693 matches
-
Revoluției nr. 2 TINERETULUI 522 115 Județul Caraș-Severin, Orașul Băile Herculane, Str. 1 Mai nr. 5 HERCULES 453 116 Județul Caraș-Severin, Orașul Bocșa, Str. 1 Decembrie nr. 24 ASTRA 300 117 Județul Caraș-Severin, Orașul Oravița, Str. 1 Decembrie nr. 57 CARAS 302 118 Județul Caraș-Severin, Localitatea Moldova Veche, Str. Coșbuc F.N. DANUBIUS 350 119 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 51 VICTORIA 464 120 Județul Cluj, Municipiul Turda, Str. Castanilor nr. 1 FOX 255 121 Județul Cluj, Municipiul Dej, P-
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap, somn, șalău, știucă, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se practică cultura porumbului, pe altele există islazuri pentru creșterea animalelor. Se mai exploatează stuf pentru celuloză. Pe brațele Dunării se face navigație, cele mai importante porturi fiind Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Maliuc etc.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ocna Sibiului etc. - Au vegetație și faună specifice. În lacurile de munte cu vegetație redusă, cu apă curată și oxigenată, trăiesc păstrăvi, în cele din regiunile de deal și câmpie există stuf, papură, iar peștii care predomină sunt crapul, știuca, carasul etc. În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație bogată. AMINTIȚI-Vă definiția lacului; factorii care contribuie la formarea cuvetei lacustre. 56 GEOGRAFIE FIZICĂ Cazanele Mici din Defileul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ales Delta Dunării reprezintă medii deosebit de favorabile pentru viață, aici întâlnindu-se cel mai mare număr de animale. În aceste zone trăiesc păsări, în zăvoaiele din lungul râurilor, și numeroase specii de pești (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani, berze etc.). Unele populează permanent insulele de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din Săptămâna Patimilor. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Vorbește, te rog, despre această întâlnire. I.M.: La ediția a treia a Galei Premiilor "Iurie Matei", din 2003, a venit și Cezar Ivănescu. Era la Chișinău. Am un prieten, actorul Igor Caras, care mi-a pozat pentru Contrabasistul. El vine des la mine în atelier. Erau aruncate pe acolo foi cu poeme de-ale mele. Igor are o memorie extraordinară. Cântă și frumos. În cadrul Galei, există un spectacol de muzică și teatru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
peste piureul din tavă care a fost bine unsă cu unt sau margarină. Punem deasupra acestei budinci bucățele de unt din loc în loc și pătrunjel verde tocat. Servim această budincă consistentă foarte fierbinte. Rețeta nr. 10 Plachie de pește - crap, caras etc. Ingrediente: Un crap de 1 ½ - 2 kg, 2 morcovi, 1 țelină, 3 cepe tăiate peștișori, foi de dafin, piper boabe, 50 ml ulei, 1 lingură oțet, 1 pahar vin alb, 2-3 roșii, 1 lămâie, 1-2 linguri pătrunjel verde tocat
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și XI - Dâmbovița g) Popasuri turistice: I - Vâlcea, II - Caraș Severin, III - Brașov, IV - Argeș, V - Hunedoara, VI - Prahova, VII - Dâmbovița, VIII - Gorj. h) Tabere: I - Dâmbovița, II - Vâlcea, III - Hunedoara, IV - Sibiu, V - Brașov, VI - Argeș, VII - Prahova, VIII - Caras Severin, IX - Gorj, X - Alba. - ponderile ridicate pe care le dețin În totalul bazei de cazare hotelurile (30,15%) vilele (16,17%) și complexele balneare de (8,73%), iar pe de altă parte cabanele de 13,32%, certifică cele trei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
polisemia cuvântului a lăsa; * paronimia bizar binar; omonimia cuvântului au; polisemia cuvântului a (se) învârti; * paronimia investire învestire; omonimia cuvântului un; polisemia cuvântului a (se) întuneca; * paronimia a releva a revela; omonimia cuvântului unde; polisemia cuvântului a lumina; * paronimia cras caras; omonimia cuvântului cer; polisemia cuvântului a interpreta; * paronimia solitar solidar; omonimia cuvântului coș; polisemia cuvântului a juca; * paronimia aluzie iluzie; omonimia cuvântului corn; polisemia cuvântului a învia; * paronimia a făgădui a tăgădui; omonimia cuvântului cât; polisemia cuvântului a învinge; * paronimia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dus a fost. Îl iubeam din tot sufletul, ratasem o programare la hair-stylist ca să ajung în piață, îmi sacrificasem o după-amiază întreagă numai pentru el și uite care îmi era răsplata... Nu e cazul să insist cu morala: canarii și carașii aurii sunt ca florile, doar pentru decor. E bine de știut încă un lucru foarte important: nu tot ce este viu colorat se păstrează în apă; numai florile și peștii exotici se țin în apă, în glastre, respectiv acvarii; canarii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
tobe „Academia itinerantă Andrei Șerban“ în SDC Nu pierdeți în numărul viitor dosarul special dedicat „Academiei itinerante Andrei Șerban“, proiectul inițiat de ECUMEST și de Institutul Cultural Român de la New York. Participă Corina Șuteu, Andrei Șerban, Tatiana Niculescu Bran, actorii Ionuț Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu și Cătălin Herlo. „Academia itinerantă Andrei Șerban“ este un proiect inițiat de ECUMEST și de Institutul Cultural Român de la New York, și susținut financiar de Administrația Fondului Cultural Național, Institutul Cultural Român, Institutul Cultural Român de la New York
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Cultural Român, Institutul Cultural Român de la New York, ECUMEST. Proiectul a început printr-un atelier de creație, la Plopi, lângă Cluj, cu participarea următorilor actori: Csilla Albert (Teatrul Maghiar, Cluj), Anca Androne (Teatrul Bulandra, București), Bogdan Zsolt (Teatrul Maghiar, Cluj), Ionuț Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Cătălin Herlo (Teatrul Național Lucian Blaga, Cluj), Silvius Iorga (absolvent actorie, Cluj), Cristina Holtzli (Teatrul Național Târgu-Mureș), Irina Ioniță (Teatrul Luni de la Green Hours, București), Ada Milea (artist, București), Mara Opriș (Teatrul Tony Bulandra, Târgoviște), Elena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Plopi și de la New York vor face obiectul unui documentar de televiziune realizat de jurnalistul Mirel Bran. „Suplimentul de cultură“ publică în exclusivitate un dosar special dedicat „Academiei itinerante Andrei Șerban“. Participă Corina Șuteu, Andrei Șerban, Tatiana Niculescu Bran, actorii Ionuț Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu și Cătălin Herlo. Dosar realizat de Corina Șuteu și Ștefania Ferchedău La Plopi Corina Șuteu Suntem, fiecare dintre noi, destinați să ne urmăm sau nu vocea inimii în meseria pe care o facem. Cercetătorii francezi numesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
unui fapt divers petrecut în România rurală a anului 2005. Aventura abia începea. Actorii despre proiect Care au fost, din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cele mai importante trei lucruri care s-au întâmplat în cadrul atelierului de la Plopi? Ionuț Caras: „Am reușit să nu fug dintr-un loc superb timp de 10 zile; să nu mă cert cu oamenii pe care i-am cunoscut și să îi privesc fără ochelari de cal; am reușit să nu mă iubesc prea mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
să privesc lucrurile și din alte unghiuri, nu doar din cele știute sau învățate de mine în școală ori în teatrul în care sunt angajat“. Este o asemenea experiență de laborator teatral indispensabilă unui artist, și dacă da, de ce? Ionuț Caras: „Nu numai că e indispensabilă, dar e vitală. Trebuie să mai ieșim din când în când din teatre, să ne scuturăm de praf, să nu mai umblăm în aceiași pantofi, să fim nesiguri, să ne întoarcem în școală și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în Lunca Prutului se întâlnesc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca: somn, șalău, etc. Se lucrează cu mijloace mecanice și s-au făcut lucrări trainice și cu rezistență mare iar apa se mai folosește și la irigații. în apele acestor iazuri mai trăiesc și specii de pești cum ar fi carasul și soreanul. „ în ceea ce privește vindecarea, a neglija să înveți este o crimă (Samuel Hahnemann) 4. Activitatea sanitar - veterinară Dacă au existat și încă există preocupări pentru creșterea și înmulțirea animalelor, trebuia să existe și preocupări pentru îngrijirea sănătății acestora. Aceste preocupări
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după numele unei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de două ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt. Sosul se face din 1,5 l de supă de zarzavat, 1 kg. de pește mic ( caras, macrou, biban, păstrăv ), 200 gr. de morcovi, 200 gr. de țelină, 250 gr. de ceapă, 200 gr. de unt, două lămâi - zeama, două lingurițe de tarhon uscat ( verde ), două lingurițe de cimbru uscat ( verde ), sare, piper după gust, o căciulie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în cadrul lui existând laboratoare de cercetare, observatoare și un departament al educației. Pe lângă multe alte cercetări, la Ocean Park, pentru prima dată în lume, s-a realizat înseminarea artificială a delfinilor bottlenose și s au dezvoltat numeroase rase noi de carași. Aceasta combinație fericită de institut de cercetare, grădină zoologică, parc de distracție, buticuri și restaurante atrage zilnic turiști din întreaga lume. În 2013 se estima un număr de 5-6 milioane de turiști, care săl viziteze, majoritatea din Asia. Fiind enorm
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Uniunii Culturale Democratice Slave. La sfârșitul anului 1946, ministrul adjunct de externe Velebit, „agent notoriu al IntelligenceService” ar fi discutat cu Dusan Iovanovici, șeful delegației în Comisia Dunăreana despre apropiată anexare de către Iugoslavia a Clisurii (porțiunea de sud a județului Caras, limitrofa cu Dunăreaă. Conform autorului „populația sârbă din Banatul românesc, care se bucură de toate drepturile democratice și de largi posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor de la Belgrad”. În toamna anului 1947, „în mod fățarnic și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Costel în poza de mai sus, făcând poze la Baia lui Zeus, de fapt niște marmite în piatră mari de circa 3-4 metri adâncime în albia râului, care sunt depășite mult în mărime de marmitele văzute de mine pe Cheile Caras, în drept cu peștera Tolosu, acolo marmitele fiind adânci de peste 5 metri și cu un diametru cam la fel de mare. La ieșirea din aceste chei am văzut pe un panou mare de circa 4 mp, un anunț în limba greacă care
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor despre care am vorbit și, în același timp, ne oferă o imagine mai veridică asupra fondului funciar de care dispune comuna
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de apă și cca. 9% din suprafața totală a lacurilor artificiale (iazurilor) din județul Iași. În ceea ce privește producția de pește se apreciază că, înainte de 1989 se scoteau cca. 800-1000 Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de la 20% la 40% comparativ cu mamiferele placentare. De exemplu, specia Lamprey are un număr diploid de 94-96 cromozomi și 40% ADN. Între ciprinide sunt specii care au 2n = 50 - 52 și 25% ADN, iar altele, cum sunt crapul și carasul au 2n = 100 - 104 și 50% ADN. La salmonide a avut loc încă o dublare a cantității de ADN, apropiindu-se de 80% comparativ cu mamiferele placentare și la un număr de brațe cromozomiale de 100-104. Ei au evoluat probabil
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de două ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt. Sosul se face din 1,5 l de supă de zarzavat, 1 kg. de pește mic (caras, macrou, biban, păstrăv), 200 gr. de morcovi, 200 gr. de țelină, 250 gr. de ceapă, 200 gr. de unt, două lămâi - zeama, două lingurițe de tarhon uscat (verde), două lingurițe de cimbru uscat (verde), sare, piper după gust, o căciulie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]