788 matches
-
uman? De ce ne ascundem în cărți Când totul În jur se destramă, Și inima noastră Dă fuga În sânul de mamă? De ce am pierdut curajul De a spune Clar ce gândim, Și ne ascundem În versuri Și rânduri Scrise pe caldarâm? În lumea din cărți și reviste Doar versul Știe s-asculte, Și nu te înfruntă Când viața Ne fură Visul și speranța. Referință Bibliografică: De ce? / Alina Avram : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi
DE CE? de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343315_a_344644]
-
întârzie să apară, iar recompunerea noastră dizolva toate nedurerile ce adâncesc hotarul abisului, în ostenirea unei inimi care nu își mai aude rostirile. Rătăcesc printre acele tăcute cuvinte. Nici nu mai știu încotro mă îndrept! Ascult pașii desenând ceruri pe caldarâmul ud și împing fulgerele la locul lor! Eternele rânduieli satisfac ursite învoieli dar nici că îmi mai pasă! Te privesc printre genele sufletului și, în firave urzeli, recompun mirajul ce l-am tatuat cândva lângă verdele sonor al unei neîncepute
REFRENUL PAŞILOR DESCULŢI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343353_a_344682]
-
întârzie să apară, iar recompunerea noastră dizolvă toate nedurerile ce adâncesc hotarul abisului, în ostenirea unei inimi care nu își mai aude rostirile. Rătăcesc printre acele tăcute cuvinte. Nici nu mai știu încotro mă îndrept! Ascult pasii desenând ceruri pe caldarâmul ud și împing fulgerele la locul lor! Eternele rânduieli satisfac ursite învoieli dar nici că îmi mai pasă! Te privesc printre genele sufletului și, în firave ... Citește mai mult Refrenul pașilor desculți Tristețea culege tremurul câtorva razerămasedin cioburile unor vise
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
dau ocoluri, dar întârzie să apară,iar recompunerea noastrădizolvă toate nedurerile ce adânceschotarul abisului,în ostenirea unei inimicare nu își mai aude rostirile.Rătăcesc printre acele tăcute cuvinte.Nici nu mai știu încotro mă îndrept!Ascult pasii desenând ceruri pe caldarâmul udși împing fulgerele la locul lor! Eternele rânduieli satisfac ursite învoielidar nici că îmi mai pasă!Te privesc printre genele sufletului și, în firave ... VI. DIN TAINA UNUI VAL, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1876 din 19
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Ca-n vis se tot ridică, Purtate de un fulger Pe aripi ca un munte. Amurgul ce în clipă Pe înserat se urcă, Spre cupa de cristal Săpată într-o undă. Chiar dacă după noi Roiește scorpia-n daruri, Arunc pe caldarâm Cu ne-nțelese zaruri Să tot descpăr, Eu ... O lingură de mine Că sunt un alt ecou Al dorului de tine. Referință Bibliografică: Și dorul de tine / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie
ŞI DORUL DE TINE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343489_a_344818]
-
un conflict direct, iar trupele USLA au șarjat mulțimea. Aceasta a reacționat răsturnând o autoutilitară marca TV de culoare albastră, din rezervorul mașinii a fost furată benzina, cu care s-au confecționat cocteiluri Molotov. Aceleași persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chițac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
națională”, trebuie să fim consultați. Că niciodată Biserica n-a mers împotriva neamului! ... Trebuie să avem demnitate! Trebuie să mărturisim, fiindcă strămoșii noștri se răscolesc în mormânt și se va întâmpla cum s-a întâmplat la Neamț, unde „au explodat” caldarâmul și aleile, și a ieșit sfântul [necunoscut] din mormânt! Pentru că Mântuitorul spune: Dacă voi veți tăcea, pietrele vor vorbi”. Cum să nu mărturisim astăzi? Toate religiile lumii trebuie respectate, toate cultele trebuie respectate... Unde este libertatea de exprimare a cultului
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
avut niciodată onomastică, având un nume unic, și o serba pe aceasta. Dimprejur se auzeau suspinele îngerilor. Frunzele cădeau și se așterneau pe alei, semn că toamna își intra în drepturi depline. Și câțiva copii jucându-se, așezați direct pe caldarâm sub supravegherea ochilor de Argus ale mămicilor. Nu le auzeam glasurile, țipetele, chiotele, plânsul, care, în altă circumstanță, m-ar fi deranjat. Dialogul nostru, inopinat, ne sustrăgea de parcă am fi fost singuri pe lume. O atmosferă ireală, trăiam o ciudată
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343734_a_345063]
-
cât de grave sunt. Copilul este bine, nu a pățit nimic, dar este încă sub efectul șocului. Ai avut un accident de mașină, impactul cu ea te-a aruncat în aer și în cădere te-ai lovit cu capul de caldarâm, deocamdată se fac evaluări pentru a stabili traumatismele pe care le ai. Vă rog să stați liniștită, o să vă administrăm o injecție pentru diminuarea durerilor, ați avut noroc că nu ați murit! Angela, prezentă lângă ea, printre lacrimi încerca să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378310_a_379639]
-
pe carosabil și se îndrepta cu viteză spre ei. Din reflex, îl împinse pe Ionuț în perete, cât mai departe, dar ea nu mai reuși să se ferească, o izbitură puternică o aruncă în aer, rostogolind-o cu zgomot pe caldarâm. O durere cruntă îi inundă tot corpul, apoi totul se încețoșă și se făcu beznă. Ca prin vis auzea doar plânsul lui Ionuț care striga necontenit ... - Mămica mea, te rog nu muri!!! Se făcu o liniște deplină și începu să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
2016 Toate Articolele Autorului Te-aș alunga din amintirea mea, Cum toamna grea alungă, fără milă, O ultimă scânteie infantilă, Restantă pe un cer de alagea. Tivită e distanța dintre noi Cu lacrimi reci, pierdute prin cuvinte. Se sparg pe caldarâm vechi jurăminte, Răsună sec minutele din ploi. Privesc în gol prin zidul de tăceri Și simt acut blestemul amânării Cum cade pe cortina delăsării, Furându-mi timp din clipele de ieri. Un foileton de lacrimi s-a sfârșit, Începe unul
AMINTIRI STATORNICE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378463_a_379792]
-
și pe la alte cabane din apropiere, pe coclauri, prin prăvăliile satelor din jur și chiar prin orașul din vale, Vatra Dornei. Primul semn că începusem să mă înstrăinez de lume a fost faptul că devenisem destul de reținut de cum pășeam pe caldarâmurile străzilor. Mă sfiam parcă de trecători când simțeam că trebuie să fie oameni cu carte, profesori, ingineri, călcând demni și siguri pe ei. Dar mai ales mă sfiam când vedeam domnișoare de liceu trecând pe străzile întortochiate ale orașului. La
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
ce-n veci nu moare. A Sa poveste de iubire, nicicând nu poate fi sfârșită. Că-n ea este dumnezeire care în vers curge grăbită. Omagii de gânduri sunt ninse, când raza-i străluce-n cuvinte. Poveștile Lui sunt rescrise pe caldarâmuri de morminte. În ancestrale idei plutesc, metafore îmbietoare ce-n gânduri de confrați înfloresc precum în zori, raze de Soare. Petale de gând pe hârtie las în amprente de cerneală. Condeiul așteaptă să scrie poveste de dor, ireală. Că-n
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
lacrimilor noastre, Al începutului... Fără sfârșit... ( vol. " CATARGE PESTE TIMP ", ed. NICO, dec.2016 ) PAȘI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN Stau singur contemplând tăcut în noapte, Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Luceafărul veghează de departe... Lin, pași se-aud pe caldarâm stelar. Porni Luceafărul, spre noi se-ndreaptă, Iar preafrumoasa fată din povești Pe-aleile cu tei din parc l-așteaptă, Ard felinare cu sclipiri cerești. Porni Luceafărul... Plin de dorință, Din sfera lui se coborî cu greu, Amorul său nestins
EMINESCULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379439_a_380768]
-
frisonul bătea în soarta iubirii- o minge magnetică iar eu zburăm și tu zburai și buzele noastre se sărutau. La început culorile se pecetluiau pe buze- Așa se născuse povestea fluturelui. Magnificul zbor era o minge ușoară ce sarea pe caldarâmul amețitor și noi după ea ieșisem în stradă Ah, ce aroma de culori și ce iubire fără anotimpuri! Unică aripa Nicicând nu am îngenunchiat pentru iubire, În lacrimi și osânda eram cu sufletul curat, Am fost cândva năvalnica împătimire, În
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
Torceau pisicile lungite-n soare, Într-o tăcere de sfârșit de veac, De blândă și cromatică visare. Eram în alte vremi, de mult uitate Păstrate-n acest colț de Iași bătrân; Parc-așteptam birjarii să se-arate Grăbind trăsurile pe caldarâm. Până la noi se auzea pianul Picurând fin picuri de menuet: Se delecta cântând Mihai Codreanu De peste drum, de la vila ,,Sonet’’ La masa de alături, Sadoveanu Părea a-și soarbe vinul parfumat, Având tovaraș bun pe Topârceanu, Întorși cu tolba plină
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]
-
SALCÂMII... Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iar salcâmii... Secera vântul pustia, Sufletu- mi, melancolia, Secera toamne și veri, Românul poartă dureri, Iar salcâmii înfloriți Ciucuri albi, înzăpeziți Iute cad pe caldarâm Călci pe ei, rămași pe drum. Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala- adierii Nu mă tulbură, nu piere Sunt iluzii, chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu
IAR SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380841_a_382170]
-
a vieții. Cine și-a închipuit vreodată că iarna în Bărăgan apare sub forma fixă a unui poem suprasaturat la maximum cu figuri de stil s-a înșelat amarnic. Căci, dacă vara îți scârțâie, vrând, nevrând, uneori, printre dinți praful caldarâmului înmuiat de căldură și moartea, iarna, Bărăganul devine, câteodată, copia împietrită a incomunicabilei necuprinderi înghețate rusești, peste timpul căreia se așterne, într-o tăcere înfiorătoare, noaptea amnezică a indiferenței omului în raport cu aproape orice. Atunci, sarabanda despletită a viforului nepoetic începe
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
tainice ... X. IAR SALCÂMII..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. Iar salcâmii... Secera vântul pustia, Sufletu- mi, melancolia, Secera toamne și veri, Românul poartă dureri, Iar salcâmii înfloriți Ciucuri albi, înzăpeziți Iute cad pe caldarâm Călci pe ei, rămași pe drum. Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala- adierii Nu mă tulbură, nu piere Sunt iluzii, chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Articolele Autorului un bătrân pe o stradă pustie trăgea după el timpul, era miezul nopții și un felinar orb abia mai lumina orologiul din turnul sfatului, noaptea era neagră și rece, iar câinii lătrau la secundele și minutele târâte pe caldarâm, bătrânul se învârtea într-un cerc de eșec fără să-și dea seama că nu unește cele două drepte paralele și nici nu intră în perpendiculitatea drumului spre casă, pantofii i se rupseseră în picioare și căuta continuu să-și
BĂTRÂNUL ŞI TIMPUL de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371572_a_372901]
-
ce-n veci nu moare. * A Sa poveste de iubire, nicicând nu poate fi sfârșită. Că-n ea este dumnezeire ce în versuri curge grăbită. * Omagii de gânduri sunt ninse, când raza-i străluce-n cuvinte. Poveștile Lui sunt rescrise pe caldarâmuri de morminte. * În ancestrale idei plutesc, metafore îmbietoare ce-n gânduri de confrați înfloresc precum în zori, raze de soare. * Petale de gând pe hârtie las în amprente de cerneală. Condeiul așteaptă să scrie poveste de dor, ireală. * Că-n
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
Cea mai banală idee este premoniția morții. Iubim mierea și nu iubim albinele, numai pentru că înțeapă? Animalele mari sunt mai puțin periculoase decât virușii. Pistolul prietenului nu este prietenul meu. Gardul cimitirelor nu este pentru morți, nici florile. Pietrele de pe caldarâm au fost cândva mândri munți. BORIS MARIAN MEHR FUGĂ FATALĂ Întâi pe două, Apoi pe nouă, Din mai repede, Din frunțile netede, Căzură chipurile, Ochii și buzele, Prin mușuroaiele Cu termitele. Frunțile-s iuți, De-a mâncatelea, Se joacă doar
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
purpura-i apare, e boare de jar de sfială, dar are și-o stinghereală de poem scris afară. Se-nchid ferestrele, ușa spre camera mică, poemul de-afară prins înăuntru recită, declară - Aproape trecută e toamna, așternută-i castana pe caldarâm. Auzi pașii iernii din negura vermii cum aleargă spre noi? Vezi albul masteacănului ca un fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Poeme > Meditatie > TRAVERSARE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Era noapte cruntă. Călătoream pe sensul inimii. Felinarele străjuiau drumul insomniacelor biciuri de gând. Iar stelele se împleticeau năuce printre pietre pe caldarâm. Oh! Atâtea îngânări de umbre și lumini! Grabită, inima îmi număra pașii cu ochii înrourați de revelații. Doar dragostea te însoțește prin întuneric, îmi șopteam tainic, traversându-mă .(20 oct 2016) Referință Bibliografică: Traversare / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TRAVERSARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374098_a_375427]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > AM SPUS ADIO, IERNII... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Am spus adio, iernii... Se scutură petale pe caldarâmul gri, Lumina se răsfrânge în falduri peste umbre. Cutreier prin văzduh cu pescăruși zglobii, Si fâlfâiri de aripi alunga neguri sumbre. Peste decor de toamnă țesut pe pânză zilei Un pictor zugrăvește clepsidra răsturnata. Se scurg nisipuri fine pe veșnicia
AM SPUS ADIO, IERNII... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375594_a_376923]