517 matches
-
creșterea gradului de coeziune a elementelor de personalitate, organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar, sub impactul cerințelor specifice ale statutului de școlar. Un rol important în reglarea activității și relațiilor școlarului mic cu ceilalți, îl au atitudinile caracteriale. Contactul școlarilor mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri, le dă acces la multe exemple și metode de viață. Ei încearcă, și de multe ori reușesc să transpună în conduita lor, câte ceva din spiritul de întrajutorare și răspundere al exemplelor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
buni în anumite situații și, datorită acelorași particularități, foarte slabi în altele. Mai mult decât atât, studiind particularitățile psihologice ale unor conducători din istorie, s‑a constatat că succesul lor s‑a datorat nu trăsăturilor pozitive (inteligență, echilibru afectiv, moral, caracterial, simțul justiției etc.), ci, dimpotrivă, funcționării în sens negativ a acestor trăsături (inteligența mediocră, dezechilibru afectiv, lipsa simțului justiției). La alți conducători s‑a constatat că succesul lor s‑a datorat pur și simplu unor anomalii mentale: unii erau nervoși
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
expresia unele trăsături temperamentale care îl pot avantaja pe conducător, în timp ce altele pot fi supuse influențelor educative. De exemplu, neechilibrul excitativ al proceselor nervoase care poate apărea la un anumit nivel ca încordare, impulsivitate, haos afectiv, conduită anarhică, prin educarea caracterial‑voluntară poate apărea ca spirit de inițiativă, impetuozitate în creație, efervescență afectivă legată de scopuri înalte. De asemenea, în stilul de conducere își găsesc expresia unele aptitudini ale individului - de regulă însă, nu cele operațional‑executive, ci cele pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aptitudini ale individului - de regulă însă, nu cele operațional‑executive, ci cele pe care noi le‑am denumit psihosociale, aptitudini care se formează, se dobândesc în decursul vieții individului. În sfârșit, în stilul de conducere intervin în mare măsură trăsăturile caracteriale, care sunt prin excelență de origine socială. Nu trebuie să uităm nici faptul că, uneori, nici măcar nu este vorba despre schimbarea trăsăturilor de personalitate pentru a obține schimbarea stilului de conducere, ci doar de o nouă structurare a trăsăturilor existente
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
continuare să-i schițăm și să le precizăm semnificația. Factori psihoindividuali Această primă categorie de factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale ale omului (raționalitatea, ezitarea, nehotărârea, instabilitatea emoțională, oscilațiile psihocomportamentale etc.), însușirile lui de personalitate (temperamentale, caracteriale etc.) sau tipul de personalitate (extravert, introvert etc.). Unul dintre primii psihologi care au intuit cel mai bine rolul factorilor psihoindividuali în luarea deciziilor a fost William James. Încă în The Principles of Psychology (1890) și apoi în Textbook of
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care o dețin tipurile de personalitate. Erich Fromm (1947), este unul dintre psihologii care în lucrarea sa Man for Himself (L’homme pour lui-même, 1967, în traducere franceză) a lansat o tipologie asupra personalității. El se referă la câteva tipuri caracteriale ce manifestă comportamente specifice în procesul decizional. Astfel, el distinge: # receptivul (tentat să primească totul din afară; nu acționează din proprie inițiativă, ci determinat de alții, așteaptă variante de decizii, dar nu ia singur decizia); exploatatorul (nu produce idei noi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mult la consecințe, optează pentru variantele care îi aduc avantaje); productivul (își folosește adecvat și pe deplin capacitățile de care dispune, pe care și le pune în slujba procesului decizional; este decidentul ideal) (Fromm, 1967, pp. 49-95). # Cunoașterea acestor tipuri caracteriale sau de personalitate are o mare valoare practică pentru mediile organizaționale, ajutând la anticiparea comportamentelor decizionale. Și Chris Argyris (1966) descria două tipuri decizionale opuse: tipul A, profund rațional și moderat competitiv (preocupat de idei, receptiv), și tipul B, profund
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a depăși asemenea situații, participarea ar putea fi compromisă. În fine, participarea este prin excelență o activitate relațională ce presupune încrederea unora în alții, a angajaților în reprezentanții lor și a acestora în conducere sau invers. Încrederea este o trăsătură caracterială, una dintre caracteristicile majore ale personalității maturizate psihologic și social. Or, participarea fără intrarea în acțiune a acestei însușiri de personalitate ar fi lipsită de orice suport valoric. Din păcate, relațiile de încredere a unora în alții sunt extrem de volatile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresul. Persoanele apte, dotate cu deprinderi excepționale, cele cu o experiență anterioară bogată, experte într-un domeniu etc. vor fi performante chiar și în condițiile unui nivel înalt de stres. Sunt apoi trăsăturile dispoziționale ale persoanelor, îndeosebi cele temperamentale și caracteriale, care predispun spre anumite atitudini și comportamente ce vor favoriza sau împiedica apariția efectelor pozitive sau negative ale stresului asupra performanței. Toate acestea ne atenționează asupra prudenței cu care trebuie făcute generalizările referitoare la efectele stresului asupra performanței (Greenberg, Baron
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dată de descendența romană: "Românul se credea o natură maĭ superioară, care nu vroea să-șĭ mânjească sîngele, amestecându-se cu asemenea ființe" (Xenopol, 1890, pp. 57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice, caracteriale și politice sau statale. Cu privire la continuitatea românească la nord de Dunăre după anul 274, orice concesie istoriografică era înțeleasă ca echivalând cu un pericol asupra dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei. După cum era și de așteptat, manualele școlare de istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima trăsătură a "Caracterului Statului Românesc" este aceea că "România Mare alcătuește un stat omogen și unitar", în ciuda "neamurilor străine care locuesc în mijlocul populației băștinașe" (Patrașcanu, 1937, p. 14). Unitatea etnică, geografică și caracterială a românității este un bun câștigat în perioada anterioară, fiind unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la Iași cred că îi poate oferi cititorului un model de înțelegere a comunismului de la el de acasă, ajutându-l să înțeleagă că nu întotdeauna ceea ce i se întâmpla comunității venea de la "Centru" sau de la "Tovarășul", ci trecea prin filtrul caracterial al liderilor locali. Indivizii concreți cu stilurile și metodele comunismului și-au construit realitățile în care și-au consumat viețile. Regimul comunist a fost susținut sau contestat de oameni și prin faptele lor trebuie înțeles. Dacă astăzi judecăm realitatea politică
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Niculescu R. M., 1996, p. 210] O primă problemă pusă în discuție de evaluarea cadrelor didactice este „ce anume se evaluează: profesorul ca persoană/personalitate sau cum predă acesta? Personalitatea unui profesor cuprinde un întreg sistem de elemente cognitive, moral-atitudinale (caracteriale), afective, volitive, temperamentale etc. Este, deci, necesar de precizat ce și cum anume evaluăm în contextul acestui sistem. Comportamentul didactic este, el însuși, determinat de personalitatea profesorului, de circumstanțele concrete ale actului didactic și, nu în ultimă instanță, de elevi
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
este un mod de cunoaștere științifică, ci intuitivă, materializându-se în flerul clinic care deschide o perspectivă complexă legată de simptomatologie. Actul terapeutic trebuie să se concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor copii la educare, compensare, ocrotire și activitate profesională adecvată handicapului. În consecință depistarea și diagnosticarea precoce a deficientei trebuie să preocupe familia și terapeutul pentru asigurarea posibilităților
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce-i foarte util pentru practicienii psihopedagogi este faptul că diagnosticarea devierilor de conduită trebuie făcută în concordanță cu etapele de vârstă, cu semnificația socială și cu simptomul prevalent. Toate aceste manifestări organizate relativ unitar pot fi conchise în atitudini caracteriale cu sens afirmativ sau negativ. De altfel, referatul nu poate fi decât o invitație sinceră de a studia cartea „Devierile de conduită la copii” a prof. I. Străchinaru, care este o cercetare interdisciplinară de real folos. Cât privește handicapul auditiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferite meserii accesibile deficienților mintali, determină mai multe niveluri adaptative în funcție de meserie, dar și în funcție de alți factori, pe lângă C.I. Se cunoaște că deficitul intelectual poate fi compensat prin dezvoltarea anumitor deprinderi, mai ales cele motorii. În adaptarea debilului intervin calități caracteriale, aptitudinea de a stabili cu ușurință contacte și legături cu cei din jur, calitățile motorii și senzorio-motorii. Cu alte cuvinte, o persoană nu poate fi considerată handicapată, atâta timp cât lucrează satisfăcător într-un anumit post de muncă. Realizarea unei concordanțe între
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
frecvente conflictele în grupa de muncă în care lucrează deficientul mintal, ceea ce indică gradul de inadaptare. Conflictele sunt generate fie de incompetența profesională a deficientului care afectează retribuția grupului de normointelectuali din care el face parte, fie de defectele sale caracteriale (intrigant, leneș, revendicativ etc.). d) Situațiile motivaționale favorabile unei bune adaptări socio-profesionale sunt strâns legate atât de factorii psihologici, cât și de cei pedagogici căci cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate. În general activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
capacitatea de autoreglare se răsfrâng asupra întregii activități școlare și profesionale a elevului. Este cert că cel cu voință puternică este capabil să dea dovadă de perseverență, stăpânire de sine, inițiativă, activism, independență, capacitate de decizie, de planificare. Aceste trăsături caracterial volitive formează împreună cu orientarea valorică a personalității, determinată de ierarhizarea motivelor, straturile superioare ale psihicului. Cunoașterea lor constituie o preocupare fundamentală a fiecărui pedagog, indiferent de specialitatea sa. Aceasta pentru că alături de instruirea, informarea elevului, avem și sarcina delicată a formării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
frecventă la dislexici și are o semnificație deosebită. Dificultățile de adaptare (20% dislexici sunt copii nevrotici), ca urmare a tulburărilor comportamentale, a complexului de inferioritate, a modificărilor personalității, deci vădite tulburări afective, toate conduc la veritabile dislexii. Consecințele sunt multiple: caracterial, cu răsunet profund în activitatea școlară și atmosfera familială. De aceea dislexia imaturitatea afectivă impune o psihoterapie logopedică cu pondere mai mare în raport cu tehnicile pedagogice. Simptomele dislexiei sunt diverse și multiple și se exprimă simultan și succesiv în trei domenii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
socială, bazată pe respingerea din start a educației diferențiate. în mod ciudat, aceeași opinie publică a acceptat de la bun început formele de învățămât diferențiat care se adresau, însă, nu elitelor, ci populației 6 școlare cu deficiențe mintale, senzoriale, motorii, chiar caracteriale, încadrate și acestea, conform autorilor Tiberiu Bogdan și Iulian Nica (9, p. 5), tot în categoria excepționalității. Această mentalitate specifică secolului trecut continuă să se perpetueze în contemporaneitate și este foarte evidentă, încă, și în orientarea învățământului românesc. Pentru echitate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în domenii diverse
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]