6,140 matches
-
ins care nu mai eram. În seara aceea, la Saki, Thierry a trebuit să se descurce singur. Bunul Terence ne aducea pahar după pahar. Înțelegea; Terence putea să înțeleagă aproape totul. Mă abțineam să beau de teamă să nu ratez camionul de a doua zi și să-mi văd puținele șanse îngropate sub un nou strat de gunoaie. Mi-am petrecut noaptea pe verandă, într-un fotoliu, semănând mucuri de țigară în jur fără ca vreun vis premonitoriu să-mi indice locul
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
un manuscris - apoi "a petrecut ani în șir ca să refacă, să-și reamintească, să rescrie... și, credeți-mă, nu a fost o plăcere". Cu burta plină de ceai fierbinte, cu lopețile pe genunchi, ne-am așezat pe marginea drumului așteptând camionul gunoierilor. Încercam să citesc un Proust împrumutat de la Terence, dar necazurile Albertinei mă lăsau rece și de altfel șoseaua oferea, în ziua aceea, multe alte distracții. Era ziua națională a Pakistanului; o mulțime la patru ace se scurgea spre locul
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
surâsuri largi și turbane cu egretă, țânci gălăgioși, mozoliți cu sirop, adunați în jurul unui ursar, țărani zâmbăreți care-și priponeau bivolii între tunurile folosite la asediul Kabulului. În dimineața aceea, poporul se bucura. Eram bombardați cu saluturi uimite, dar cordiale. Camionul n-a mai apărut; gunoierii sărbătoreau și ei. Un jandarm călare ne-a explicat unde se descărcau gunoaiele: la vreo zece kilometri, pe drumul spre Pishin, un loc ușor de reperat după miros. La amiază eram deja la treabă, în
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
în soare vibrând și făcând să tremure orizontul. O turmă de măgari năpârliți tropăiau, scotoceau cu botul ori se tăvăleau în gunoaie cu zbierete sfâșietoare. Singur în mijlocul acestei pestilențe, un bătrân gol-goluț cernea zgură. L-am întrebat unde fusese descărcat camionul din ajun; zadarnic, era mut. La întrebările noastre, își vâra în gură arătătorul murdar de pământ și ridica din umeri. Am reușit să găsim gunoiul cel mai proaspăt luându-ne după vulturii hoitari. Erau vreo sută, cocoțați în jurul ultimului lor
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
departe, ne-au privit cum lucram. Văzute de aproape, gunoaiele trădau, în mod ciudat, sărăcia; prelevări succesive - servitori, culegători de zdrențe, cerșetori infirmi, câini, corbi - luaseră caimacul. Timbrele, chiștoacele, chewing-gumul, bucățile de lemn dispăruseră, fericindu-i pe mulți înainte de trecerea camionului. Doar ce era grețos sau inform ajunsese până aici, devenind, după ce vulturii își făcuseră și ei datoria, un terci cenușiu, acid și mort, plin de schelete de pește perfide în care lopețile ricoșau. Cu pieptul gol, cu batiste la gură
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
cu sigla SB, probabil ca să nu uit că Sibiul e capitala culturală a Europei. Se mai întâmplă și ca plăcile de înmatriculare portugheze să-mi reamintească nume de județe arareori întâlnite prin peregrinările mele românești. Chiar adineaori dădui peste un camion purtând inscripția CL (Călărași, vezi Doamne), zilele trecute îmi amintii de Vaslui, altcândva de Olt, Ilfov, Ialomița sau Teleorman. E un mic truc personal, ce-mi confirmă familiaritatea demult resimțită între cele două națiuni plasate la extremitățile spațiului latin. Să
Frânturi lusitane - Numere de înmatriculare și ambient muzical by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9556_a_10881]
-
a murit. El este considerat vinovat, deoarece acesta a intrat pe contrasens și a lovit un alt TIR. Șoferul celuilalt TIR, un tânăr în vârstă de 21 de ani, a scăpat nevătămat, însă autovehiculul pe care îl conducea tracta un camion al cărui șofer a fost grav rănit. El a fost transportat cu ambulanța la Spitalul Municipal Fălticeni. Aici a fost consultat de medicul de gardă care a cerut transferarea acestuia la Spitalul Județean Suceava. Tânărul șofer al TIR-ului care
Două TIR-uri s-au ciocnit: un mort și un rănit by Racoceanu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/81943_a_83268]
-
ar fi comis un act de trădare: dăduseră pe mâna dușmanului singurul timp real existent. Îi mulțumi lui Dumnezeu că nu se afla acolo nici un locuitor din Bourge. În grup erau: un bărbier din Etain, trei funcționari, un șofer de camion, un băcan, un tutungiu... toți cei din închisoare, cu o singură excepție, erau sub nivelul lui din punct de vedere social și, cu toate că asta îl făcea să simtă că are o mai mare responsabilitate față de ei, simțea și că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
pregătiră imediat de culcare. Își bătură pernele, apoi le îmbrățișară ca pe niște copii. Filozofii spun că trecutul, prezentul și viitorul există simultan și, cu siguranță, în acest întuneric apăsător, trecutul reveni la viață într-o multitudine de ipostaze: un camion ce trecea pe bulevardul Montparnasse, o fată care primea o sărutare, un consiliu municipal care-și alegea primarul, iar în mintea a trei bărbați viitorul rămânea la fel de implacabil ca însăși nașterea - un culoar de vreo patruzeci de metri acoperit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Mai puțin racheții, domnul Claude și alții, care n-au apărut încă.) Făcea contrabandă, de mică anvergură, cu țigări, mai ales Marlboro. Oficial, se ocupa de importul de murături bulgărești. Fusese însă prins, în urmă cu doi ani, cu un camion de ardei capia umpluți cu varză roșie - după cum scria în documentele vamale -, dar cartoanele, sub stratul de borcane de la suprafață, erau umplute cu cartușe de Marlboro fără filtru. A plătit un avocat ca lumea și a scăpat doar cu o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cerut nimeni vreodată - și s-a reîntors în Franța unde mult îi place, bulgarii fiind cunoscuți drept cei mai francofoni dintre slavi. S-a retras mai la nord și s-a decis să fie mai discret: nu mai livra cu camionul, livra cu sacoșa. Avea o geantă de tenisman profesionist în care încăpeau suficiente pachete de țigări încât să mai rămână loc și pentru câteva borcănașe de pepperoni și două rachete de tenis. În caz de control întâmplător, pe stradă. Dar
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fost pe-aici, acum doi ani, un bulgar pe care, dacă mi-amintesc bine, îl chema Metodiu, dar s-ar putea să-ncurc borcanele. De pepperoni, comentează Lionel, gândindu-se la altceva. — Făcea contrabandă cu țigări, continuă Claude. Di granda: camioane de Marlboro red, mild și light, cu filtru sau fără filtru. Cel puțin așa se vorbea în târg. L-au arestat și l-au expulzat. De-atunci, nu l-a mai văzut nimeni. Are interdicție de intrare în Franța. — Și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pentru oameni deștepți. Trebuie să fii puțin educat, să stăpînești niște mijloace teatrale...”. Just! Numai că trei rînduri mai jos, intervievatul declară :” Eu nu fac teatru pentru babele cronicărese frustrate. Teatrul se face pentru spectatorii care rup biletul - șoferi de camioane, coafeze, ingineri, maiștri militari”... Păi, nu mai Înțeleg : domnul Călinescu eșuează că face teatru pentru deștepți, ori pentru șoferi și maiștri militari? Sau montările lui cad, indiferent de compoziția socială a publicului?... Într-alt interviu, tot un popular histrion, Marian
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
șoselei te întorci, doar cu o cămașă albă pe tine, ca aceea din spitalele de nebuni, pe mijlocul șoselei pe care trec mașini furibunde cu două sute de kilometri pe oră, bară la bară, motociclete care urlă spart a tablă încinsă, camioane din care cad saci și bucăți de beton și de uitare, pe mijlocul șoselei te întorci valsând. șase în al cincilea loc: te întorci și pentru nevoia ființei iubite, nu uita, nu te întorci doar pentru tine, cel care a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
construcția unui pod, de la malul românesc până la joncțiunea cu digul, în lungime de 102 metri.279 Barajul deversor s-a ridicat în decurs de 15 luni, lucrându-se într-un ritm alert, turnându-se 442 000 mc de beton (un camion la 2-3 minute) și fără întrerupere, duminică și în zilele de sărbătoare, și acest ritm era impus de presiunea amenințătoare și iminentă a fluviului. Dacă la termenul stabilit prin calcule precise februarie 1971 barajul nu ar fi atins cota finală
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de Mihăiță, golgheterul echipei, făcu ca mingea să zboare pe celălalt trotuar și s-o ia la vale pe o străduță laterală. Răducu alergă să salveze mingea rebelă, neținând cont că tocmai atunci, la o distanță destul de mică, venea un camion în plină viteză. Cu toată prudența șoferului, Răducu nimeri sub roțile din față, apoi sub cele din spate, care îl striviră ca pe o gâză. Șoferul opri cât putu de repede, alergă câțiva pași în urma mașinii, dar scena care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cumplitul adevăr. La locul accidentului fu chemată Miliția pentru a efectua cercetările ce se impuneau. O mare de oameni împietrise locului, într-o muțenie desăvârșită. Plângeau femeile, plângeau bărbații, parcă plângeau și pietrele dislocate din asfalt la frânarea bruscă a camionului. Toți cei de față trăiau cu intensitate un eveniment fără precedent. Când apăru Simona, intui de departe că se întâmplase ceva groaznic cu copilul ei. Începu a urla smulgându-și părul, cerând mulțimii îngăduința de a răzbate până la locul catastrofei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de când era mică, să fi avut vreo șapte ani. În fiecare zi, avea obligația să cumpere de la magazin pâine, cu care hrănea păsările. Îi plăcea mult vânzătoarea de atunci, Liza, o domnișoară tânără și foarte simpatică, venită din satul vecin. Camionul cu pâine sosea o dată pe zi, cam la aceeași oră. Se mai întâmpla, însă, ca el să întârzie și, atunci, trebuia să aștepte, cu alți copii din sat, uneori chiar ore întregi. Se așeza mai aproape de ușa magazinului, în așa
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mulțime de voci, o mulțime de mâni se îndreaptă spre figura de ceară din copac și strigă: "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", piața geme de vuietul acestui nume, omul este dat jos din copac, este urcat pe cabina unui camion de mare tonaj, am uitat să vă spun că muncitorii au scos din fabrici macaralele, camioanele, tramvaiele, ce mai încolo încoace, era o adevărată revoluție, deci omul nostru stătea cocoțat pe cabina camionului, cumva într-o rână, de parcă ar suferi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
strigă: "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", piața geme de vuietul acestui nume, omul este dat jos din copac, este urcat pe cabina unui camion de mare tonaj, am uitat să vă spun că muncitorii au scos din fabrici macaralele, camioanele, tramvaiele, ce mai încolo încoace, era o adevărată revoluție, deci omul nostru stătea cocoțat pe cabina camionului, cumva într-o rână, de parcă ar suferi de hemoroizi, piața ovaționa, "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", cineva i-a întins o portavoce
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din copac, este urcat pe cabina unui camion de mare tonaj, am uitat să vă spun că muncitorii au scos din fabrici macaralele, camioanele, tramvaiele, ce mai încolo încoace, era o adevărată revoluție, deci omul nostru stătea cocoțat pe cabina camionului, cumva într-o rână, de parcă ar suferi de hemoroizi, piața ovaționa, "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", cineva i-a întins o portavoce, de unde au apărut aceste portavoci, de veacuri nu s-a văzut așa ceva, omul nostru are o portavoce
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lovituri de pumni și picioare de cei care nu știau să piardă. Eram ferm convins, încă de atunci, de justețea dictonului „Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă” și devenisem un alergător profesionist pe distanțele scurte dintre vestiarul echipei noastre și camionul acoperit cu prelată, care îmi dădea o falsă siguranță, căci nu de puține ori îi erau sparte geamurile sau înțepate cauciucurile. Revin la dezvoltarea mea somatică, mult îmbunătățită datorită practicării, în paralel cu celelalte sporturi amintite, a unor exerciții de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din împrejurimi, care aveau bani de aruncat, căci nimeni nu avea vreo șansă, întrucât cele două piste dețineau particularități știute numai de ai noștri. Astfel s-a întâmplat cu doi podgoreni afaceriști din Focșani, care, după ce au vândut ziua un camion de struguri pentru vin, au fost invitați de Liviu Mihalache îPaconul) la un meci care a durat toată noaptea, până când au devenit faliți, și cred că în viața lor nu au mai jucat popice la pariu. Eu, ca și ceilalți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
inamice amplasate dincolo de linia de front, în zona localității Avrig. După un parcurs anevoios prin munții întroieniți am ajuns o dată cu seara în fața liniilor de apărare inamice, și profitând de întuneric ne am infiltrat printre tancuri, baterii de artilerie, blindate și camioane, consemnând totul și întocmind câteva schițe topografice. La întoarcere, am rătăcit drumul printre troienele cufundate în beznă, orbecăind ore în șir până la miezul nopții, când, ca prin minune, o luminiță ne-a orientat spre adăpostul unui moț singuratic. Bătaia noastră
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
preeriei, Înconjurat de colți flămânzi și neîndurători. Sunt la discreția timpului. Și asta este, poate, cea mai mare nedreptate! Sunt și un om singur. Aș putea spune chiar foarte singur. Părinții mi-au murit când eram licean, striviți de un camion. Căsătorit nu am fost niciodată. Pur și simplu nu am găsit curajul și nici energia necesare să o pot face. Am trăit câteva aventuri romanțioase prin facultate (eram student nechibzuit pe atunci, visător și idealist), din care am ieșit, de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]