6,961 matches
-
capitalismului popular de azi, cu mai puțini baroni în Banatul începutului de mileniu și mai multă bogăție pentru mai mulți, în timp ce aiurea, în tradiția aristocratică, ierarhizată medieval în lumea românească de dincolo de munți, situația se poate mai degrabă asemăna unui capitalism sud-american sau din sudul Italiei, cu concentrări de averi la puțini și cu o sărăcie pe măsură la ceilalți."(pag. 20) Diferența, e, se înțelege, una de status, așa cum apare el în studiile lui Max Weber. Moștenit sau dobândit, transmis
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
doresc ei, de la cei care-și înmormîntează Cadillacul la cei care mănîncă rîme. Filmul miza, ca și semidocumentarul Mondo Cane din 1962 al lui Gaultiero Jacopetti și Franco Prosperi, pe o surprindere a contrastelor, nu cu tezismul unei critici a capitalismului, cum ne obișnuiau călătorii români trimiși cu misiuni "culturale" peste Atlantic, gen Brucan etc., ci cu un fel de dezinvoltură antropologică dublată de un ludic interesant. Oricum lumea americană la care visam ca la un El Dorado părea una de
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
rămas în tradiția mișcării locale și, în anii de după război, l-am regăsit sub conducerea unui nepot al bunului său prieten, frizerul Constantinescu. La manifestații, copiii mărșăluiau pe marginea convoiului. Strigam și noi cît ne ținea gura: "Jos guvernul", "Moarte capitalismului", "Moarte exploatării", "Trăiască votul universal!" și, măcar că nu știam despre ce e vorba, eram convinși că îndeplinim un voluntariat conștient în serviciul clasei muncitoare. Colaboratori ai demonstrației, îndeplineam sarcini precise: împărțeam trecătorilor manifeste și strigam lozinci pînă răgușeam. De-a
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
care afirmau, mai mult declarativ, că vom folosi experiența țărilor din Vestul Europei. Guvernele României se dovedeau însă incapabile să priceapă că prin acțiunile lor de concentrare a deciziei încercau, în realitate, nu un comunism cu față umană, ci un capitalism sălbatic care semilegaliza jaful averii publice. Ca dovadă că așa au stat lucrurile este apariția miliardarilor (în euro sau dolari) într-un timp foarte scurt. Poziția primarului de Iași, foarte directă și fără mănuși, a atras atenția multor primari din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
a fost deschiderea noastră spre lumea largă. România căuta o cale pe care s-o urmeze în viitor pentru a recupera decalajul existent, din toate punctele de vedere, în raport cu lumea modernă. Nu există o teorie a trecerii de la socialism la capitalism și, din păcate, conducerile acelor vremuri erau îmbâcsite până la saturație de comunism. Concesiile acceptate pe acea vreme erau spre un comunism de tip Gorbaciov. Totuși, existau mulți români care doreau să îndrăznim mai mult, să zidim o Românie după modelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
de fenomenele biologice majore care influențează viața comunității: nașterea și moartea. Fiecare familie înzestra copiii cu o parte a averii, criteriul principal fiind cel al muncii prestate și al rămânerii în comunitate . Ulterior, odată cu creșterea activității economice și a influenței capitalismului, dar și sub presiunea unor boieri locali, regulile referitoare la proprietate și exploatarea resurselor comune se schimbă. Este interesant de urmărit modul în care relaționează regulile de la cele trei nivele, menționate mai sus, în sistemul devălmășiei. Relația dintre reguli diferă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă două obiective adiacente. Primul este de a arăta că teza avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o secțiune privind teoria politică relevantă pentru asemenea dinamici. Trecând apoi la analiza cazului în sine, voi arăta că devoluția politică a republicii țărănești din Vrancea a fost cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e un sat cu o obște înlăuntrul căreia s-au produs diferențieri de avere, cu drepturi inegalitare, expresie a unei populații scindate în cete multiple și categorii sociale diverse, cei bogați încercând să-i domine pe ceilalți membri, cu interese
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
republica țărănească a Vrancei era cea mai dezvoltată formă luată de obștea arhaică, caracterizată de un nivel ridicat de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar care vor fi separate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului de izolare a așezărilor, și în profunzime, prin urbanizare, diversificarea patternurilor de consum și deci prin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
s-a confruntat aranjamentul nu sunt în niciun fel restrânse la acest caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a lipsit de o minimă rezistență, pe de o parte, și de capacitățile proactive ale rezilienței, pe de altă parte. Nivelul ridicat al capitalului social format este în același timp și un argument suplimentar împotriva tezei lui Stahl potrivit căruia capitalismul singur a dizolvat aranjamentul. În cazul studiat, capitalul social s-a conservat pentru aproximativ două generații - generația membrilor de dinainte de 1950, ajunsă la bătrânețe în 2000, și generațiile imediat următoare, aflate la maturitate în anul 2000. 4.8. Concluzii Discursul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
boieri și alți actori externi au crescut coeziunea internă, unind participanții împotriva unor dușmani comuni pentru lungi perioade de timp, ceea ce a întărit identitatea și a crescut capitalul social. Deși dau perfectă dreptate tezei lui Stahl, în sensul că expansiunea capitalismului a provocat presiunile și procesele numite anterior, cauzele proxime ale disoluției aranjamentului trebuie căutate și în altă parte. În acest capitol am completat teza sa, adăugându-i încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rezistența în fața acestei perturbații prin aceea că, lipsindu-l de orice structură de leadership permanent, i-a anulat practic orice posibilități de acțiune proactivă, ceea ce înseamnă că disoluția sa nu ar fi putut fi prevenită. Acțiunea expansiunii statului și a capitalismului asupra echilibrului evolutiv reprezentat de obște ca formulă de autoguvernare a satelor libere din această zonă poate fi comparată cu aceea a unui incendiu asupra unui ecosistem de pădure: cele două macroprocese au inclus, în acest caz, dinamicile evolutive precedente
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că țăranii și elitele erau mai morali și mai puțin calculați în aranjamentele precapitaliste, ci pentru că presupune că, sub instituțiile precedente, calculul care guverna comportamentul conducea la rezultate mai morale în raport cu bunăstarea țăranilor decât sub aranjamentele sociale și instituționale ale capitalismului modern (Popkin, 1980, p. 413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană și marxistă a „împrejmuirilor” din Anglia începutului Revoluției industriale. În cadrele acestei dezbateri, concluziile capitolului dau dreptate poziției contrare luate de Popkin, care, în esență, contrazice prezumția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
impunând faimosul "sistem ticăloșit", transpartinic, imun la lege și la amenzile electorale. Experiența lui Ion Iliescu le-a impus adoptarea propagandistică a doctrinei social-democrate și a programelor socializante prin care au fost acoperite manifestările "de cumetrie" ale celui mai sălbatic capitalism de clasă. Cleptocrația s-a transformat în oligarhie, blocând concomitent posibilitatea apariției unui veritabil partid de stânga. Dintr-o perspectivă politic-reală, PNL-ul, partidul oamenilor de afaceri, al întreprinzătorilor, nu poate colabora decât cu PSD-ul, gruparea ce reunește cei
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
nu-și pot educa progeniturile pentru a nu mai fi o povară a societății românești". Rezolvarea "problemei țigănești" este doar un pas în atingerea scopului N.A.T.. Ei urmăresc să unifice România după modelul german, să conserve genotipul rasial, să elimine capitalismul și să-l înlocuiască cu național-socialism (nazism). De asemenea, ei au în vedere naționalizarea băncilor și transformarea Parlamentului în unul unicameral. Au în vedere ca locurile de muncă să fie doar pentru români. În acest sens propun trimiterea în țările
Naționaliștii timișoreni vor sterilizarea romilor și retragerea bazelor americane by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80398_a_81723]
-
un om nou, abătându-i atenția exagerată de la conflictele dobândirii puterii, considerate depășite, conflicte în care persista proletcultismul. Dar vigilența revoluționară trebuia păstrată, pentru că dușmanul noii orânduiri nu doarme, uneltește din umbră. Dacă inițial dușmanul era mai ales intern (rămășițele capitalismului învins: burghezia, chiaburimea, intelectualul elitist), ulterior cel mai periculos dușman venea dinafară (capitalismul extern: Occidentul, americanii). Realismul socialist nu e, astfel, decât un proletcultism reformat. Ceaușescu îi cere literaturii în 1971, când preia modelul revoluției culturale chineze, cam același lucru
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
conflicte în care persista proletcultismul. Dar vigilența revoluționară trebuia păstrată, pentru că dușmanul noii orânduiri nu doarme, uneltește din umbră. Dacă inițial dușmanul era mai ales intern (rămășițele capitalismului învins: burghezia, chiaburimea, intelectualul elitist), ulterior cel mai periculos dușman venea dinafară (capitalismul extern: Occidentul, americanii). Realismul socialist nu e, astfel, decât un proletcultism reformat. Ceaușescu îi cere literaturii în 1971, când preia modelul revoluției culturale chineze, cam același lucru cu predecesorii săi - Mao, Dej, Jdanov, Stalin sau Lenin și chiar cu primii
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
a fost amplificată de perioada de tranziție postcomunistă, lumea în care Florin Salam face muzica. În general tocmai acest mediu citadin face obiectul reportajelor jurnaliștilor străini atunci cînd este vorba despre România, trezind, cine știe, nostalgii tiermondiste și reflecții despre capitalismul sălbatic. Nu există nici un proiect ideologic în acest film, de felul celor conținute în reportajul fără frontiere. Scena este luminată tandru de dragostea fără urmă de venalitate a tînărului protagonist, dragoste pe care mizeria nu reușește să o distrugă, iar
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]