1,026 matches
-
zece, eu vreo șase-șapte.) Ne mutăm apoi în living, unde se începe cu sărmăluțe în foi de viță, sărmăluțe în foi de varză și mămăliguță. Urmează limbă cu sos de măsline. Apoi costițe de porc cu "cinci miresme" și orez cantonez. Vinurile inaugurale sânt din 1950 (!), apoi ne repliem pe Vinul Cavalerului. Desertul e în două trepte: găluști (nespus de pufoase) cu prune și apoi înghețată. Pe parcurs, Catrinel, Andrei și cu mine gemem și ne îndopăm cu Triferment și Colebil
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Sa adresă mai Întâi câteva cuvinte Prea S. Sale părintelui mitropolit al Moldovei și Sucevei și conversă apoi cu d. Vasile Gheorghian, prefectul dist. Iași. După aceasta Majestatea Sa încălecă calul și, urmat de suita militară, trecu în revistă trupele cantonate la Ungheni. Majestatea Sa adresă câteva cuvinte ostașilor și un urra general răsună ca răspuns din toate părțile. Spre sară Maiestatea Sa se întoarse cu trenul la Chișinău. [13 aprilie 1877] PRELEGEREA D-LUI A. D. XENOPOL DESPRE CRITICISM [Prelegerea d-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
marcat de temporalitate și el însuși relativ, Codul penal. A doua dificultate este că nu cunoaște modul în care se construiesc cuvintele științelor umane, acel "lexic imposibil", după formula lui Passeron (1991, p. 31). A treia dificultate este că ea cantonează experiențele de teren care contribuie la desemnarea violenței în categoria fantasmei sau a virtualului. Prima dificultate este evidentă: delimitarea delincvenței în Codul penal este relativă, deoarece codul însuși este relativ, deci nu reprezintă o bază mai sigură pentru a evita
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
conduitele elevilor. Analiza contextuală, care ține cont de efectele legate de școala însăși, apare atunci ca pertinentă și complementară, mai ales că este sprijinită de o analiză a efectelor mediului socio-demografic (capital social). Totuși o analiză contextuală care s-ar cantona în "local" și în unitatea școlară ar risca să-i supraevalueze posibilitățile. Nu trebuie să uităm (Bourdieu, 2000, p. 181) "că adevărul interacțiunii nu stă în interacțiune (relație în doi care este întotdeauna, de fapt, o relație în trei, cei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a programelor bine structurate este limitată. Dacă o "bună practică" este corect identificată nu înseamnă că va fi numaidecât pusă în practică pe teren. Spre un model ecologic Sociologul este deci obligat să "spulbere farmecul" bunelor practici, altfel ar rămâne cantonat într-o iluzie rațională fără eficacitate. Împotrivirile de pe teren pot ține de clasa socială și, cum am întâlnit în multe situații (Debarbieux, 1999), este o adevărată suferință să se pună la îndoială ceea ce a fost internalizat în mod irațional prin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în curtea școlii. 10. Nici o politică serioasă de evaluare a efectelor măsurilor aplicate nu este oricum dusă în Franța (ceea ce-i este specific). Prin urmare, pe ce evidență să se bazeze acțiunea? Fără aceste evaluări, nu putem decât să ne cantonăm în niște opoziții ideologice sterile și descurajatoare. Evaluarea măsurilor și politicilor publice sunt din ce în ce mai convins pe plan internațional, nu doar francez trebuie realizată de echipe independente, cu adevărat independente. Lucru valabil și pestru strudiul frecvenței violenței în școli (anchete naționale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
marxiste occidentale postbelice ale imperialismului nu sînt preocupate în primul rînd de lupta între clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6). Teoriile absorbției surplusului au încercat să înțeleagă cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează Sudul în subdezvoltare și cum statele nucleului și corporațiile multinaționale controlează țările de la periferie prin intermediul exploatării (economice) (vezi fig. 11.1). Fig. 11.1. Teoriile absorbției surplusului (Baran și Sweezy) Față de imperialismul clasic, marxismul occidental de după 1945 (de exemplu Baran
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diferite despre natura și cauzele problemelor sociale. În fața acestei situații, se impune să prezentam succint câteva dintre cele mai răspândite înțelegeri greșite ale pro-blemelor sociale, care evidențiază superficialitatea cunoștințelor, lipsa lor de viabilitate și erorile în care oamenii se pot cantona. Deși mulți oamenii sunt de acord că o anume condiție, împrejurare sau fenomen social reprezintă o problemă, realitatea este că acordul nu este niciodată complet. Spre exemplu, în principiu se consideră că problema accesului la dosarele securității ar avea un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sintagmei „egalitate de șanse” versus lipsa informării cu privire la conținutul prevederilor legale în vigoare Deși sintagma „egalitate de șanse” este larg cunoscută la nivelul managementului și personalului de execuție din instituțiile publice centrale și locale, totuși problema pare a fi deja cantonată într-o „sferă a preocupărilor femeilor”. Așa cum femeile sunt mai „pricepute” la activitățile casnice, creșterea și îngrijirea copiilor, așa ele par a fi mai bune, în cadrul instituțiilor publice de această dată, în această problematică atât de titrată și de dezirabilă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fi aceea a schimbării de mentalitate. S-a crezut, și multă lume mai crede că scriitorul este o ființă aproape imateriala, boemă (termenul, mai ales pe linia consumului de alcool, s-a însușit bine la noi), ușor sărită de pe fix, cantonată de-a pururi într-un romantism păgubos. Ei bine, să deschidem ochii. Trăim o altă realitate. Un scriitor nu-și poate permite să trăiască numai din scrisul literar (ar fi ideal să fie așa, însă nu este posibil!), precum reușeau
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
marii aventuri confesive. Firește, cititorul le percepe Într-o Înlănțuire a simultaneităților, operând propria selecție subiectivă. Lectura de identificare, atât de dragă poeticienilor deceniului al șaptelea, se impune, fatalmente, ca formulă ideală de investigare critică. În ce măsură niște texte explicit autoreferențiale, cantonate În biografism, Îl mai seduc astăzi pe cititorul hărțuit de agresivitatea unui cotidian inflamat? Răspunsul nu e prea greu de dat. Aflat sub presiunea unor forțe incontrolabile, lectorul contemporan se reîntoarce, plin de speranță, la sursele primare ale literaturii: acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
decât jocul ideii), reflecțiile teoretice alterează, relativizează naivitatea presupusă a jurnalului. Intrate Într-o concurență neloială, obligate să se plieze unei materii care, În general, nu are nimic de-a face nici cu intimitatea și nici cu confesivul, jurnalele se cantonează Într-o titulatură determinată de elementul temporal. Temporalitatea exercită un fel de lectură indirectă a biograficului și, prin urmare, a autorului. Sechestrat Între două date - ziua de ieri și ziua de mâine -, autorul este prizonierul unui azi ipotetic, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dobîndi (identificarea esență/aparență/achiziție materială); iii) era terțiară a publicității bazate pe imaginar, pe valențe psiho-afective, pe mitologii. Direcțiile de acțiune ale publicității au evoluat deci de la condiționare (modelul lui Pavlov) la sugestie inconștientă prin tropisme, pentru a se cantona în spațiul proiecției simbolice. Dacă în faza tropismelor determinate de presiunea grupului, "obsedații standingului" (pentru a folosi expresia lui Vance Packard) nu consumau obiectul în sine pentru valoarea sa de întrebuințare, ci ca semn de apartenență la un grup social
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
corespunde deplin ideii de metamorfoză, îndrăgită de latini, care capătă un sens peiorativ-parodic, reluat și de Apuleius în romanul său Măgarul de aur, însă cu o deschidere semantică mult mai largă, atacând și tema evoluției personajului central, bine închegat (nu cantonat în stadiul de caricatură, ca la Seneca). Prin corespondența stil-titlu se explică și preferința istoricilor literari care i-au atribuit opusculului titlul de Apokolokyntosis, însemnând, în limba greacă, prefacere în dovleac, deși manuscrisele nu îl atesă, conținând o denumire de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
episod și atitudinea soldaților adepți ai cultului lui Mithra care, pe durata ceremoniilor publice referitoare la cultul imperial, puteau să-și țină coroana în mână, grație unei scutiri speciale. Cultul mithraic s-a bucurat de o largă răspândire printre soldați cantonați în Africa, în care se pare că a fost inițiat într-o asemenea educație religioasă și Tertulian, fiul unui centurion, din moment ce posedă o bună cunoaștere a ritualurilor și a detaliilor mithraismului. Ceremonialul de inițiere mithraică cuprindea șapte grade diferite, asociate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
răsplăți. Suntem chemați acum, de-ale îngerilor strălucitoare oști! (64-66). Erau înrolați în legiunea Gemina și, după cum se deduce din versurile citate, au fost uciși din același motiv ca și centurionul Marcellus (foarte probabil în același an 298). Legiunea Gemina, cantonată în Spania, avea mulți soldați creștini, asemenea legiunilor Traiana și Fulminata. Tot acestei legiuni îi aparțineau și Faustus, Ianuarius și Martialus (decapitați la Cordova), precum și Servandus, Germanus, Victor, Claudius, Lupercus și Victoricus, martirizați la Merida. Unii dintre acești martiri, precum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sfânt martir numai cine murea pentru credința creștină, ci orice creștin care murea de mâna păgânilor. Pe durata războiului împotriva bagauzilor (285), Maximian nu mai avea printre trupele sale nici o legiune tebană, deși una dintre cele cinci constituite se afla cantonată în Italia și era desemnată cu numele simplu de Thebaei. Celelalte patru: legio II Flavia Constantia Thebanorum era în Egipt; legio Felix Valentis Thebanorum în Orient, cu anumite vexilații în Egipt; legio I Maximiana Thebanorum și legio III Diocletiana în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cele ale lui Maximilianus, Marcellus, Theogenes și Marcellinus, Nereus și Achileus, Hemeritus și Chelidonius, și alți soldați creștini au refuzat să se supună anumitor dispoziții ale autorităților, fiind contrare conștiinței lor. Centurionul Mauritius și alți soldați din alcătuirea Legiunii tebane cantonată în sudul Galliei, au fost masacrați din porunca lui Maximianus lângă Agaun (între anii 286-288), pentru refuzul combaterii bagauzilor, țărani răsculați care aveau printre dânșii, în armata lor, și un anumit număr de creștini. La Tingi (298), a fost executat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fapt, pe timpul lui Licinius, tiran și protector al religiei păgâne, a fost capturat în Frigia, fiind fiul unui episcop, și condus în cazarma legiunii a II-a Traiana, în prezența tribunului Zilicentius și a praepositus Possidonius, a cărui legiune era cantonată la Cyzic, oraș principal în Hellespont (denumirea antică a Dardanelelor n.n.), unde era presat să se înroleze atât de către tribunul Zilicentius cât și de praepositus Possidonius. Iar el, soldat foarte fidel adevăratului Dumnezeu, plin de Duh Sfânt, în mijlocul soldaților legiunii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a alergat repede la ușa închisorii: a văzut lanțul la locul lui și sigiliul intact; a auzit și el marele cor al celor care recitau psalmul împreună cu Theogenes. A poruncit să vină imediat un grup de soldați înarmați cu securi, cantonați în preajma închisorii, și deschizând larg ușile acesteia au intrat vijelios înăuntru fiind convins că împreună cu Theogenes s-ar fi aflat și alți creștini. Însă, după ce a intrat nu l-a văzut decât pe Theogenes întins pe pari, recitând psalmul. Atunci
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la Inspectorat (general al grănicerilor), care făcea parte din Ministerul de Război al Bulgariei. În afara acestora, existau încă două centre la comandamentele celor două Armate, pe care Bulgaria le avea dispuse la frontul cu România: 1) la Plevna, unde era cantonată garnizoana comandamentului Armatei a IV-a bulgară, ce avea în subordine diviziile de infanterie de la Vrața și Plevna și 2) la Varna, garnizoana comandamentului Armatei a III-a bulgară cu diviziile de la Rusciuk și Varna. Aceste centre acționau în general
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contraspionajul românesc a identificat pe principalul recrutor al serviciilor bulgare, un anume Popov, originar din Dobrogea Veche, care activa și pentru serviciile germane. După cum rezultă din rapoartele SSI-ului, activitatea acestui centru viza mai ales armata română, cu predilecție unități cantonate în Dobrogea, îndeosebi în Cadrilater. În afară de activitatea informativă, instruia și pregătea bandele de comitagii, a căror sarcină era de a provoca și de a destabiliza situația în această provincie românească. Mai existau în armata bulgară și alte structuri de informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a urmat capitularea, iar populația spera „că după acest act trupele eliberatoare vor pleca imediat în țară”. Raportul Subcentrului nr. 1 Informații mai preciza că „locuitorii” (cehii - n.n.) nici nu vor să înțeleagă că orice trupă aflată pe front se cantonează într-o regiune”, iar la nevoie trebuia să se aprovizioneze și „prin exploatare locală”, deși uneori sunt inerente unele abuzuri „ca mici furturi de furaje”, ce provocau „indignare” și „chiar ură față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor”. Populația
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
explicativă” a colaborării pentru obținerea „informațiilor de mare adâncime”, concomitent cu o „lămurire a delegaților”, care urmau să lucreze în respectivul centru, unde au fost precizate „modalitățile de lucru”. De asemenea, s-a stabilit ca toți componenții Centrului să fie cantonați într-o clădire cu birouri separate și legături permanente, luându-se consensul sau „căderea de acord” asupra oricăror măsuri sau acțiuni ce urmau a fi întreprinse. Totodată, au fost precizate modalitățile de recrutare a agenților dintre „prizonierii unguri, slovaci, refugiați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
plan empiric al lucrării este de a creiona o imagine a identității tinerilor români în contextul schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este profilul identitar" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc. Dimensiunile nivelului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]