385 matches
-
care poate fi dispusă achitarea. 7. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că maniera în care legiuitorul a înțeles să incrimineze infracțiunea de camătă, la art. 351 din Codul penal, prin folosirea noțiunii de "îndeletnicire" nu este de natură a conferi textului legal criticat imprecizie, neclaritate sau lipsă de previzibilitate referitoare la conduita care ar putea cădea sub incidența acestei norme penale. Se susține
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
este una singulară, ci realizată în mod obișnuit, repetat, așa încât să devină o ocupație. Se susține, de asemenea, că faptul că prevederile art. 351 din Codul penal nu prevăd de câte ori trebuie să fie repetată fapta pentru a constitui infracțiunea de camătă nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei. În ceea ce privește prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se arată că nici acestea nu încalcă standardele de calitate a legii, anterior arătate, iar aspectul că legiuitorul
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Se arată că, în aceste condiții, nespecificarea de către legiuitor a frecvenței sau a numărului în care trebuie înfăptuite pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de camătă nu conferă normei un caracter echivoc, imprecis sau imprevizibil, ci, dimpotrivă, subliniază că repetarea unui act de dare de bani cu dobândă determină caracterul penal al faptei. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv, la hotărârile
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.". ... 13. Se susține că textele criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește modalitatea de reglementare a infracțiunii de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul penal, Curtea constată că aceasta constă în darea de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea reține că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
a lăsat instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei penale o marjă de apreciere cu privire la numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de camătă. 15. Distinct de argumentele reținute în doctrină, Curtea constată că incriminarea infracțiunii de camătă, ca infracțiune de obicei, fără a specifica numărul necesar și suficient al actelor materiale ce trebuie comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de camătă. 15. Distinct de argumentele reținute în doctrină, Curtea constată că incriminarea infracțiunii de camătă, ca infracțiune de obicei, fără a specifica numărul necesar și suficient al actelor materiale ce trebuie comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și fără a face referire la un anumit nivel al dobânzii, superior celui legal, denotă
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
potrivit politicii sale penale, și au fost reglementate cu respectarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de norma constituțională anterior referită. 17. Prin urmare, Curtea constată că maniera de reglementare a infracțiunii de camătă prin dispozițiile art. 351 din Codul penal nu lipsește textul criticat de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. 18. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la art. 16
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
inițierea unui vast program de modernizare a drumurilor, reglementarea circulației pământurilor cultivabile (prin care se stabilea o limită de 25 ha de familie pentru dobânditorii de teren cultivabil, care nu puteau fi decât cetățeni români, care să fie agricultori), reprimarea cametei, introducerea contractului colectiv de muncă (lege prin care se introducea, pentru prima dată, concediul de odihnă plătit de 7-30 de zile pe an), reorganizarea administrativă a țării etc. Guvernele PNȚ au fost însă nevoite să opereze într-un context economic
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
îndeletniciri nobile, atât de grăitoare pentru înțelegerea spiritului nipon, nu au fost uitate. Printre ocupațiile de bază în grupările moderne se pot număra: administrarea centrelor de distracție, a cartierelor roșii, șantajul, administrarea jocurilor de noroc (pachinko), a caselor de pariuri, camătă, fraudă, trafic de droguri și multe atele. Însă unul dintre cele mai importante ajutoare primite de către yakuza prin dezvoltarea economiei japoneze a fost chiar explozia industriei construcțiilor. Se pare că unul dintre cele mai mari proiecte din care yakuza a
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
divulge tainele islamului si să nu cadă la înțelegere cu ei. Obligațiile "dezirabile", a căror respectare depindea de epocă și de societate, erau următoarele : l. în relațiile comerciale cu musulmanii, zimmi-ii nu trebuiau să vândă acestora vin., să le dea camătă, să bea vin sau să mănânce carne de porc în public, adică de față ca musulmanii; 2. pentru a putea fi deosebiți de musulmani, trebuiau să poarte anumite semne speciale (un petec galben, etc.) pe haine; 3. să nu meargă
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
prelaților un document numit "Stoglav" cu privire la reformele pe care intenționează să le facă pentru a însănătoși funcționarea Bisericii; stareții și mănăstirile nu vor mai putea face nici o achiziție fără încuviințarea suveranului, se va interzice mănăstirilor să dea împrumut bani cu camătă. Fiecare oraș va avea școala lui, deservită de preoți și de dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cântul, religia, bunele maniere. Ivan reorganizează nobilimea țării, țăranii rămân legați de glie, dacă nu "de jure", cel puțin "de facto". Țarul
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
și Saintonge de la ei. A urmat confiscarea Avignon și Languedoc. La 1 noiembrie 1223, el a emis o ordonanță care interzicea funcționarilor săi să înregistreze creanțe datorate evreilor, inversând astfel politicile stabilite de către tatăl său, Filip al II-lea Augustus. Camăta era ilegală pentru creștinii practicanți. Conform legii bisericești camăta era văzută ca un viciu, în care oamenii profitau de nenorocirea altora (cum ar fi jocurile de noroc), și a fost sancționată prin excomunicare. Cu toate acestea, deoarece evreii nu erau
Ludovic al VIII-lea al Franței () [Corola-website/Science/303836_a_305165]
-
Languedoc. La 1 noiembrie 1223, el a emis o ordonanță care interzicea funcționarilor săi să înregistreze creanțe datorate evreilor, inversând astfel politicile stabilite de către tatăl său, Filip al II-lea Augustus. Camăta era ilegală pentru creștinii practicanți. Conform legii bisericești camăta era văzută ca un viciu, în care oamenii profitau de nenorocirea altora (cum ar fi jocurile de noroc), și a fost sancționată prin excomunicare. Cu toate acestea, deoarece evreii nu erau creștini, nu au putut fi excomunicați. Interzicerea lui Ludovic
Ludovic al VIII-lea al Franței () [Corola-website/Science/303836_a_305165]
-
rol economic important. La rândul lor, Plantagenetii au profitat de statutul evreilor, pentru a-i impozita în voie, fără a fi nevoie de citarea Parlamentului. Primul pas major al lui Edward față de expulzarea evreiasca a fost "Legea Evreilor", care surghiunea camăta și le-a oferit evreilor, 15 ani pentru a-și cumpăra terenurile agricole. Cu toate acestea, prejudiciul i-a determinat pe evrei să se ocupe de comerț și agricultură, ceea ce le era imposibil. Edward a încercat să-și achite datoriile
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
de succes, au contribuit la prestigiul lui. Contemporanii săi nu ar fi înțeles situația dacă regele Franței nu ar fi condus nicio cruciadă în Țara Sfântă. Pentru a își finanța prima cruciadă Ludovic a ordonat expulzarea tuturor evreilor implicați în camătă. Această acțiune îi permitea lui Ludovic să confiște proprietățile evreilor expulzați, pe care le putea folosi în cruciada sa. Cu toate acestea, nu a eliminat datoriile creștinilor. A treia parte din datorie a fost scutită, dar restul de bani trebuiau
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
de exprimare e un concept gol fără libertatea de a spune lucruri deranjante - Între cămătarul - persoană fizică și bancă, după părerea mea banca este cea care are o activitate mai primejdioasă socialmente. Nu există nici un fel de morală în interzicerea cametei, singurul scop slujit de asemenea legislație este eliminarea concurenței, în folosul marilor trusturi financiare internaționale. - Fostul președinte Traian Băsescu este „dușman al suveranității naționale a României” și „habarnist” în problemele legate de revoluția din 1989. - „Reducerea birocrației trebuie să înceapă
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
din partea autorităților. Apariția băncilor ca instituții a avut loc în Grecia și Roma antică în secolele VII-VI î.Hr.. Acesta este rezultatul dezvoltării comerțului ca o consecință a emiterii monedei proprii de către fiecare oraș comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăți grecești au decis să constituie „bănci publice” care pe lângă rolul propriu-zis bancar, mai aveau și sarcina strângerii impozitelor și dreptul de a bate monedă. Cea mai veche bancă din lume este considerată a fi Banca Monte dei
Bancă (instituție financiară) () [Corola-website/Science/305726_a_307055]
-
iartă „pentru-a doua oară“, boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci, tătari, muscali și Ieși, ci și dobândă aferentă: „Fii datornic bun de plată/ Răzvănică, sufletele, să nu uiți că ești creștin/ Numai camăta s-ar face nouă sute, pe puțin“.Vidra îi admira boierului tenacitatea („Vezi! învăța de la dânsul patimă ce vrea sa.zica!“) și-i reproșează lui Răzvan lipsa de ambiție pentru mărire: „Eu te las! Te las, Răzvane! Om tâmpit și sfiicios
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
bizantini-au adus idei noi ce stau la baza Renașterii. Florența a ajuns la apogeu în secolul XV, sub conducerea familiei de Medici, o familie ce s-a îmbogățit de pe urma atelierelor de manufactură și din comerț, din activități bancare și camătă. Lorenzo de' Medici a fost cel mai cunoscut reprezentant al familiei, devenind conducător al Florenței, aceasta devenind dintre cele mai frumoase și prospere orașe ale Italiei, devenind căminul unor mari artiști, scritori, savanți ai Renașterii și una dintre principalele centre
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
prin forță convertiți la islam. În multe țări creștine au existat restricții cu privire la ocupațiile pe care evreii puteau să le profeseze, împingându-i în roluri marginale sociale considerate inferioare, cum ar fi cele fiscale, cele legate de colectarea chiriilor, de camătă, ocupații în care erau tolerați ca pe un "rău necesar". Numărul de evrei permis de ședere în diferite locuri a fost limitat, ei s-au concentrat în ghetouri și nu le-au fost permis să aibe teren propriu. Al patrulea
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză), "kamat" „camătă” (din sârbă sau croată), "lekvár" „magiun” (din slovacă), "zabla" „zăbală” (din slovenă), "harisnya" „ciorap” (din ucraineană). În perioada comunistă au intrat câteva cuvinte rusești: "diszpécser" „dispecer” (la rândul său provenit din engleză), "kulák" „chiabur”, "pufajka" „pufoaică”. În maghiara comună de
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
mafiei italiene din New York. Cu Meyer Lansky alături, că mâna să dreapta, si conlucrând cu ceilalți capi mafioți, Lucky Luciano a început să dirijeze afacerile și să impună regulile în lumea interlopă. Jocuri de noroc, pariuri, prostituție, comerț cu droguri, camăta, taxe de protecție - Lucky Luciano era amestecat în toate acestea, după cum era implicat și în mișcarea sindicală, controlând astfel și afaceri legale de construcții, transporturi și altele. Luciano a desființat titlul de capo din tutti capi, știind că acesta crea
Lucky Luciano () [Corola-website/Science/320634_a_321963]
-
se vadă mentalitatea timpului privind înavuțirea. Ea era permisă dacă era rodul unui efort, al activității utile. Nu comerțul, în general era condamnat. Dar într-o vreme când meșteșugarul era și negustor, vehicularea unor bunuri provenind din munca altora și camăta erau socotite o abatere de la morala timpului, care încerca să impună prin toate mijloacele prețuirea muncii. De această morală se folosea Petru Venerabilul și de preceptele religioase când încerca, prin cuvinte meșteșugite, să-l atragă pe rege la jefuirea evreilor
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
l-a dezbrăcat în pielea goală, a urinat pe el și l-a ținut în lanț o perioadă de mai multe zile, fiind ținut dezbrăcat, pe timp de ploaie și vânt. În spatele răpirilor și al șantajelor se ascundeau afacerile cu camătă. Din anturajul lui Iancu făcea parte "Gigel Țăndărescu", zis "Roșianu", condamnat pentru tâlhărie în 1997 și implicat în reglări de conturi în lumea interlopă din Craiova; Iancu și Roșianu au fost asociați în complexul de distracție „Laguna Albastră”, precum și "Fănel
Constantin Iancu () [Corola-website/Science/322524_a_323853]
-
pentru tâlhărie în 1997 și implicat în reglări de conturi în lumea interlopă din Craiova; Iancu și Roșianu au fost asociați în complexul de distracție „Laguna Albastră”, precum și "Fănel Trandafir", zis "Cimino", interlop recunoscut în Craiova, care se ocupa cu camătă. Grupul infracțional condus de Iancu a fost vizat și pentru trafic de persoane pe ruta România-Austria-Spania. Iancu a fost reținut, pe 27 octombrie 2006, fiind eliberat după ce instanța a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă. La data de 25 februarie
Constantin Iancu () [Corola-website/Science/322524_a_323853]