824 matches
-
fugă În direcția din care ne apăruse În față. În momentul de derută iscat, Hansi avu timp să-i bușească pe ceilalți doi de caldarâm. Degeaba ne făceam de lucru cu ei eu și Andrei, izbindu-i cu capetele de caldarâm, că loviturile artistice ale lui Hansi Îi Înțepeniseră definitiv. Tocmai Începusem să-i căutăm prin buzunare când am auzit Împușcături, iar după locul de unde veneau am dedus că ăla cu șurubelnița În spinare trăgea. Zburau așchiile din pietrele pavajului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și mașini. Întreaga circulație se Încetinește și apoi se oprește, așteptând să treacă poporul, iar În urma noastră tancuri și taburi, un șir interminabil Întâmpinat și petrecut cu huiduieli și Înjurături, cu bucăți de pământ din ringole și pietre smulse din caldarâm, care le fac să-și mărească viteza. Tremură pământul de bubuiturile ce se aud tot mai aproape prin fumul și duduitul infernal al bestiilor astea mătăhăloase tăind un culoar nesfârșit prin popor. Zboară pământ și pietre din toate părțile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
asasinii și jos Ceaușescu, și n-am mai fi avut mult până să ajungem la Primărie când am dat nas În nas cu un pluton de soldați de care am vrut să trecem zbierând din fundul rărunchilor, de se cutremura caldarâmul, că noi suntem poporu’ și voi pe cine apărați? Și soldați, aveți surori și frați și așa mai departe. Da’ nu-i de glumă cu ăștia, păi uite-i că, ba s-o fută pe mă-sa! Au somat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
degeaba, nu mai pornește motorul de cât a tras și-n mașină până a zăpăcit-o și nu mai are nici gloanțe În pistol. Căutăm mortăciunile În buzunare după Încărcătoare și o rafală lungă face să sară așchii din piatra caldarâmului În jurul nostru. Din nou am scăpat și fugim și scandăm prin flăcări și fum. Au dat cu gaze toxice peste popor! Să fie cu toatele În ciorba nepoților și copiilor și părinților lor! Prin geamurile Primăriei zburau steaguri și tablouri În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui urile nenumărate până ce a fost ucis ca un câine la alegerile pentru Cameră în 1875. Datorită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pildă, un soldat declară că a cules de lângă zidul de execuție un fragment de os din craniul Elenei Ceaușescu, pentru a-l păstra; un altul relatează o scenă în care câinele garnizoanei se hrănește cu creierul Elenei Ceaușescu, risipit pe caldarâm; mulți soldați din unitate extrag gloanțe din zidul de execuție, ca amintire; unii chiar moaie o batistă în sângele lui Ceaușescu (pp. 165, 167). În Procesul Ceaușescu (1996), Ardeleanu, Savaliuc și Baiu transcriu afirmațiile unor martori care sprijină și ei
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dintotdeauna, Big Rudy a refuzat uriașa cupă cuvenită învingătorului și a cerut ca aceasta să fie pusă pe mormântul copilului, titlul fiind conferit ambilor finaliști ex aequo. Când poliția a insinuat că tânărul Ghiță Bucătaru a fost spulberat intenționat pe caldarâm, un val de proteste a izbucnit de pe toate meridianele. Un adevărat sunami. Așa că poliția și-a retras bănuielile, iar supremația lui Rudolph Brand (Big Rudy, cum îl alintă toată lumea) a continuat nestânjenită încă patru ani. Americanul Big Rudy a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cântau și ei. Între cei care au apărut la ferestre am recunoscut pe Popa Nicolae și Crăcea Nicolae de la Teleorman. Am trecut apoi pe strada Lungă spre gara Bartolomeu, până la cazarma din apropiere. Acolo au căzut, mușcând cu dinții din caldarâm, camarazii noștri Sultan Donat și Constantin Seceleanu. În fața petelor de sânge am făcut front și, ridicând mâinile spre cer, am cântat „Imnul Legionarilor Căzuți„ Până ne-am întors din nou spre centrul orașului era seară. Ne-am oprit în fața restaurantului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
chiar și un cort de două persoane instalat pe un petic de iarbă, resturi alimentare aruncate peste tot, resturi de sarmale, sticle de suc. Zeci, sute de lumânări ard în niște tăvi de tablă umplute cu nisip, așezate direct pe caldarâm. Tăvile nu mai fac față numărului prea mare de ofrande, ceara și parafina se scurg încet la vale, arzând în râuri mici de foc, oamenii se apleacă pe rând și alimentează cu noi și noi surse de lumină acest altar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
simte în aer obsesia extremă a organizării, logica dominantă fiind „totul-să-iasă- bine”, să nu mai aibă presa ce să mai critice. Acum doi-trei ani de zile, încă se mai puteau vedea lumânări arzând lângă clopotnița lui Brâncoveanu, uneori direct pe caldarâm, ceara se topea, forma un fel de râu aprins ce se scurgea apoi direct în vale, spre Piața Unirii. Urmele acestei mici catastrofe erau persistente, vara trecătorii evitau pasta grea și lipicioasă rămasă de la pelerinaj. Anul acesta s-au introdus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar e adevărată totuși : rândul, sute de oameni, mașini de lux și rable, case care stau să cadă pe fundal, sacrificate pentru sulfuroase tranzacții imobiliare, tramvaie care zăngăne din toate încheieturile, iar peste toate astea mai avem și cai pe caldarâm. Trecerea lor nu rămâne neobservată, dând naștere în rândurile pelerinilor la discuții aprinse despre hoții de buzunare, poliție, insecuritate etc. „Aici trebuie multă Poliție, dar multă, că-i adunătură de oameni, nu-i bob cu bob, cum ar trebui să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întregi ale Capitalei. Comenzi urlate la microfoane, marșuri trăsnitoare amplificate sălbatec de difuzoare nemiloase, străzi întregi cu circulația blocată săptămâni de-a rândul. La intrarea pe stadion: percheziție corporală. Copiii aduși înainte de amiază aveau să stea în picioare sau pe caldarâm până după ora 10 seara. La fel acei nefericiți de activiști, al căror rol este doar cel de a-l aplauda spontan pe Ceaușescu la sosire și, la fel de entuziaști, la plecare. O umilință de masă, nu altceva! S-au înregistrat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
litrul. Ca să vă dați cât de cât seama, coada de la Miorița (Băneasa) depășise Piața Scânteii. Cea de la Dorobanți ajunsese până în Ștefan cel Mare, o vira la stânga, prin fața Spitalului de Urgență, și se continua pe Calea Floreasca. La Intercontinental se blocase caldarâmul străzilor din spatele hotelului, pe Batiștei până la încrucișarea cu str. Al. Sahia, iar de aici pe C.A. Rosetti până la Vasile Conta și N. Filipescu. în Drumul Taberei, un alt record de lungime și de așteptare. O anume decență ori poate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
el intrarea în anonimat. Aici, printre coline sale, are personalitate, este adorat și respectat. Este aproape un rege și oferă viață cu generozitate. De la gîzuțe și țînțari și terminînd cu omul, omul cel atît de dependent de el. Soarele înfierbîntă caldarîmul și pietrele lucioase de atîta folosință, iar noi căutăm umbra. Doar noi, pentru că pe cîmp văd că unii lucrează intens și par a nu avea probleme cu Zeul Ra. Un telefon mă aduce acasă. ...sînt probleme la Prefectură... s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o fi asta să fii cineast?“ Spirit metodic, mi-am cumpărat din librării vreo zece diverse volume care, îmi ziceam, ar putea să-mi deschidă niscaiva noi și nebănuite orizonturi. Dar, vai! Bunele mele intenții nu erau decât piatră de caldarâm pentru pavarea a tot felul de infernuri... Căci anul 1953 nu a fost numai anul morții lui Stalin, ci mai cu seamă anul celui de-al treilea Festival Mondial al Tineretului care urma să se desfășoare la București! Anul revărsării
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
chiar dacă n-au căutare în zilele noastre). Să ne amintim de Eminescu, de Bălcescu, Brâncoveanu, Tudor, Cuza, Mihai, Horia, Avram Iancu, Aurel Vlaicu, Iorga, Ecaterina Teodoroiu, Brâncuși, Enescu, Grigorescu, Caragiale, Babeș, Paulescu, Arghezi, Palade, Sadoveanu, de tinerii care au înroșit caldarâmul la Revoluție și câți încă... Și în muncă, în creație există eroi, eroism. Pe umerii lor s-a înălțat această țară. Ei sunt eroii, ei sunt sfinții, ei sunt "cei mai Mari Români". Merită măcar un gând, o aducere-aminte. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dănuț stătea pironit în continuare în mijlo cul curții, fără să mai vadă nimic în jurul lui. În timpul acesta, Serghei Luminița se ridicase și, cu fața înroșită de plîns, plecase șchiopătînd înspre clasă. Bascul ei alb de pionier zăcea uitat pe caldarîm lîngă zidul alb al școlii, iar soarele scălda, ca totdeauna, lumea cu lumina lui aurie, precum spicele patriei. /Serghei Luminița a fost prima dintr-o serie de colege de care m-am îndrăgostit. După experiența cu ea, m-am limitat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sale de sergentul William Tracey jr., care aducea, asudat de atîta alergătură, obiectul mult așteptat într-o batistă. Cu jumătate de oră înainte ca sergentul William Tracey jr. să intre pe poarta spitalului, penisul lui John Wayne Bobbitt poposea pe caldarîm, printre picioarele trecătorilor. Au urmat cîteva secunde în care nimeni nu-și dăduse seama despre ce era vorba, apoi, deși în continuare nu știau ce se întîmpla, cîteva femei s-au pornit să țipe. Una dintre ele își ferea disperată
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
după cum a notat conștiincios plutonierul major Radames R. Radames. (Noroc doar că vigilentele servicii nu dorm niciodată!) Pe data de 22 octombrie, vremea s-a stricat brusc și din cer a început să cadă o mâzgă ce murdărea totul: copacii, caldarâmul și chiar și pantofii vigilentului plutonier major Radames R. Radames. La ora 9 și 12 minute, plutonierul major Radames R. Radames a îndeplinit ordinul și l-a ridicat de pe stradă pe numitul Rolph J. Born. (Care, din pricina schimbării atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
torid mă așteaptă un pat moale. Ies de la recepție prin spațiul îngust dintre perete și gard, și, din viteză, mă agăț de gard cu rucsacul și cad cu fața în jos, lovindu-mă pe frunte, nas și toată fața de caldarâm. Din fericire, pălăria cu boruri largi îmi protejează cât de cât fruntea și ochii. Anesteziat de oboseala drumului nu prea simt durerea, ci doar o hemoragie puternică din nas mă umple de sânge. încerc să realizez ce s-a întâmplat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
frumosul oraș Astorga. Pe străzi felinarele sunt încă aprinse. Nu s-a trezit nimeni în afară de silențioșii pelerini ce merg hotarâți în grupuri mici, câte doi sau alții singuri. Drumul este clar indicat de săgeata galbenă și scoica ce strălucește în caldarâmul străzii. Pe traseu, barurile sunt deja deschise îmbiindu-i pe toți pelerinii cu nenumărate bunătați, dar deocamdată rezist tentațiilor. Am servit deja o jumătate de litru de lapte, așa că îmi este de ajuns până la următorul sat, Murias de Rechivaldo. Este
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
poate acceptate. Deocamdată, sugerez autorului să nu se oprească aici. Generozitatea Iașului și pasiunea lui, armonizate, pot aduce noi și substanțiale satisfacții intelectuale. De câte ori străbat ulițele Iașilor, mă trezesc adesea visând la vremurile când acei oameni minunați - junimiștii - călcau pe caldarâmul bătrânei cetăți purtând cu ei aura omului făcător de cultură. La fiecare colț de uliță, mă aștept să-i întâlnesc. De multă vreme, însă, visez să vă invit - imagunar, se înțelege - prin Iașii de odinioară, cu gândul ascuns că zâna
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Caragiale”. Dincolo de casa lui Missir ar fi trebuit să găsim casele lui P.P.Carp. Din stânga străzii, de la numărul 11, ne privește un palat beldimănesc. În timp ce Ducipalul lui Mișa sforăie acompaniindu-și țăcănitul monoton al potcoavelor care scot scântei pe pietrele caldarâmului, eu îmi port privirea prin frunzișul teilor de pe marginea trotuarului. Printr-o spărtură a frunzișului zăresc frontonul cu monogramă al casei lui Gheorghe Racoviță. Tot privind visător în lungul uliței, nici n-am băgat de seamă când trăsura s-a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Félix Fénéon la Laurent Taihalde, cel ce lăuda "frumusețea gestului"... În plus față de aceste "gesturi", se asista la noi și noi acte de dezordine care duceau la confruntarea maselor muncitorești cu poliția și armata, nu fără a lăsa victime pe caldarîm și nici fără a provoca la Palatul Bourbon 14 dezbateri violente ce amenințau mereu existența precară a Guvernelor, rareori atît de norocoase încît să dureze mai mult de un an (așteptînd ca 1895, inaugurat cu afacerea Dreyfus, să pună vîrf
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și venea acasă dezamăgită că doamna nu e atentă, că greșește la aritmetică. O temperam cu grijă, să n-o blameze vehement pe colega de profesie, dar pentru că la aritmetică corecta greșit rezolvarea corectă a fiicei mele și la citire caldarâmul era carâmb și colosul era „cocoloș, așa cum fac mamele voastre”, cer inspectorului să-mi mute fiica la o altă școală, sub pretext că lucrând la aceeași școală cu mama sa, o deranja mereu prin prezența ei. Se admite transferul la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]