222,545 matches
-
mai descurca gazetarii când intangibilii noștri specialiști în inginerii financiare s-ar dovedi atât de cinstiți pe cât afirmă că sunt? Unde s-ar mai afla acele gorgane rău mirositoare în care sapă ei, în sudori? Pe când factorii guvernamentali întorc nobil capul, să nu vadă, să nu audă? În toată liniștea mai e până atunci, cam tot atât până la răcirea soarelui. Să disperăm? Nici cum. Probe? Pe toate brazdele scrisului întâlnim seniori ai politicii: fostul președinte al partidului național-liberal este un excelent
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
frîntă brutal, absolutul său se izbește de fortuitul unor împrejurări adverse, grația jocului său se retrage îngrozită în fața unor orori fără seamăn. Interzicînd mirajul copilăriei, cîrmuirea totalitară interzice dreptul umanității de-a fi egală cu ea însăși, o alterează din capul locului. Imaginea istoriei contemporane, propusă de poetă, e cea de abator, cu înțelesul că făpturile măcelărite nu sînt doar animalele, ci și oamenii, pradă unor vampiri politici: Se frîngea secolul la jumătate. La marginea cîmpului vitele bufnind de spaimă lipite
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
ceilalți. S-a făcut aluzie la asta și în articolele publicate despre Omul recent. Aproape că sînteți percepuți, cu toții, ca un autor colectiv al acestei cărți...Cum vă explicați această enormitate ? Da, sîntem un soi de balaur cu mai multe capete. Și aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
făcut aluzie la asta și în articolele publicate despre Omul recent. Aproape că sînteți percepuți, cu toții, ca un autor colectiv al acestei cărți...Cum vă explicați această enormitate ? Da, sîntem un soi de balaur cu mai multe capete. Și aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur pe scena publică
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
cu suportul Comisiei pentru cultură de la Senat, unde tronează Adrian Păunescu și, din aceeași sorginte politică, Eugen Florescu. Despre "legea strașnică" și despre "proasta administrație a cinematografelor de stat", care vor deveni însă și ele strașnice, ne-au dat asigurări capii mafiei de resort, lăfăindu-se între luminile mini-cinematografului de lux, construit peste noapte pentru ei înșiși la parterul sediului, unde a avut loc cu întîrziere de un an prima conferință de presă a CNC-ului restaurat. Sub acoperirea mass-media, accesată
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
mult vor fi suferind cei abilitați din cauză că filmul românesc Marfa și banii - situat de critici printre primele zece ale anului, înainte de TheVirgin Suicides - și Marea hoinăreală - n-a fost văzut în toată țara decît de 1963 (nu e anul premierei capului de serie al "epopeei cinematografice naționale", Tudor) spectatori. Asta după o lansare efectiv sabotată, cu o conferință de presă la care a trebuit să ne instituim ad-hoc în comperi, după vizionare, fiindcă nimeni de la CNC sau România Film nu era
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
un timp record resentimentele românilor. Nu contează cine a fost dl Gușă, de unde vine și cum a fost înscăunat peste noapte în cea mai importantă funcție în partidului d-lui Năstase. Important e că dl Gușă e deja identificat drept capul relelor. Băgăreț și sfidător, dl Gușă s-a obișnuit să afișeze un calm suveran, menit să ascundă găunoșenia pozițiilor pe care le apără de pe înalte poziții ciocoiste. La urma urmelor, n-are importanță că stilistica d-lui Gușă e atât
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
banii pentru gaze. Facturile sînt enorme, oamenii sînt depășiți, supărați, disperați și nervoși. Omit faptul că doamna Nuți n-are nici o vină. O vîr în curte repede cu aerul unui nobil salvator. Apreciază. Văd nota mea. Îmi smulg părul din cap, îmi trag palme, mă arunc pe jos, mă tăvălesc, mă ciupesc de obraz, mă ridic, dar nu scot un sunet. Scot însă de prin toate ungherele banii. Îi ia, stînga-mprejur pe călcîi, deschide poarta și "O zi bună". S-au
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
pus”. - Împăratul? - Poate mai mult decat Împăratul! - Ar putea fi vorba de ce se spune despre Loji? - Și ce se spune despre Loji? - Întreba ea amuzata, cercetându-i chipul de bărbat În vigoare tot cu aceleasi plăcut-interesate priviri. - Că e singurul cap Încoronat care are influență și În Loji. - Posibil - răspunse ea arătând că nu-i displăcea o asemenea afirmație - posibil că toate aceste schimbari din Europa să impună și așa ceva. Dar să nu uităm de ritul scoțian și de faptul că
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
faptul că, în schimb, au tăcut publicații care l-ar fi întîmpinat altă dată sărbătorește pe autor. Ce sugestie nepotrivită, apoi, să spui că în mediile intelectuale circulă opinii din cele mai negative despre carte! Dirijarea discuției, iat-o, din capul locului, așa că articolul care o deschide, al directorului revistei, aproape că nu ne mai miră. Nu stă în intenția Cronicarului să ridice probleme de fond legate de Omul recent. România literară va găzdui ea însăși o dezbatere, opiniile vor fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
a altora, o political correctness carpato-danubiană, care bîntuie și subconștientul altora, precum dl Sorin Antohi (vezi cartea de interviuri cu dl Adrian Marino sau alte contribuții mai recente). "Filosofia" dlui Miroiu este simplă și transparentă: "spiritul creativ", "cu scaun la cap", fie și interdisciplinar, oferind "o viziune asupra modernității" nu ar fi altceva decît "exclamația, extazul ori credința" transformate în "instrumente prin care se acceptă o producție intelectuală". Dl Miroiu nu acordă credit decît conceptelor riguroase și disprețuiește eseistica artiștilor care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
cu Omul recent pot rămîne neconsemnate. Observatorul introduce în presa serioasă românească o modă periculoasă: linșajul intelectual. Deplorăm inițiativa colegilor noștri și sperăm să n-aibă urmare. Cînd te cheamă Garcea ca polițist Privatizarea Combinatului Sidex îi dă bătaie de cap și premierului britanic. Tony Blair e acuzat de o parte a presei din Albion că ar fi primit bani pentru partid în schimbul unei scrisori adresate lui Adrian Năstase. Scrisoarea conținea felicitări pentru încheierea privatizării combinatului cu firma LNM Ispat, proprietatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
Sigur, el e născut din cinism și din clare interese de lungă durată, menite să perpetueze interesele cleptocrației securiste care decide discreționar asupra destinelor țării. După părerea mea, P.S.D.-ul are chef de integrarea europeană ca de-un glonte în cap. își imaginează cineva că incompetenții aduși în parlament sau în funcții de conducere cu pluta fidelității față de partid și-a fățărniciei multilateral dezvoltate cedează, cu una cu două, imensele avantaje ale poziției neacoperite de vreo calitate sau merit anume? Această
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
de altă parte, au readus România pe pagina întâi a ziarelor internaționale și în prime-time-ul emisiunilor de televiziune. Nu știu dacă putem conta la nesfârșit pe tulburele context universal, la adăpostul căruia o clasă de politicieni iresponsabili își fac de cap. E adevărat, Occidentul pare dispus acum să înghită și mâncăruri care în urmă cu o jumătate de an îi stăteau în gât. Dar același Occident va fi foarte atent să nu facă indigestie. Dacă duhoarea putreziciunii va deveni insuportabilă, cât
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
protecție socială" în alt loc decât mână în mână cu cimitirul. Cioclismul politic al clicii văcăriot-iliesciene e bine secondat de tot felul de generali din fosta Securitate, de trupele speciale care-au făcut din politicieni niște prizonieri cărora le împuie capetele cu imaginare primejdii și fanteziste comploturi. Exact ca-n anii ceaușismului, lumea se teme să deschidă gura, iar televiziunile, sursa perversiunilor din viața românului, cultivă imbecilitatea și prudența maladivă. Jalea cea mare nu e doar la așa-zisa televiziune publică
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
penibil și, simultan, să-i proiecteze într-o lume a normalității? în indiferența de roboți a celor foarte tineri, pe care absența compactă a perspectivei îi face, de pe la cincisprezece-șaisprezece ani, inapți pentru orice altă idee decât a luării lumii în cap și a emigrării? Orbiți de ororile din viața politică, nimeni nu are timp să mediteze asupra efectelor biologicului în societatea românească. Ultra-îmbătrânită la o extremitate, total amorfă la cealaltă, lipsită de consistență morală și profesională în partea mediană, umanitatea românească
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
avocat, primește convocarea în fața unui tribunal, care însă nu e cel știut, oficial, ci revendică pentru desfășurare întruniri semiclandestine în subterane. Fără ca vina sa, ce pare gravă, să fie definită, el e dator, ca să se poată apăra, să-și bată capul singur pentru a stabili ce i se impută. Evenimentele se precipită, tonul narațiunii reflectă accentuarea dramatismului, cercul se strînge implacabil. În derularea epică frontiera nu e voit tranșantă, descripția diurnă, extrem de palpabilă și captivantă implică mereu și o dîră de
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
text, în cazul în care acesta este cunoscut. Mă refer la acea categorie de spectatori care consideră teatrul o artă și nu o prestare de serviciu aducătoare de relaxare. Pe aceștia din urmă chiar îi sfătuiesc să nu-și bată capul cu un spectacol mai special, deloc ușor, plecînd de la piesa unui austriac ciudat, Werner Schwab și pînă la tonul regizorului (tînăr din punctul de vedere al anului absolvirii facultății, clasa Cătălina Buzoianu) Sorin Militaru. Despre care nici n-au avut
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
Noi am intrat în facultate după tezele din iulie '71. În '72 - noi toți fiind tipi formați în anii dezghețului ceaușist - ascultam Led Zeppelin, Beatles, Rolling Stones - eram occidentali, ce să zic! În orice caz, eram mai mult deschiși la cap decît cei dinaintea noastră și văd că toți profesorii își aduc aminte de noi cu mare plăcere. În anul meu au fost tipi ciudați care au lucrat cu Eugen Barbu, care s-au vîndut intereselor securimii naționaliste, l-am avut
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
puternic, un ziar care să arbitreze diferitele tendințe de pe piața ideilor de la noi. Ce ați învățat din '89 încoace? Ar trebui să stau pe gînduri pînă să răspund la această întrebare, dar prefer să răspund exact ce-mi trece prin cap. Învățătura esențială, din '89 pînă acum, a fost că nimic nu este absolut. Am învățat că absolut e numai relativul, că nimic din ceea ce pare nu este așa sau aproape nimic; că îndărătul fiecărui lucru se află un mecanism - nu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
Făgăduinței, În Grădina Sf. Antonie, La Mangalia); 1998, vol. IV Romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun); 1999, vol. V La răspântie de veacuri; 2000, vol. VI Varia (Creștinism. Sionism. Socialism. Minunea din Drumul Damascului, Viața lui Eminescu, Piatra din Capul Unghiului, O lume nouă 1919-1920). Volumul sau volumele în așteptare ar cuprinde, în curgerea firească a faptelor din ordinea în care a fost concepută ediția, publicistica anilor 1919-1955. "În periodicele vremii, scrie Teodor Vârgolici în Nota la volumul de față
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
toate. Nu știu dacă și esențialul. Asta este o altă discuție. În fine, mă grăbesc să ajung la ce vreau să vă povestesc. În mica vacanță de sărbători am stat acasă. Și am muncit de mi-au ieșit ochii din cap. M-am uitat, la un moment dat, în Dicționarul explicativ al limbii române și am constatat, cu plăcere intelectuală, că mai există cuvîntul odihnă, sensurile și derivatele lui. E un lucru bun să mai faci apel, din cînd în cînd
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
adică la modă și fermecătoare. Hai c-am început bine anul. Mă mai fîțîi puțin și urmez lecția pînă la capăt. „Să nu vă culcați niciodată machiată!" În trei minute a dispărut toată strălucirea. Mă culc liniștită. Cu dicționarul la cap.
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
din povestirile rudelor. M-am născut în perioada evacuării, în Urali, în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Bașkiria, unde familia noastră a fost adusă din Moscova, când nemții atacau capitala. Orășelul unde m-am născut mi-a dat multe bătăi de cap, deși niciodată n-am mai trecut prin el. În primul rând, mereu greșeau transcrierea lui și mereu trebuia să-l dictez funcționarilor pe litere: Be-le-bei. Nu, nu Pe-lelei, și nu Belidei, ci Belebei, dracu’ să-i ia, nu știu
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
tunul-țar, Cine trufașule, cușma nu-și va scoate La Kremlin, la ușa sfântă de altar?" Întotdeauna mi-l reprezentam pe acest ins trufaș: stătea în fața porții Spaski, cu mâinile în șolduri, privind în sus și ridicându-și atât de tare capul, încât căciula era gata să cadă. Semeț flăcău! Dar, altfel, aproape toată ziua mi-o petreceam în curte. În mijlocul tuturor acestor scandaluri obișnuite, înjurături, bătăi cu cuțitele, noi, copiii, duceam viața noastră deosebită, puțin impresionați de cele ce se întâmplau
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]