1,678 matches
-
nebun, domnule maior, trăiți! zise plutonierul Boiangiu. ― Nebun?... Las'că cunosc eu nebuniile astea! strigă Tănăsescu. De altfel banditul ăsta a fost ieri în fruntea rebelilor și a îndemnat pe soldați la nesupunere... L-am auzit eu cu urechile mele!... Caporal, ia să-i numeri câte i se cuvine! În vreme ce soldații îl băteau, Anton urla cu mare bucurie, parcă nici n-ar fi simțit loviturile: ― Dați, dați, fraților!... Că judecata cea mare tot are să vie și glasul lui Dumnezeu... Loviți, loviți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi simțit loviturile: ― Dați, dați, fraților!... Că judecata cea mare tot are să vie și glasul lui Dumnezeu... Loviți, loviți!... Că d-aia m-am sculat de jos și d-aia... Maiorul Tănăsescu, plictisit că bătaia n-avea nici un efect, porunci caporalului: ― Ia dați-i drumul să se ducă dracului de nebun! Apoi, întorcîndu-se la primul-procuror, adăugă: ― Să continuăm!... Vă rog!... 3 Grigore Iuga își simțea sufletul sfâșiat de remușcări, iar prin gând îi trecea mereu: " Poate dac-aș fi rămas aici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
palmă unul de celălalt, cu balcoanele înțesate de rufe multicolore și cu treptele de beton de la intrare pline de copilași în maieuri, dar am găsit până la urmă locul unde fusese casa mătușii mele. Numele străzii rămăsese același, un nume de caporal distins în cine știe ce război. Am mers mult până la capătul străzii, care dădea tot în câmp, în ciuda aspectului ei mult mai "urban" decât altădată. Dar acum foișorul nu mai era. Parcă nici nu fusese vreodată. Dincolo de blocuri - arătură cât vezi cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
puțin greier și să-ți asigur un destin mai prielnic, acum măcar ai fi avut o armată mai ușoară. Dar te vei descurca, chiar și În creierii munților unde ai fost trimis, tîrÎndu-te cu nasul prin băltoace, În timp ce un caporal imbecil răcnește de undeva comenzi, Îmbătat de un sentiment de putere cu care probabil că n-o să mai aibă ocazia să se Întîlnească tot restul vieții lui de civil. Îți tot repeți treaba asta, că În cele din urmă o să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mă descurc. ...unde paștele mă-sii mi-o fi fost mintea?... UN AN ȘI PATRU LUNI!!! Băga-mi-aș... În Hațeg, neavînd prea multe informații, ne Învîrtim la Întîmplare Între cîteva cazărmi, fluturîndu-mi șovăielnic ordinul de Încorporare pe sub nasul unor caporali care nu pot să-mi spună unde exact e unitatea mea. Mi se recomandă să Întreb la o anume garnizoană din centru, e un punct de informare pentru militari, mă va Îndruma cineva de acolo. Deși e un soare blînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
scriu, Înseamnă că nu m-am adaptat. Sosesc și alte mașini care Își depun ofranda zeului Marte și, după un scurt popas plin de efuziuni zgomotoase, dispar la vale, În ceață. În poartă ne Întîmpină un locotenent Însoțit de un caporal. Ceva mai Încolo, atîrnați de un gard stau vreo trei șmecheri, cu bonetele lăsate pe ceafă. Unul dintre ei rîgÎie răsunător, o urare de bun venit - locotenentul Îi face observație, neconvins. Intrăm pe poartă, trăgînd după noi valizele maro de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și te oprești la această explicație, deși imaginația te lucrează cu chestii mult mai nasoale. — Chiloții tăi au sifilis, țipă altcineva și rîde ca un măgar. — Ce te uiți așa la ei, ascunde naiba mai repede jegul ăla, țipă un caporal. Nu-i arunca, că se restituie la liberare. În timp ce jucăm fotbal printre paturi cu perechea de chiloți, cineva Întreabă destul de precipitat unde e WC- ul. I se indică șirul de cabine aflat la 20 de metri În spatele dormitoarelor. Neizolate, fără
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sînt o perspectivă destul de neplăcută. — La iarnă o să ne scîrțîie crivățul pe la coaie, zice cineva. Ne adunăm la ferestre și ne uităm increduli la priveliștea neispititoare. — N-o să vă scîrțîie, pentru că pînă atunci n-o să le mai aveți, rîde un caporal de undeva din spate. Adunarea afară! Măcar spălătoarele sînt În incinta dormitoarelor și uneori au și apă caldă. Uneori e mai bine decît deloc - o teorie cu largi aplicații În Epoca de Aur, așa că nu se plînge nimeni. Seara intrăm
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Salutăm În stînga și În dreapta, iar cînd cineva strigă „Atențiune!“, semnalîndu-ne apropierea unui ofițer, Încremenim În poziție de drepți. De la fereastra unui dormitor, cineva ne sugerează să ne scoatem mîinile din buzunare, să nu ne roadă pula unghiile. E un caporal cu o figură de șarpe, Îl ignorăm și nu pare foarte feri cit, ne promite niște nopți plăcute după ce se face Împărțirea pe baterii și se face iar distribuția În dormitoare. SÎntem repartizați pe baterii, locotenentul nostru e o namilă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nopți plăcute după ce se face Împărțirea pe baterii și se face iar distribuția În dormitoare. SÎntem repartizați pe baterii, locotenentul nostru e o namilă prietenoasă, nu vorbește mult, nu pare o bestie isterică obsedată de disciplină. Ni-l prezintă pe caporalul bateriei noastre. Un tip ațos, cu un aer grav, care cred că i se trage de la chipul osos. Ne explică lucruri care țin de regulamentul și ordinea militare. Cum se face patul, unde se fumează, la ce oră e masa
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Îi va analiza cazul. Dar trebuie să urce doctorul aici sus să-i completeze un bilet de trimitere. Medicul militar e un locotenent-major, nu vine decît de două ori pe săptămînă - În lipsa lui, operațiile pe creier le face infirmierul, un caporal plinuț, pe care Îl auzim cum vorbește toată ziua cu cîinii unității care, cînd nu sînt În ușa cantinei, vin aici, la tratament. Ulcerosul e convins că-l vor scuti În cele din urmă de armată, dar o spune cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
primă fază. După care, lustruirea holului și a dormitorului, operațiune care se realizează patinînd cîte doi Într-un sincron tacticos pe pătura aspră Înhățată de pe primul pat. Abia cînd becurile leșinate se văd strălucind În cimentul pestriț (transformat În oglindă), caporalul de serviciu se declară mulțumit și ne scoate pe platoul unității, unde se dă raportul de dimineață. De aici mai departe ne umplem ziua făcînd lucruri ciudate și nu ne mai Întoarcem la dormitoare pînă seara. Dacă nu mergem la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a scris un prieten și i-a zis că i-l copiază pe o casetă după copia lui și i-o trimite. Ce dracu să faci cu ea aici? — Să ți-o bag Între bucile curului, ca să cînți Strange Love. Caporalul de serviciu stinge lumina În dormitor, În rîsetele generale. Caporalul ne Încolonează după raportul de dimineață și ne duce În pas de defilare În zona cea mai Înaltă a unității, un platou natural unde se află instalate mitralierele antiaeriene și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
l copiază pe o casetă după copia lui și i-o trimite. Ce dracu să faci cu ea aici? — Să ți-o bag Între bucile curului, ca să cînți Strange Love. Caporalul de serviciu stinge lumina În dormitor, În rîsetele generale. Caporalul ne Încolonează după raportul de dimineață și ne duce În pas de defilare În zona cea mai Înaltă a unității, un platou natural unde se află instalate mitralierele antiaeriene și un pavilion mic, un fel de refugiu cu patru paturi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
tolăniți pe iarbă la soare, iar cînd vreun ofițer Își anunță venirea aici sus, ne aliniem iar serioși și ne arătăm foarte preocupați de mecanismele mitralierelor anti aeriene din biutele de pămînt, de armele din dotare sau de ce se nimerește. Caporalul nu prea Împărtășește multe cu noi, e un tip foarte serios și glumele și subiectele noastre de conversație nu Îl ating. Ne zice că pînă nu depunem jurămîntul, adică peste o lună, n-o să prea știm ce-i aia armată
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Își face rondul să schimbe santinela din postul de la capătul pajiștii unde ne petrecem ziua. Postul ăsta e cel mai nordic punct al unității, izolat, la vreo 200 de metri de punctul de observare vizuală, la gardul unității dinspre pisc. Caporalul Îi face semn cu mîna să se oprească, adună de la noi un pumn de țigări și i le duce. Stau cîteva minute de vorbă, rîd uitîndu-se la noi, În timp ce noi stăm și ne uităm la ei, Împietriți de surpriză - e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a căzut Într-o rîpă și, cînd ăsta stătea În post, venea noaptea fantoma peste el. — Mișto! Înseamnă că cine face gardă acolo Împarte pichetul cu două fantome. — Terminați, mai bine să se ducă cineva după gustare, ne-o taie caporalul, care și-a recompus expresia acră. La ora 11 se distribuie gustarea, la bucătărie; cineva trebuie să vină să o ia cu o raniță, pentru toată bateria, și să o ducă la locul de instrucție. Dacă e o conservă de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
zornăind vesela de inox. Sala de mese e o Încăpere lungă, cu multiple Întrebuințări. Acum o folosim pentru ora de informare ideologică. Ofițerul de serviciu ne spune fără chef cîteva lucruri despre ce face Partidul pentru noi, apoi numește un caporal să ne citească din presă și iese, bucuros că În ierarhia unității e cineva mai jos ca el care să-l scape de sarcina asta. Caporalul, pentru că e un tip stupid, citește cu intonație. Din nou realizările Partidului și alte
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
spune fără chef cîteva lucruri despre ce face Partidul pentru noi, apoi numește un caporal să ne citească din presă și iese, bucuros că În ierarhia unității e cineva mai jos ca el care să-l scape de sarcina asta. Caporalul, pentru că e un tip stupid, citește cu intonație. Din nou realizările Partidului și alte chestii pe care le-a zis Tovarășul la Întoarcerea În țară din Camerun, sau din Mozambic, sau din Nigeria, sau din altă țară pretenă. Habar nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
eșec genetic - produsul unei iubiri amorale și ilegale, ceva Între rude. Rămînem și noi cu gura căscată la prostiile pe care le spune. Pentru mai multă elocvență, se ridică În picioare și, din una În alta, ajunge În față, lîngă caporalul care tace, bucuros de spectacol. CÎnd vorbește, musculosul se agită, gesticulează necontrolat, ai senzația că o să cadă iar În cur. — A fost o operațiune comună, undeva aproape de granița cu Afganistan. Am stat două săptămîni În corturi, În deșert. Rușii fumau
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
igienică. Dimineața, la deșteptare, bocancii mei nu mai sînt În rastelul de la intrarea În dormitor. Mărimea 45, sînt o marfă rară, am bănuiala că tot el mi i-a furat cîndva În timpul nopții, așa cum părea cuprins de un paroxism maniacal. Caporalii se miră, deși toată lumea știe că o astfel de captură se schimbă În mod curent pe un kil de țuică la ciobanii care Își pasc animalele În jurul unității. Și, pentru că În magazia de echipament a unității nu se mai găsește
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
merge sus În platou, unde facem antrenament cu pistolul-mitralieră, luăm poziții de tragere spre o țintă imaginară, instrucție pentru trageri. Ne sapă gîndurile, trîntiți pe iarbă, crăcănați, căznindu-ne să nu se vadă cum ne tremură ca la șoareci. Dar caporalul nu ne lasă În pace, ne Împunge cu o vergea de curățat arma cînd ne vede prea prăbușiți, prea melodramatici. Telefonul din punctul de observare sună de cîteva ori și el se duce să răspundă, nu vorbește, ascultă ce i
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
el, probabil că fața mea e de cîteva ori mai Încruntată. Armele noastre devin un fel de umbrele, Încercăm să ne ascundem după ele de situația ticăloasă. Și nici măcar nu avem cartușe. Soldatul Macovei se duce jos la comandament, strigătul caporalului sparge fără milă Încremenirea. Bă, ai reținut? În biroul BOB... Macovei e din Timișoara, un tip firav, blonziu, din cîte știu e orfan de tată. Protectorul lui, nu e clar dacă Îi e sau nu rudă, e un colonel de la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu ai probleme. Inclusiv locotenenții. Și cu toate astea, uite-l cum coboară, perplexitatea făcîndu-l să se unduiască, parcă e o jucărie de plajă gata să se dezumfle, nu știi dacă mai ajunge jos. CÎnd sună a doua oară telefonul, caporalul, În timp ce ascultă, scuipă peste balustrada de lemn spre unul din cîinii unității, care dă semne că ar vrea să urce și el În foișor. SÎnt atît de Încordat, Încît reușesc să-l văd și pe caporal, care e undeva În fața
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a doua oară telefonul, caporalul, În timp ce ascultă, scuipă peste balustrada de lemn spre unul din cîinii unității, care dă semne că ar vrea să urce și el În foișor. SÎnt atît de Încordat, Încît reușesc să-l văd și pe caporal, care e undeva În fața mea, dar și pe soldatul santinelă de la capătul gardului de sîrmă ghimpată, care e undeva În spatele meu. Fără efort. De fapt, Îi văd fără să-mi mișc măcar o moleculă. — Turturică, țipă el după ce Închide, ia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]