la locul de muncă. În câteva cifre, impactul IT ar putea fi descris astfel: 70% dintre adulții americani folosesc calculatoare iar dintre aceștia 80% folosesc Internet-ul. Într-un studiu realizat în SUA în 1997 se prevede că în anul 2000, aproximativ 60% din locurile de muncă vor necesita abilități în lucrul cu calculatoarele (Oppenheimer, 1997). De asemenea, în SUA
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
astfel: 70% dintre adulții americani folosesc calculatoare iar dintre aceștia 80% folosesc Internet-ul. Într-un studiu realizat în SUA în 1997 se prevede că în anul 2000, aproximativ 60% din locurile de muncă vor necesita abilități în lucrul cu calculatoarele (Oppenheimer, 1997). De asemenea, în SUA investițiile făcute de organizații în echipamente moderne au crescut de la 20 % în 1990 la 40% în 1998 din totalul investițiilor (Rudd apud Myers, 2000). 17. 1. 1. Tehnologia ca factor al schimbării sociale Progresul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
informaționale o constituie subutilizarea sistemelor cunoscută și sub denumirea „paradoxul productivității” (Venkatesch, Morris, 2000) prin care se arată că beneficiile obținute în urma implementării IT nu sunt nici pe departe proporționale cu ritmul de dezvoltare al acestei tehnologii. În unele organizații, calculatoarele au fost echipate cu programe foarte performante pe care angajații le folosesc la o fracțiune din capacitate, aceasta fiind suficientă pentru îndeplinirea sarcinilor. Alte organizații urmăresc simplificarea sarcinilor cât mai mult. Un exemplu sugestiv este citat de Kling: este prezentat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]