1,594 matches
-
la produsele monopolizate (tutun, țigări, sare, petrol și chibrituri), constituindu-se o adevarată clasa de „achizitori” și „mijlocitori”, ce încasează sume enorme de bani. Acaparând puterea în stat și economie, conducerea „titoistă” „a pornit pe drumul restaurării în drepturi a capitaliștilor străini asupra investițiilor lor dinainte de război, iar după aceea, pe drumul cedării întreprinderilor importante capitaliștilor străini”. Înainte de toate au fost plătite datoriile guvernului regal, după care au fost rezolvate solicitările străine, decretându-se că „nerentabile” unele întreprinderi. Așa se face
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
achizitori” și „mijlocitori”, ce încasează sume enorme de bani. Acaparând puterea în stat și economie, conducerea „titoistă” „a pornit pe drumul restaurării în drepturi a capitaliștilor străini asupra investițiilor lor dinainte de război, iar după aceea, pe drumul cedării întreprinderilor importante capitaliștilor străini”. Înainte de toate au fost plătite datoriile guvernului regal, după care au fost rezolvate solicitările străine, decretându-se că „nerentabile” unele întreprinderi. Așa se face că trusturile americane („General Motors”, „Simon & Halska”, „Bethlehem Steel”, „Anaconda Copper Mining Company”, „Foster Wheeler
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în cea individuală. Altfel am avea a alege între domnia austriacă și cea rusească. Sub cea dintâi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de societăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. - În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice; care din noi cum ar scrie, acolo i-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fotoliul de ministru mai ocupau și fotolii de membri în consiliile de administrație a tuturor bancelor și întreprinderilor posibile și imposibile, care în vremea marelui "Krach " au prezentat aspectul zilei de apoi, în tumultuasele strigăte a particularilor înșelați, a micilor capitaliști ruinați - un adevărat Pompeii surprins de lava Vezuvului. - Austria, crezând a putea abstrage de la serviciul oamenilor cu părinți cerți, care să fi vorbit o limbă certă, să fi ținut la un cămin, să fi avut {EminescuOpIX 255} în suflet "simț
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-n cea individuală. Altfel am avea [a] alege între domnia austriacă și cea rusască. Sub cea dendîi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de soțietăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice, care din noi, cum ar scrie, acolo i-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ăluia, ce, i-a adus-o barza? Îl cunosc bine, doar îi dau mereu invitații la premiere. Nici nu-ți închipui ce fain o să-mi prindă, am și eu cu ce face chef cînd aud primul "oa" al feciorului; precum capitaliștii: cu whisky. Radu se uită la el cu ochii mijiți, cu obrazul buhăit, deformat de spasmele plînsului de mai înainte, de la care se mai păstrează și acum colțurile gurii lăsate în jos, ca într-o mască de teatru antic. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
viii, și noi, cu damele și cu izmenele noastre! Ph-hah... Cum era lozinca leniniștilor? "Defecați, defecați, defecați!" Ia să vă spui io una bună și gustoasă, din viața reală! Ieri, după ce mi-am jumulit cardul la cumpărături, în supermarket, la capitaliști, după marfă, îmi aduc aminte, ca vițelul, că nu mi-am luat și medicamentele pentru tensiune. Năzdrăveniile alea, care duc la impotență! Coșmaru'lu' Lili! Bon...! Cum eram deja pișcat, de la un țoi de rachiu de mere, printat la trezire
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tot mai ușor e cu mintea, și mult mai frumos ce se vede. BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE În anii copilăriei mele, producătorii români de jocuri și jucării s-au gândit să contracareze influența nesănătoasă a anglo-saxonului Monopoly. Jocul acesta capitalist ne fascinase pe toți, cel puțin în aceeași măsură cu fotbalul de stradă și fotbalul cu nasturi. Era ceva de vis. Dădeai cu zarul și ajungeai pe o anumită stradă, pe care o puteai cumpăra. Aveai banii tăi, te mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
intra în acea perioadă pe benzile rockerilor din toată lumea, mai că-mi vine a crede despre sărmana paiață engleză că era făcătura serviciilor noastre secrete! Se știe doar că nu găsiseră o mai bună cale de a-i combate pe capitaliștii cei putrezi decât lupta cu armele lor. Glumesc, și nu prea. În fond, nu contează cine a pus la cale bazaconia, fapt e că ne-a mâncat o bună parte din timp & bani... Gary Glitter poate sluji ca exemplu pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cheme ca pe tac-su. Ce, el și-a mîncat amaru’ acia cu noi ca să ne spună nouă?... Cum face și ăștia de veniră acuma să cantindeze, Rațu ăla... Vine el să pună laba pe țară, s-o dea la capitaliști... Ce-i aia țărăniști, bre? — Domnilor, dar..., dă să spună profesorul. — Ehehei, i-auzi, domnilor... Domn’ profesor, dacă io am fost toată viața mea tovarăș, domn’e, cum pot io acușa să mai fiu domn? — Domnilor, dar dumneavoastră unde mergeți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu el? - N-am știut. Da’ ce-au avut cu Neculce, fostul contabil de la Fabrica de Dulciuri? - L-ați cunoscut demult, în casa mătușii dumneavoastră, în Ajunul de Crăciun când ne-am revăzut și noi. Ei spun că e „omul capitaliștilor, că i-a slujit” - auziți prostie! pentru că lucra în fabrică - la asta, ca argument, faptul că „vorbește și acum despre frumoasele vremuri trecute, dinainte de război”. Atât a fost de-ajuns. Se spune că l-a denunțat un coleg de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de Lenin și ceilalți conducători ai Revoluției*, revoluția mondială devine ea însăși un mit. Corelativ acestui mit, mai funcționează unul: cel care privește un Occident burghez, unit într-o manieră similară prin ideologie, organizat și înregimentat într-un înalt comandament capitalist 37. Pe această bază, internaționalismul proletar devine el însuși un mit. Toate aceste structuri decurg din maniera preluării puterii; a puterii folosite cu înverșunare pentru realizarea unui proiect utopic pentru care, pe lângă propagandă, folosirea forței, a terorii, este implicită. Michel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
distinge trei mari abordări ale capitalismului ca sistem economic. Este vorba despre abordarea clasică, în care capitalismul este identificat cu economia de piață; abordarea marxistă, care consideră capitalismul un mod de producție, în care relația socială fundamentală este aceea dintre capitaliști și muncitorii salariați; abordarea neoclasică, ce pune accentul pe factorii culturali și politici. În viziunea lui Cerna, elementele fundamentale pe care se bazează capitalismul sunt: proprietatea privată; interesul personal; concurența; piața; libertatea de decizie; rolul limitat al statului. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
așa viața le este mai ușoară. În oraș, omul începe să aibă timp pentru reflecție și educație. Orașul modelează elementul fundamental, cultural. Capitalismul este, după părerea lui Anthony Giddens, ,,un sistem economic incomparabil mai dinamic decât oricare dintre cele precedente. Capitaliștii se află în concurență unii cu ceilalți pentru a-și vinde bunurile către consumatori și pentru a supraviețui pe o piață competitivă, firmele trebuie să producă marfa cât mai eficientă și mai productivă. Aceasta duce la permanente inovații tehnice, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Weber este mai mult decât atât. Primul vede capitalismul ca pe o lume a banului, al doilea îl vede ca pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face pe plac lui Dumnezeu. În general, pentru Marx, oamenii sunt răi și nu merită libertatea. Este și motivul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face pe plac lui Dumnezeu. În general, pentru Marx, oamenii sunt răi și nu merită libertatea. Este și motivul pentru care lumea socialistă n-o va prețui
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este un scop în sine, căci numai înăuntrul acestei mișcări mereu reînnoite există valorificare a valorii"124. Autorul sesizează în acord cu datul genetic egoist și lacom al omului faptul că ,,mișcarea capitalului este nelimitată"125. Apoi definește categoria de capitalist. În calitate de agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist.(...). Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai în măsura în care apropierea progresivă a bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist.(...). Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai în măsura în care apropierea progresivă a bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el în calitate de capitalist, adică în calitate de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință"126. Capitalul este suma de bani care se reproduce, se înmulțește în contactul cu schimbul de mărfuri, iar capitalistul este omul, persoana care se ocupă cu această înmulțire a banilor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el în calitate de capitalist, adică în calitate de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință"126. Capitalul este suma de bani care se reproduce, se înmulțește în contactul cu schimbul de mărfuri, iar capitalistul este omul, persoana care se ocupă cu această înmulțire a banilor, cu această valorificare a lor, mai aparte, în procesul schimbului. Capitalistul este o persoană al cărei buzunar, se exprimă Marx, este punctul de plecare și de întoarcere al banilor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
126. Capitalul este suma de bani care se reproduce, se înmulțește în contactul cu schimbul de mărfuri, iar capitalistul este omul, persoana care se ocupă cu această înmulțire a banilor, cu această valorificare a lor, mai aparte, în procesul schimbului. Capitalistul este o persoană al cărei buzunar, se exprimă Marx, este punctul de plecare și de întoarcere al banilor. Deducem de aici capitalismul ca fiind acel mod de organizare a societății umane care are în centrul său capitalul și capitalistul. Capitalismul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
schimbului. Capitalistul este o persoană al cărei buzunar, se exprimă Marx, este punctul de plecare și de întoarcere al banilor. Deducem de aici capitalismul ca fiind acel mod de organizare a societății umane care are în centrul său capitalul și capitalistul. Capitalismul este construcția socială care folosește banul în această dimensiune și capacitate a sa de a se multiplica. Lumea capitalistă este lumea în care multiplicarea banului este un scop în sine. Totul se construiește și mobilul oricărei acțiuni este banul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și capacitate a sa de a se multiplica. Lumea capitalistă este lumea în care multiplicarea banului este un scop în sine. Totul se construiește și mobilul oricărei acțiuni este banul și plusvaloarea adusă de mișcarea banului. Marx creionează definitiv portretul capitalistului: ,,Valoarea de întrebuințare nu trebuie deci considerată niciodată ca scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
multiplicarea banului este un scop în sine. Totul se construiește și mobilul oricărei acțiuni este banul și plusvaloarea adusă de mișcarea banului. Marx creionează definitiv portretul capitalistului: ,,Valoarea de întrebuințare nu trebuie deci considerată niciodată ca scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și tezaurizatorului, dar în timp ce tezaurizatorul nu este decât un capitalist înnebunit, capitalistul este un tezaurizator
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]