746 matches
-
a stârnit o furtună înspăimântătoare: noaptea era neagră, vizitiii se rătăceau; în loc de o oră și jumătate, am făcut drumul în cinci ore. Când am sosit, i-am găsit pe toți neliniștiți; o parte din compania noastră, care se urcase în caleașca mea, sosise de trei ceasuri. Am fost consternați și de ora târzie, și de emoția pe care o pricinuiserăm; nimeni din berlină nu se gândise la asta. Conversația începuse, îmi amintesc, pe bulevardul Buisson rond, și vorbeam despre scrisorile Domnișoarei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
era cu neputință să vină să mă vadă, și nu putea nici să mă primească, dar vizita mea îi va face o mare bucurie a doua zi dimineață. Un ceas mai târziu, stând la fereastră, am văzut trecând într-o caleașcă, foarte gătită, sulemenită cu roșu și cred că și cu alb, un soi de fantomă care mi s-a părut a Doamnei de Chevreuse. L-am întrebat pe valetul de la han cine era, și mi-a spus: „Este Doamna de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
margini, care erau prin păduri, în ele aflându-se mulți călugări care se odihneau și bolnavi, oameni veniți la mânăstiri să se tămăduiască. Acest general aflându-se mai apoi în Sibiu, ieșind el într una din zile la preumblare cu caleașca sa, s-au făcut spaimă mare cailor lui care au răsturnat căruța sa care l-au strivit până ce a căutat să piară ca un diavol cu moarte grabnică.» Alăturarea consecințelor pozitive și negative ale Uniunii cu Roma într-o evaluare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întredeschis și închis cu ajutorul unui sistem destul de ingenios, cunoscut numai de conducătorii comunității. Astfel erau asigurați că opera de mare valoare va fi protejată contra oricărei încercări de furt sau înstrăinare. În sfârșit, ziua cea mare sosi și într-o caleașcă, însoțită de o gardă armată, tabloul cu mare grijă ambalat, își făcu apariția în Gherla și condus imediat la Biserica Armeană, unde i se pregătise locul. Multă lume, aproape toată comunitatea armeană adunată pentru a fi de față la marele
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
lui Horus. Este îngrozitor ce mizerie este peste tot. Pe Liviu l-a scos puțin din starea de transă contactul cu străzile, fie prăfuite - cu locuințe (?) mizere și dărăpănate, fie înnoroiate, traversate de copii desculți, murdari și cerșetori, străbătute de calești, trăsuri în care turiștii albi, curați și frumos mirositori, contrastează cu realitatea continuă a acestor meleaguri. Bazarurile cu tarabe încărcate de vestigii (fabricate recent) ale trecutului sau cu îmbrăcăminte arabă de prost gust, care nu are nimic de-a face
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sub pretextul stingerii speciei locul triștilor platani care, departe de bazinul mediteranean, înalță ramuri răsucite, parcă bolnave de artrită, deasupra trunchiurilor a căror scoarță ce se cojește amintește de îngrozitoare boli de piele. Chiar pe această avenue se petrecea defilarea caleștilor sclipitor lăcuite și a harnașamentelor argintate. Automobilul era aproape necunoscut. Un singur vehicul care livra marfă, marca Serpollet, scuipînd aburi de peste tot, lăuda meritele unei case de încălțăminte "Au chat botté"8, ciocănind pavajul de granit cu roțile sale zgomotoase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
suveran, în civil, conducînd un faeton tras de trapași negri, făcîndu-și plimbarea la Pincio. Cum avea gustul fastului, se bucura de o bună popularitate. Desigur, la așa mică distanță de vremea Papei-Rege, mulțimea păstra amintirea și nostalgia defilărilor pompoase în calești de aur, încadrînd persoana sacră a Suveranului Pontif, a procesiunilor care făceau să sclipească în soare ornamentele odăjdiilor, aurul toiegelor și al raclelor cu relicve sfinte, însoțite de distribuirea de monede aruncate din belșug de servitorii pontificali. Dar așa cum se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a permis să merg să văd această ceremonie a deplasării califului, din credință spectacol la care diplomații blazați nu mai asistau în mare număr, dar care merita văzut măcar o dată: Abdul Hamid sosea în trapul a doi cai albi trăgînd caleașca descoperită, imediat înghițită de moschee apariția fugară a unei redingote și a unui fes deasupra unei figuri întunecate, cu un nas coroiat, încadrată de o barbă scurtă și rară. Plecarea se termina printr-o scenă grotescă: diverșii pași în ținută
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
povara anilor și a nenorocirilor care i-au îndoliat monarhia și propriul cămin. Că se afla călare, în galopul mărunt al roibului său favorit, trecînd în revistă trupe la Schmelz sau în tabăra de la Bruck, că traversa zilnic Viena, în caleașcă, pe traseul Schönbrunn-Hofburg sau la plimbare prin Prater, Franz Iosif dădea impresia unei ființe pe care bătrînețea nu o slăbea fizicește, supușii săi credincioși părînd să-l creadă nemuritor. Fiind cam lipsit de inimă, necazurile trecuseră peste el fără a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cerul albastru se apleacă spre dumbravă iarba coaptă strălucește și se clatină în vânt umbra pare verde și de flori embălsămită aerul e-neclintire și devine arzător vara - stăpână ce împarte veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase a sosit în caleașcă aurită, toamna, cea mai darnică fiică a bătrânului an; toamna veselă deschide porțile școlilor; toamna harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
reluându-și rolul pe care-l avusese înainte. M-am întristat foarte tare la gândul acesta. Știrile legate de baraj s-au terminat și pe ecran a apărut ceremonia de încoronare a unui rege. Niște cai frumos împodobiți trăgeau o caleașcă. Au traversat piațeta pavată. Mi-am căutat umbra în procesiune, dar n-am găsit-o. N-am văzut decât umbra caleștii, a cailor și a clădirilor. S-a rupt firul amintirilor. Nu eram absolut convins că mi se întâmplaseră toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
au terminat și pe ecran a apărut ceremonia de încoronare a unui rege. Niște cai frumos împodobiți trăgeau o caleașcă. Au traversat piațeta pavată. Mi-am căutat umbra în procesiune, dar n-am găsit-o. N-am văzut decât umbra caleștii, a cailor și a clădirilor. S-a rupt firul amintirilor. Nu eram absolut convins că mi se întâmplaseră toate astea. Oricum, era prima oară când îmi zburau prin minte. Puteau foarte bine să fi fost creații ale propriei mele imaginații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
S-a gândit să se despartă de lucrătorii lui la 11 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Martin, data tradițională de încheiere a socotelilor și încheierea anului agricol, care era stabilită cu o serată veselă cu vin și castane. În după-amiază a pregătit caleașca și a ieșit la plimbare cu surorile sale Lavinia și Maria. Trebuia să fie o tură pe la fermele lor pentru a-și invita toți muncitorii la vila din Zevio. În cătunul de la Santa Maria era un podeț care trecea peste
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
gol cu un picior, și-a pierdut controlul și a căzut la pământ. Apoi, brusc, s-a ridicat și cu o smuncire s-a eliberat de hățuri și a dispărut în zare ca vântul. Podețul era strâmt și fără parapet. Caleașca nu s-a prăvălit în apă, dar cei trei nefericiți s-au rănit. Cele două surori s-au rostogolit în jos pe o pajiște, iar Francesco a sfârșit-o sub roțile caleștii. Au sosit ajutoarele. L-au eliberat pe sărmanul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ca vântul. Podețul era strâmt și fără parapet. Caleașca nu s-a prăvălit în apă, dar cei trei nefericiți s-au rănit. Cele două surori s-au rostogolit în jos pe o pajiște, iar Francesco a sfârșit-o sub roțile caleștii. Au sosit ajutoarele. L-au eliberat pe sărmanul conte de sub greutatea caleștii. Gamba dreaptă era dublu fracturată: tibia și peroneul rupte. Cele două surori, din fericire, și-au revenit după numai câteva îngrijiri. Francesco a fost internat în spital. Chirurgul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prăvălit în apă, dar cei trei nefericiți s-au rănit. Cele două surori s-au rostogolit în jos pe o pajiște, iar Francesco a sfârșit-o sub roțile caleștii. Au sosit ajutoarele. L-au eliberat pe sărmanul conte de sub greutatea caleștii. Gamba dreaptă era dublu fracturată: tibia și peroneul rupte. Cele două surori, din fericire, și-au revenit după numai câteva îngrijiri. Francesco a fost internat în spital. Chirurgul a încercat să apropie cele două capete de oase. După vindecare, contele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unii. Ei bine, EL,nu a fost huiduit și batjocorit de nimeni, ca alții, peste tot a fost primit împărătește,cu respect și cu toate onorurile, care făceau cinste țării noastre pe oriunde mergea . Nimeni nu a fost plimbat cu caleașca de aur de regina Angliei, cum a fost plimbat el pe bulevardele Londrei. Aceasta denotă că s-a bucurat de un mare respect și onoare care i se acorda peste tot pe unde mergea. Numai la noi a fost denigrat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
germanii care vor mai trăi la noi. În fine, îmi promise că se va informa și ne va lumina, dar în întuneric ne-a lăsat. Era ploaie cu lapoviță grozavă. Eu, bineînțeles, mergeam pe jos, iar el porni într o caleașcă elegantă cu doi cai negri trimiși de la Kommandantură, unde era convocat să „colaboreze la organizarea poliției!“ - pe cât am înțeles. Văzându-l depărtându-se în trapul cailor, scufundat în pernele trăsurii de aproape nu se mai vedea, înțelesei în ce simțiminte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și-a adus brusc aminte de ea. El și Ioniță au urcat în coada trăsurii, iar Iscru s-a așezat cu vizitiul, pe capră. Bagajele erau bine fixate, unele în trăsură, altele în coșul mare din spate. Nu era o caleașcă, dar făcea impresie bună. Arăta ca o căruță mare, cu o banchetă acoperită cu blană de urs și cu un coș bombat, împletit din răchită. 6. Până la Târgoviște n-ar fi fost mult de mers, patru-cinci ceasuri, cu popasuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de la o zi la alta. Nici nu știu ce naiba caut eu acolo. — Dar tu cum credeai că e viața ? Credeai că te va aștepta cineva la gară cu un buchet de panseluțe, vreun prinț care să te plimbe toată ziua cu caleașca la șosea și tu nu vei face decât să scrii poezii și să mergi la teatru ? Trezește-te odată ! Viața nu e un pension de domnișoare sau o tabărĂ de creație... Dumnezeu nu e alb sau negru, oamenii nu sunt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Obșteasca Adunare - Amfiteatrul IV - 13; Ceasurile 11,30 - „Pelerinaj” la locuri dragi din trecute vremi; Ceasurile 14,30 - Marele Ospăț - hanul Moldova. Duminică 12 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Ospățul de trezire - hanul Moldova; Ceasurile 11,00 - Scurtă promenadă cu „caleștile” personale în împrejurimile bătrînei cetăți (Ciric, Bucium); Ceasurile 13,00 - Ospățul de despărțire. Întărim prezentul mandat cu propria iscălitură ca să aibă deplină valoare și putere. În numele Cinstitei Adunări a colegilor ieșeni, M. Toma UNIVERSITATEA „Al. I. Cuza” IAȘI FACULTATEA DE
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cinstita ta figura de oltean get-beget. Ba, până și bietele dobitoace au început să ragă, să latre în semn de mare jale în urma necugetatei tale plecări. Sper că te-ai călătorit bine până la moșia matale Dârvari, mai ales că acum caleștile boierești merg taman ca o porumbiță ce se îndeamnă mai repede la cuibul ei. Pe la noi la palat treburile merg bine numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe tăți păreții de nu le
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ascundă una. Critica a vorbit de influența lui Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
vorbit de influența lui Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben cum vin și se duc. Dar, iată, că-n zi blestemată/ de toamnă, cum stam la uluc,/ sosi până-n seară caleașca/ prin roșu cu caii clăbuc.// Și nu era nimeni pe capră,/ de mint, să mă legăn în ștreang,/ și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang,// și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang!” În versurile din Locul soarelui (1970) interesul față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]