839 matches
-
în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite. Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie.” Ceea ce vizează, în chip principial, „anticalofilismul” camilpetrescian nu este însă adoptarea naivelor amintiri ale colonelului Lăcusteanu ca exemplu canonic al noii literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii postpașoptiste au condus, odată cu tendința de supraevaluare a „caligrafiei stilistice”, la „sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice”, ajungând să se osifice apoi în criterii axiologice dogmatice, atotprezente atât în sistemul educațional, cât și în critica și estetica interbelice. Studiul Limba literară - concentrat asupra gestului genezic al lui Titu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în perioada școlarității când desenul figura în planul de învățământ ca obiect de studiu. Ca elev normalist eram nevoit să apelez la serviciile colegului meu de bancă, Jenică Iordache, ca să-mi facă desenele cerute de profesorul nostru de desen și caligrafie, marele artist plastic Constantin Radinschi. Ca neîntrecut om de artă și pedagog, profesorul știa că nu toți copiii sunt înzestrați cu abilități și calități pentru desen și ne accepta lucrările notându-le după criterii neînțelese de mine la vremea aceea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
crea, absența acestei puteri demiurgice reduce omul la praf, materie moartă, de aceea omul nici nu mai apare aici în calitate de actant, ci de "obiect" asupra căruia se exercită acțiuni devastatoare ("Mă fură trecutu-ndărăt și mă-njunghe,/ încep să-mi uit caligrafia, cuvânt", Partitură). Insistăm asupra acestor elemente ale imaginarului poetic pentru că ele se constituie într-o rețea de motive care revin obsedant în lirica lui Ion Caraion. Sunt aici câteva structuri șocante generate de efortul repoetizării limbajului folosind ca sursă grotescul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unul dintre membrii grupării care să exceleze prin publicarea de articole polemice. Luna e iarăși motiv obsedant marcând decăderea, între candoare, suavitate și sugestie a prăbușirii, a degradării: "și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer". Nu e aici un dispreț al peisajelor lunare, ci un refuz al clișeizării literaturii. Poeții acestei epoci concep oarecum înaintea postmodernilor o posibilitate de înnoire a sferei poeticului tocmai prin rediscutarea clișeelor și prin aducerea lor în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai aveau două colțuri ca jandarmii italieni la chipiu/ iar alții păstrau integral geometria în Oceanul Celest/ unde Luna enormă chelie plutea printre tot ce nu era viu./ (...) și revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer." (Alegorie generală). Este motivul asupra căruia revine cel mai des Constant Tonegaru într-o manieră demitizantă și totodată novatoare: viziunea poate fi modificată sub influență bahică așa cum sugerează și titlul, Puțin alcool, totuși fără a exclude nota
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se face brusc și la sfârșit de strofă, "Un dezmăț// se-ntinde pretutindeni, macerat", se recurge la paradox, la oximoron pentru a contura tabloul distrugerii, valuri de uitare șterg totul " Mă fură trecutu-ndărăt și mă-njunghe,/ încep ca să-mi uit caligrafia, cuvânt..." sau "Simt iar uscăciunea cum plouă..." (Ion Caraion, Partitură). Discursivitatea, limbajul sincopat eliptic înlocuiesc și la Constantin Abălăuță metaforicul. Propozițiile scurte par a surprinde fulgurant, prin tehnica flash-ului, imagini din universul cotidian: " În aer este ceva invizibil./ Ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Din categoria mănăstirilor, care În cele mai numeroase cazuri, dispun de colecții muzeale și de ghizi specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află și mormîntul lui Matei Basarab) În comuna Costești, Cozia, Turnu și Stănișoara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală; - etnografie și folclor: -vatră folclorică; - obiceiul pastoral al măsuratului laptelui (se adună oile, se mulg, se fierbe laptele și se cîntărește brînza obținută); - centru artizanal: ii, covoare, costume pentru export, cojoace
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mundi" și analogon discursiv al științei "infuze". Întrucât reproduce un model sacru, oricare scriitură deține posibilitatea de a desfășura în discurs instantaneitatea unei intuiții originare. Prin acest sentiment de sacralitate a scrierii, Cantemir se menține în sfera unei civilizații a caligrafiei, mai precis a hierografiei, pe care invenția tiparului și reproducerea mecanică a textului o vor anula"5. Preocupările de mai târziu ale autorului demonstrează clar că el nu traversează o criză religioasă. Rămâne un ortodox practicant, chiar dacă nu lipsit de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțeles femeia viața străină?/ Cum au înțeles-o oamenii pe ea?// De un sfert de veac/ apa trece peste întâmplările lor./ Apa care,/ doar ea/ vede totul.” Poeme (1986) și Luni dimineața (1987) revin la notația individuală în poetizări și caligrafii corecte în marginea existentului abstract sau concret, uneori forțate conceptual prin vagi mimetisme de tip suprarealist sau prin supralicitări ale recuzitei tehniciste, pentru care poeta are într-o prea mică măsură vocație. SCRIERI: Vară timpurie, București, 1979; Proiect de mitologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
1940-1949 locuia În casa tatălui său lângă a lui Bacu Dănilă. Din clasa a doua (anul 1945) și până În anul 1948 lam avut ca Învățător și n-aș putea spune că nu am Învățat lucruri folositoare de la el. Dragostea pentru caligrafie și istorie el mi-a sădit-o În suflet. Cu câteva jordii din caprafoi și cu un săculeț de grăunțe făcea ordine În clasă. Cu jordiile de caprafoi primeai Între patru și douăsprezece lovituri În palmă, pe care trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
contrast și sincopă. În spațiul lor alternează spiritul ludic și gravitatea, notația seacă, reportericească și expresia rafinată, atent cizelată. Pe de altă parte, „edificiul amintirilor prețioase” se armonizează cu fascinația civilizației moderne, tonul dominant elegiac este uneori disimulat în grațioase caligrafii mizând pe forța de sugestie a dicțiunii studiat-arhaizate (Reverență silențioasă), iar alteori este redus la condiția eliptică a „lipsei de cuvinte”, care devine elocventă prin contrastul provocat de sentința din finalul poemului: „la 26 de ani învățasem/ 26 de cuvinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
reflexivitate și confesiune, dintre sensul literal al poemului și semnificația dedusă din relaționarea imaginilor și comentariilor care-l compun. În aceste condiții, poemul poate fi o acumulare de imagini, în „sarabandă”, „enciclopedism ceremonios de imagini” (Petru Poantă), dar și o caligrafie aeriană, cizelată și intensă ori un solilocviu coșmaresc. Într-un registru imagistic variat, poezia lui C. sublimează o stare dominată de viziunile singurătății, melancoliei, pustiului. Pastelul aparent se convertește în peisaj metafizic, simbolizat prin straniul simbol al „cinei pe mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
în clasă, ei trebuie să aibă note mari și să se comporte exemplar. Am trăit în toți anii de școală generală cu acest gând, chiar dacă tatăl meu când mi-a fost învățător îmi dădea și note mici - mai ales la caligrafie și degeaba. Și acum scriu foarte urât de mână, ce bine că folosim tot mai mult computerul. De la el am învățat prima oară distincția public-privat: la ore era Domnul Învățător și acasă și eventual în pauze era tata. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
elemenți și te ferește de frigul din geamul spart al ușii, haine și trupurile de bărbați, 28-30, rezerva de vis, plec și de aici, ce să fiu în vis și într-un somn al lui? vedeți că nu e geam! caligrafie din trei femei amănuntele posturale, gîndurile în regim nocturn orografie, dincolo de trupuri, pe cuvîntul lor nu garantezi, sînt oamenii ceva negrăit de dulce, semenul tău canibal! Ora 5,30, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, la Urechești, variabilă în lumina de zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de-abia În două zile. Deci să nu vă mire discrepanța dintre data mea de azi și a poștei, aceea care va fi. Vă cer iertare pentru lipsa de grijă a caligrafiei. Vă remit În același pachet și cartea mea, recent apărută și care epuizându-se În trei zile e complet dispărută de pe piață. O dăruiesc bibliotecii Muzeului Cultural din Fălticeni. Vă rog să primiți stimate domnule Dimitriu, Încredințarea sentimentelor mele alese
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mână strica la dugheni; pe N.V. Stavarachi și Vasile Al. Buhlea care de aseminea stricau dughenile”. Dumitru Scânteie în vârstă de 35 de ani, din același sat și care, nota bene, știa carte de vreme ce și-a semnat cu o bună caligrafie declarația dată în fața anchetatorilor, spunea că „...N. Zota și V. Buhlea, cu o mulțime de oameni dintre acei necunoscuți stricau dughenile ce mai rămăsese nestricate și azvârleau marfa pe uliță”. c. „La Băcești se sfarmă târgul și se omoară evreii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Stati, directoare și profesoară de franceză; d-ra Ecaterina Udrea, limba latină; d-na A. Cotala, germana; d-l A. Bălănescu, matematică; dl. N. Bușilă, geografie; dl. doctor Gh. Scarlat, chimie; dl. D. Cotoranu, limba română și filozofia; dl. Gh. Iordăchescu, caligrafie; d-na A. Vinograschi, gimnastica; d-ra E. Pavel, lucrul de mână și gospodăria; d-na C. Isăcescu, muzica; dl. dr. Mihail Mogoș, igiena și dl. V. Șova, instrucție civică și drept administrativ”. O bună parte dintre acești profesori mai predau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
control pe data de 1 septembrie, 1949. La inspecție a participat iarăși (semi)analfabetul Buhuș alături de inginerul agronom Petru Ilinca, șeful Secției Agricole a Plășii Unțești. De data asta, procesul verbal a fost întocmit de către tov. inginer ce avea o caligrafie deosebită și o ortografie asemenea. Probabil tov. Gheorghe Buhuș, ce nu avea mai mult de patru clase primare, s-o fi învinețit de invidie văzând cum scrie SUBORDONATUL SĂU CU STUDII SUPERIOARE! Iată câteva pasaje din acest document ce scoate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
români” sau „moldoveni” iar pe adeverințe apar ca fiind „cetățeni sovietici” sau chiar „ruși”! Trebuie adăugat faptul, deloc de neglijat, că aceste hârtii erau completate de vreun membru (evident, român!) al comisiei deoarece se poate constata o flagrantă neasemănare între caligrafia folosită la semnătură (ca să nu mai vorbim despre neștiutorii de carte!) și textul propriu-zis. Cetățeanul C. Alexei de 28 de ani, născut în comuna Mărcăuți-Orhei și stabilit în comuna Dănești-Vaslui și-a justificat refuzul de a se repatria scriind în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de alamă enorme și excelente. (Dar nu există nici un sistem de încălzire a apei. Așa încât, o vană mare, pe care am descoperit-o într-un dulap de jos, reprezintă, cred, situația reală.) Mai există și un anunț, scris într-o caligrafie europeană, care dă instrucțiuni utile pentru folosirea spălătoriei. Scara principală face o cotitură spre interior pentru a ajunge la spațiul palierului de la etaj. Îl numesc „spațiu“, pentru că e un loc ciudat, cu o atmosferă proprie. Degajă parcă acel anumit aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dintre scrisori să fie de la Sidney, care să-mi povestească versiunea lui despre „tânăra actriță“. Am observat însă, pentru că înfățișarea plicului mi-a sărit în ochi, o scrisoare cu un timbru din Londra, adresată „D-lui C. Arrowby“, într-o caligrafie care, în mod cert, nu aparținea cuiva familiarizat cu literele latine. Mânat de o curiozitate leneșă și obosită, am scos scrisoarea din teanc și am citit-o. Era datată cu două zile în urmă, și conținea următoarele: „Dragă domnule Arrwoby
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Georgescu, Salvarea prin iubire, „Timpul”, 1994, 3; Cristian Tamaș, „... pe viață și pe moarte, cu patimă dansez ...”, DL, 1994, 14; Octavian Soviany, Poezie și exorcism, CNT, 1995, 6; Nicolae Turtureanu, Un poet laureat: Dorin Popa, CRC, 1996, 13-14; Victoria Luță, Caligrafii poetice, RL, 1999, 31; Faifer, Faldurile, 111-113; Cistelecan, Top ten, 90-92; Bucur, Poeți optzeciști, 178-181; Constantin Ciopraga, Dorin Popa: măștile poetului, CL, 2002, 10; Liviu Antonesei, „Introducere în studiul și istoria mass-media”. „Textul jurnalistic”, „Timpul”, 2002, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
căci nu era prea ușor să-i urmărești firul raționamentelor printr-o cortină de vegetație verbală luxuriantă și permanent înfiorată de un lirism furtunos. Nu știam niciodată în ce măsură perorațiile sale sînt spontane, cum păreau, nici dacă scrisorile „tipărite” într-o „caligrafie vioaie”, cu literă aplecată spre dreapta și cu numai patru-cinci cuvinte pe rînd ori bătute la o mașină cu literă minusculă, rareori cu vreo corectură sau vreo greșeală, erau redactate „la prima mînă” sau se bazaseră pe ciorne. Un tip
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]