448 matches
-
oameni politici. Tăios, dominator și orgolios, el nu a acceptat niciodată alt rol decât acela de primadonă și, pe cale de consecință, a fost tot timpul "lucrat" în partidele mari, cu ambiții naționale. A plecat din PAC atunci când Nicolae Manolescu, împreună cu camarila, l-au marginalizat, făcându-și propriul partid, cu ambiții regionale avant la lettre, partid care s-a dovedit prea mic pentru a putea rezista electoral, lipsit de logistica și aparatul național. A trecut, după alegerile din 2000, în barca PSD
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu exact douăzeci de ani, câțiva concetățeni de ispravă, idealiști, exasperați și îndrăzneți până la ignorarea instinctului de conservare, au încercat să-i scotă pe ieșeni în stradă pentru a protesta împotriva regimului dictatorial comunist instaurat de familia Ceaușescu și de camarila lor. Au încercat în van și asta ar fi putut să-i coste viața, astfel încât mi-e greu să găsesc tonul potrivit pentru a evoca acel moment pilduitor de neîmplinire. Există multe scenarii privitoare la căderea dictaturii din România. Există
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Disputa a fost soluționată temporar prin renunțarea la pretențiile sovietice în ceea ce privește integrarea și supranaționalizarea economiilor statelor socialiste. Strâns legată de divergența RPR cu CAER se află și orientarea conducerii de la București în privința conflictului sino-sovietic, o oportunitate de pe urma căreia Gheorghiu-Dej și camarila sa au obținut, prin acrobații diplomatice, importante beneficii economice și politice, distanțându-se în acest fel și mai mult de Moscova. "Epoca Ceaușescu" este structurată la fel, pe trei capitole. Primul problematizează conceptul de leninism romantic, un construct ideologic aflat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
motive evidente cel mai obedient satelit al Moscovei, a fost prima care a adoptat noul curs. Confruntați, în iunie 1953, cu puternice greve muncitorești, începute în Berlinul de Est și răspândite apoi deosebit de rapid în toată țara, Walter Ulbricht și camarila sa s-au conformat noilor directive economice, nu neapărat și politice, ale Kremlinului, reușind să atenueze parțial tensiunile sociale care amenințaseră însăși existența RDG (Soulet: 2008, 94-95; Brzezinski: 1971, 159-160). Consecutiv, Ungaria a fost următoarea care a experimentat, atât economic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
votarea, de către o tabără, a unor candidați respinși inițial, pentru a obține votarea propriilor candidați de către cealaltă tabără. Procedeul a funcționat, șaisprezece state fiind admise în acest fel în organizația internațională în timpul aceleiași întruniri (Ionescu-Gură: 2006, 77-78). Pentru Gheorghiu-Dej și camarila sa, evenimentul a fost unul de primă însemnătate, fapt observabil din tonul radios și cromatica optimistă în care este prezentată integrarea RPR în ONU cu ocazia celui de al doilea Congres al PMR. Poporul nostru își exprimă profunda satisfacție față de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Cu excepția lui Tito, toți liderii "democrațiilor populare" fuseseră instalați la putere sub directa supraveghere a lui Stalin, căruia îi datorau cariera politică și care le apărea drept modelul prin excelență al guvernării unui stat socialist. Pe cale de consecință, Gheorghiu-Dej și camarila sa au încercat să escamoteze și să minimalizeze impactul destalinizării asupra realității politice românești. Partidul Muncitoresc Român (PMR) a reacționat tardiv și evaziv la denunțarea cultului personalității operată în cadrul celui de al XX-lea congres al PCUS. Noi am procedat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
țara noastră atitudini lipsite de principialitate, cu manifestări evidente de presiuni asupra partidului și statului nostru" (Anton, Chiper: 2003, 225). Pe cale de consecință, este evident că fricțiunile Bucureștiului la adresa Moscovei și sfidarea "curajoasă" a "fratelui cel mare" de către Gheorghiu-Dej și camarila sa nu au demarat în nici un caz la sfârșitul anilor '50, așa cum le place sau se încăpățânează să creadă unii cercetători români. Proverbul românesc "după război, mulți viteji se arată" pare să își găsească în această atitudine o deplină confirmare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și față de o eventuală intervenție țaristă (subl. m)". Plasarea "intervenției țariste" pe locul doi la capitolul gravitate este adecvată din punct de vedere istoric; mesajul politic al paragrafului este însă mai important, pentru că trimite la teama lui Ceaușescu și a camarilei sale de a nu fi înlăturat de la putere de către sovietici. Revenind, pentru a rezista unei eventuale agresiuni externe, Bălcescu "preconiza antrenarea maselor" și "constituirea unei armate populare" (Stan: 1978, 47). Întocmai ca și ilustrul său urmaș care a pus la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
exprese ale lui Dej. Este vorba de Lucrețiu Pătrășcanu, Ștefan Foriș, Miron Constantinescu, Teohari Georgescu, Belu Zilber etc. O comisie a fost creată special pentru această sarcină încă din 1965. Desigur, dincolo de retorica restabilirii "legalității socialiste", Ceaușescu dorea să discrediteze camarila dejistă pentru a o aduce sub controlul său și, mai important, să îl neutralizeze politic pe ministrul de Interne Alexandru Drăghici funcție pe care o deținuse începând cu anii '50, când au avut loc cele mai mari represiuni politice și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fost cu siguranță influențate de destalinizarea demarată în 1956, cu ocazia Congresului XX al PCUS. Chiar dacă la nivele diferite, ambele au jucat, din punct de vedere politic, același scop, contribuind la solidificarea poziției noului lider și a acoliților săi, în detrimentul camarilei precedentului conducător. Ideologic însă, destalinizarea a fost mai importantă. Completând tranziția de la leninismul post-revoluționar la leninismul europenizat, destalininzarea a marcat apariția unei noi forme de leninism a cărui consecințe la nivelul lumii comuniste au fost cel puțin majore. Reabilitările din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în continuare. Delegația română a fost impresionată de manifestările populare care au fost desfășurate în cinstea sa, mai ales în China și Coreea de Nord. Volumul de popularizare a vizitei, deja citat, conținea, semnale clare a satisfacției resimțite de Ceaușescu: el și camarila sa au fost întâmpinați de "sute și sute de mii de oameni, aproape întreaga populație a orașului (Pyongyang, n.m.), precum și un mare număr de locuitori din împrejurimi"(Sub steagul internaționalismului...: 1972, 106). Apoi, la fel de măgulitor, pe lângă mediatizarea vizitei la posturile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atitudini "de jos". Nu se poate aprecia cu exactitate care dimensiune, cea leninistă, "de sus" sau dimensiunea romantic-naționalistă, "de jos" (pe care o regăsim însă de asemenea și "sus", în convingerile lui Ceaușescu dar și a unei părți consistente a camarilei sale și a aparatului propagandistic al partidului) este mai importantă pentru înțelegerea leninismului romantic. Un asemenea demers nici nu își are rostul, în definitiv, deoarece leninismul romantic înseamnă până la urmă o osmoză atât de profundă între leninism și naționalism romantic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
democra? ia? Anii ace? tia (p�n? �n iarnă lui 1921) au fost �ntuneca? i de permanente tulbur? ri organizate de for? ele de st�nga. A existat chiar ? i o redresare socialist? de scurt? durat?. Nu este de mirare c? Palatul ? i camarila erau �ngrozite; mai ales de doi membri cheie ai guvernului Vaida ? i de Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Cea mai contestat? persoan? la Palat era ministrul de interne (un minister? cheie �n orice situa? ie revolu? ionar?) , dr. N. Lupu (generalul Averescu, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu acuză? îi lipsite de fond. Pe la mijlocul lui februarie 1920, Lupu i? a raportat lui Iorga c? regele ordonase instalarea de mitraliere la Palatul Cotroceni, pentru c? se a? tepta la o tentativ? de lovitur? de stat din partea lui. Camarila a pl? țiț poli? ia că s?? l discrediteze ? i mai mult pe Lupu fă?? de Palat 27. Datorit? agită? iei liberale, regele Ferdinand �l consideră pe Lupu un fel de Kerenski, av�nd permanent �n fă? a ochilor soarta ? arului Nicolae ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
area liber alesei Adun? ri Na? ionale a fost josnic. Palatul a ajuns la concluzia c? , dat fiind c? generalul Averescu nu participase la alegeri, Adunarea nu era reprezentativ?. Ideea aceasta, lipsit? de temei constitu? ional, era g? selni? a camarilei: clanul Br? tianu, Ion ? i Vintil? Br? tianu, cumnatul Br? tienilor, prin? ul Barbu ? tirbei ? i c�? iva bancheri importan? i. Astfel c? , acuz�nd public partidul lui Averescu, Br? tianu anticipa alc? tuirea unui viitor guvern Averescu ? i o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d public partidul lui Averescu, Br? tianu anticipa alc? tuirea unui viitor guvern Averescu ? i o reprezentare mai numeroas? a liberalilor �n nouă Adunare. Generalul Averescu, ? eful Ligii Poporului (devenit? Partidul Poporului), era ?? ran de origine. El nu era de partea camarilei; Averescu refuzase s? le fac? curte. Era un om cu spinarea dreapt? ? i �? i exprimă deschis ideile chiar ? i fă?? de familia regal?. Averescu era �total lipsit de experien?? � �n ceea ce privea guvernarea ? i politică 43. Generalul nu avea nevoie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
concluzii din starea s? n?ț?? îi sale, ceea ce nu a f? cut. Elenă (Magda) Wolff (alias Lupescu) a ap? rut �n via? a lui la �nceputul anilor �20. �ntruc�ț Carol nici nu se g�ndea s? renun? e la Madame Lupescu, camarila ? i Br? tienii au organizat o campanie murdar? care l? a dezgustat pe Iorga, el refuz�nd s? fac? publice fapte incontestabile despre Carol. Regele Ferdinand ? i Regina Maria cuno? teau mai intim situa? ia. Regele �l consideră pe prin? ul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au unit, form�nd Partidul Na? ional ?? r? nesc � care a devenit unul dintre partidele �istorice� ale Rom�niei. Iorga a pierdut ultima sa ? ans? democrat? real? �n politic?. Guvernul Averescu a stat la putere din aprilie 1926 p�n? �n iunie 1927. Camarila nu era �nc? preg? țiț? s? renun? e la putere. Dup? demisia lui Averescu, prin? ul Barbu ? tirbei a format un guvern de tranzi? ie, cunoscut sub numele de �solu? ia impar? ial? �. �n cele din urm? , la 22 iunie 1927
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui �l considerau un tat? bun ? i iubitor. Carol s? a proclamat singur ca fiind �primul ?? ran, truditor ? i primul slujitor civil al ț? r�mului s? u�. Dar el, �n toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cuno? țin? e economice. Camarila lui �l sf? tuia s? fac? fă?? crizei pe o baz? ad? hoc. Din nefericire, nici Iorga nu era economist. Prima Camaril? (identificat? �ntotdeauna cu esen? a ei) era condus? de Puiu Dumitrescu, ceilal? i membri ai ei fiind Felix Wieder
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru Lumea a Treia, o pr? pastie desp? r? indu? l, ca de obicei, de mizeria mediului rural. Adev? rata putere era de? inut? de rege ? i de a �două camaril? �, identificat? de obicei cu inima acesteia, Ernest Urd? reanu. Această urma s? fie camarila industrializat? , care includea noi membri, că industria? ul evreu Max Au? nit ? i al? îi. Iorga se va identifica tot mai mult cu aceast? camaril?. �n ce m? sur? �f? r? voia lui�? Corpu? ia ? i cinismul se r? sp�ndeau ? i ele; cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cultură�56. Dac? el se a? tepta la un �regim creativ�, Dictatură Regal? nu avea s? fie a? a ceva. A cooperat totu? i cu ea, deoarece identifica acest regim cu supravie? uirea Rom�niei Mari. Dar nu guvernul, ci camarila conducea ? ara. Pe l�ng? Carol ? i Madam Lupescu, esen? a acesteia era constituit? din Ernest Urd? reanu (cel mai nepopular membru al ei) ? i din ministrul de Interne, C? linescu, un veritabil desperado, poate felul de om de care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mizeria ?? r? nimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceea? i. Dar noile complexe industriale ? i IAR? ul (industria aeronautic? rom�n? pentru care fiecare rom�n pl? tea taxe de accize pe timbrele po? tale) garantau profituri fabuloase camarilei ? i celor c�? iva află? i destul de aproape de ciolan. Analiz�nd statul corporatist al lui Carol al ÎI? lea, Henry Roberts sublinia c? , dac? industrializarea Rom�niei era de dorit, manieră �n care a fost �nf? ptuit? ea l? să de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? o p? streze �ntreag?. Dac? exist? cineva care urm? re? te un alt ? el, acesta este �mpotriva a tot ceea ce constituie credin? a noastr?! �94. ?ara i? ar fi putut condamnă pe asasinii lui C? linescu, dar Regele ? i camarila i s? au substituit. Iar furia oligarhiei nu cuno? tea limite. C?linescu fusese un om puternic, cel mai de �ncredere sf? tuitor, executor, prieten ? i administrator al regelui, dovedindu? se de ne�nlocuit. Oligarhia era �n m? sur? s???i manifeste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
identificat cu regimul discreditat. Dilemă Rom�niei era dilemă etern? a na? iunii mici: �H�cha sau Mannerheim? � �ntrebare r? mas? f? r? r? spuns p�n? c�nd Carol l? a chemat pe Generalul Antonescu. Antonescu fusese ? inta multor ofense din partea Camarilei de la c? derea lui �n dizgra? ie, �n 1938. Fusese surghiunit la m? n?știrea Bistri? a ? i doar interven? iile conjugate ? i prompte ale ambasadorului german Fabricius ? i ale doctorului Neubacher pe l�ng? Carol (�n ap? rărea lui Antonescu) �i salvaser? via
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un guvern cu majoritatea portofoliilor de? inute de legionari, iar la 15 septembrie a proclamat Statul Na? ional Legionar. Antonescu nu f? cea parte din cercul de prieteni al lui Iorga. Acesta din urm? era unul din st�lpii regimului camarilei ? i avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noble? e, dar �n mod nechibzuit, Iorga �l ap? ra �nc? pe rege �n editorialele lui: Carol era �un bun rege� ? i �iubit de poporul rom�n�. El sus? inea c? regele Carol �trude
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]