477 matches
-
baza unui mandat sau a unei hotărîri judecătorești, a interzis fumatul, băuturile și jocurile de noroc, instituind o serie de pedepse pentru deținuții recalcitranți (oprirea vizitelor familiei, a corespondenței, a plimbării zilnice, a hranei, osîndirea la mămăligă goală, trimiterea la carceră, încătușarea cu fiare la mîini și la picioare, bătaia aplicată doar de directorul închisorii etc.). A organizat ateliere în aproape toate penitenciarele, la Văcărești înființînd cuptoare de pîine, sere de flori (care au devenit principala sursă de aprovizionare a Capitalei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca sistemul carceral să se îndepărteze tot mai mult de lumea civilizată. Menținerea vreme îndelungată a legii 23/1969 a făcut inutil orice demers refomator inițiat de unii angajați, cenzura rămînînd pe mai departe legalizată, la fel și trimiterea la carceră fără avizul medicului, transferarea de la o închisoare la alta, interzicerea unor practici religioase, nesepararea minorilor de adulți etc. În urma aderării României la Consiliul Europei, au apărut primele inspecții ale forurilor internaționale, rapoartele HEUNI, Amnesty International, Comitetului împotriva Torturii și Tratamentelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
genurile literare "sângerează" din unul într-altul (Martin Amis), fii un bun chirurg al romanului și folosește bisturiul hibridizării cu sânge rece, fiindcă, dacă te agiți la ideea de invenție (cum a făcut Fluxul conștiinței), riști să fii condamnat la carceră pentru obscuritate. * Din cea mai abstractă idee literară, din texte scrise pornind de la ori despre alte texte, stoarce viața până la ultima picătură, și strigă sus și tare că tot ce te interesează e viața (chiar dacă de fapt aspiri în taină
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aceste fenomene decadente, vizibile în creațiile moderne, sunt expresii ale omului de azi, desfăcut de legăturile cu transcendentul, uitându-și destinul de dincolo de lume, care îi deschidea o perspectivă spirituală magnifică pentru însăși creațiile lui și pipernicit ca într-o carceră, în condițiile de timp și spațiu terestru. Autonomizarea tuturor formelor culturii moderne, adică descreștinarea lor, a dus la această fărâmițare a ei, la această urâțire a creațiilor care nu mai sunt luminate de un ideal superior, la această scădere de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în pasiunea muritoare. Ce mici trebuie să apară din zenitul spiritual marile noastre pasiuni, în uraganele cărora gustul cald al vieții se amestecă atât de fatal cu gustul înghețat al morții! Chipuri de lut, torturate în durata timpului și în carceră spațiului! Trăind în cercul vostru strimt, Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Nu ni se spune aici de un zâmbet îngăduitor sau ironic, dar îl simțim în toată supranaturala lui putere, arcuindu se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de mici încât omul băgat înăuntru nu avea loc nici să-și miște mâinile. Aici, în ele , erau băgați cei care protestau sau își solicitau anumite drepturi și erau ținuți cel puțin 12 ore. Oricând puteai ajunge într-o asemenea carceră. Curtea, clădirile dar și minele atunci erau militarizate. Curtea era îngrădită cu gard înalt, din lemn, deasupra era întinsă o sârmă ghimpată, iar la mici distanțe erau santinelele militare. La poarta din interi or, în afară de un paznic civil și unul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un larg câmp de vedere - asupra întregii curți. La intrare ca și la ieșire, salariații erau contro lați peste tot corpul de persoane bine instruite, deprinse cu astfel de operații. Cum te găseau cu ceva compromițător, cum te trimiteau la carcera cu vizor la înălțimea ochi lor nu a celor dinăuntru ci așa, ca să fie. Militarizarea Societății era făcută din ordinul Mareșalului Ion Antonescu care considera cărbunele extras ca un loc strategic de pregătire a unui al doilea front de război
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acasă, strungarii la fel, sudorii - mai împreunau unele piese aduse de-acasă, ca să economisească un ban, și pentru toate acestea, - zise fușăraie - erau opriți la poartă. Le confiscau obiectele, iar unii care mai protestau erau trimiși la închisoare sau la carcerele despre care am relatat, după caz, cum venea ordinul plutonierului major Patriche, care răspundea de toți militarii care asigurau paza, dar și de demnitatea celor nevoiți să-și agonisească o pâine. Furând meseria Eu și cu un coleg al meu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mergem prin poarta princi pală și ne opream, undeva, la marginea gardului. În timp c e unul din noi supraveghea să nu ne vadă santinela ce aveam să facem, că dacă ne-ar fi surprins, ne-ar fi băgat la carceră, celălalt sărea gardul la momentul potrivit, după care îl aștepta să facă același lucru și cel care supraveg hea, și așa, la ora fixă, puteam să luăm fișa de la afișierul a telierului și să o mutăm la locul unde se
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
poartă, portarul ori santinela ne controlau tot corpul să ni le găsească. Uneori scăpam cu piesa făcută, dar altădată ni se opreau, depinde cum reușeam să le ascundem mai bine ori ni le găseau și le confiscau, după care urma carcera. Dar să fim loviți cu bastonul, ca animalele ? În una din zile, la 12, când am ajuns la cantină să luăm masa, mâncarea în general era foarte proastă, ne dădea un singur fel la meniu, rareori mai prime am și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
29. Bătaia reciprocă Între anchetați sau deținuți, comandata de anchetator, si executată alternativ; 30. Anchetarea victimei din poziția ,,culcat”, cu aplicarea loviturilor de cizma sau de bocanci; 31. Un ,,tratament”, precedat sau urmat de Înjurături și bătaie, era pedeapsă cu carcera, spune autorul și enumeră alte metode de tortură folosite În rezervă respectivă; 32. Anchetă cu proiectoare puternice Îndreptate spre ochii victimei, fără ca aceasta să se miște; 33. Anchetă continuă, zile și nopți Întregi, anchetatul fiind supus unor interogatorii fără Întrerupere
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
zi dimineață, deoarece nu fuseserăm „băgați În porție”. Ritualul numărătorii de seară Începea cu semnalul de adunare al lui Bica, urmat de adunarea deținuților existenți În lagăr (cu excepția celor din infirmerie, a muribunzilor de prin bărăci și a celor din carcere), dispuși În rânduri de câte cinci („ia pe cinci și nu mișcă!”...) și urmată de comandă primului brigadier: ,,Colonie!... pentru numărătoare, dreepți!”, care, Întorcându-se soldățește și bătând pas de defilare, se oprea la câțiva metri de Ghinea Înconjurat de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de oameni În 1952. În câteva zile am făcut cunoștință mai În detaliu cu lagărul, cu activitățile de fiecare zi, cu pământul ce trebuia săpat, cu brutalitatea pazei etc. Ceea ce am remarcat Încă din prima zi era grupul de cinci carcere, situate chiar În coasta biroului administrației, la vedere, unde erau băgați câte doi Într-o carcera și Încuiați cu lacăt pe din afară, cei care nu prea dădeau dovadă de disciplină sau cei care erau cercetați În urmă parei vreunui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
activitățile de fiecare zi, cu pământul ce trebuia săpat, cu brutalitatea pazei etc. Ceea ce am remarcat Încă din prima zi era grupul de cinci carcere, situate chiar În coasta biroului administrației, la vedere, unde erau băgați câte doi Într-o carcera și Încuiați cu lacăt pe din afară, cei care nu prea dădeau dovadă de disciplină sau cei care erau cercetați În urmă parei vreunui turnător sau brigadier. Lagărul era amplasat În partea de nord a lacului Siutghiol, pe un platou
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale cărui lecții duhovnicești i-au insuflat dragostea pentru Iisus Hristos și Biserică. Visa să-și desfășoare slujirea preoțească Într-o catedrală din basme, Însă după intrarea În bisericuța din Frenciugi s-a <citation author="unknown">„simțit ca Într-o <carceră duhovnicească>”</citation>, Înțelegând că se află față În față cu Dumnezeul său și a enoriașilor păstoriți. Pentru preotul Ioan Răzvan Scurtu . Noul preot transformă biserica de lemn și „chirpici” În catedrala sufletului său. Își susține examenul de capacitate la Centrul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
grupul lui aveau destul de des conflicte cu alți elevi, din cauza atitudinii lor provocatoare. După o astfel de înfruntare, ei i-au raportat lui Burada că au fost agresați și i-au prezentat o listă cu cei care trebuiau băgați la carceră. Nu este greu de înțeles de ce erau prost văzuți. Andreica amintește o scenă în care Ion Stoian a fost lovit cu pumnul de către un elev care 'culesese' un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de către un elev care 'culesese' un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul, Iustin Sava, l-a lovit pe Stoian pentru că acesta îl amenințase că îl va raporta ofițerului politic. El a primit pedeapsă la carceră șapte zile, din care a executat doar trei. Pe 7 noiembrie 1949 s-a aniversat revoluția bolșevică printr-un mic discurs al directorului și o paradă ridicolă, pe care elevii au persiflat-o. După o nouă inspecție în toamna lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
evadeze, însă doar primul dintre ei a reușit. Deținuții din închisoare au fost scoși în curte și bătuți, iar moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost bătut de director, anchetat la Ploiești, ținut la carceră timp de șapte zile, după care s-a întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa de evadare. Regimul de bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când toți cei care nu aveau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
20 de ani de închisoare, va executa 13 fără o lună, fiind eliberat în 1964. Din condamnare, aproape 8 ani a "petrecut" la Gherla. "Aici, își amintește, se bătea fără milă. Erai bătut cu parul, călcat în picioare, pus la carceră, iar de era cumva iarna, plăcerea lor era să te lase la izolare, în pielea goală. Tatăl meu a avut, săracul, acest nenoroc." Constantinescu apreciază ca necesar un proces al comunismului: Această doctrină trebuie înfierată". Și motivează cu nesfîrșit bun-simț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a practicat reeducarea non-violentă prin convingere. Un infern a creat Goiciu pentru țăranii revoltați din Vrancea, dar și pentru liderii țărăniști, foame, frig, izolare, solitudine. Între anii 1945 și 1956, Mislea este închisoarea centrală a deținutelor politice din România, renumitele carcere de la Secretul Mare erau destinate viețașelor. În condiții inumane, aici s-au alăptat copii și s-au murmurat cîntece de leagăn. Închisoarea din Timișoara, de pe strada Popa Șapcă, pavilioanele destinate politicilor erau cunoscute încă din anii 1947-1948, pentru că au adăpostit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dragă inimii lui, Stalin și poporul rus/ Libertate ne-a adus! Cei ce încercau să evadeze nu trebuiau prinși, ci împușcați, "ca să nu se mai întîmple". Un procedeu simplu și eficient. Unele torturi necesitau însă tehnici mai complicate. Într-o carceră, un martor al atrocităților a găsit "doi în picioare și doi cu capul în jos. I-am scos afară și după două ore a murit..." În timpul unei inundații a Dunării, internații fuseseră luați noaptea din colonie și puși să umple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Atât timp cât nu ieși din „țarc”, cât rămâi în universul tău strâmt, capeți dimensiunile umile ale lumii la care te raportezi. Când însă comunici cu alte spații, mai ambițioase, ești excedat, te extinzi pe dinăuntru, nu te mai poți întoarce în carcera inițială, „naturală” a existenței tale. Sunt gânduri care se scriu aproape singure. Mâine-dimineață, vom pleca spre Polonia, la Malbork. Înainte de culcare, îmi fac bagajele. 22 iunie, joi VITALIE CIOBANU: Gonim pe autoband cam de o oră. Ținta noastră e Wolsburg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sa de către europeni și până la a deveni "un obicei și o mo-dă", tutunul avea să cunoască, prin secole, o "istorie" plină de peripeții, obstacole, înfrângeri și victorii. Dacă primul fumător spaniol, marinarul Rodrigo de Jerez, avea să plătească ani de carceră, suveranul Filip al II-lea, prin Decretul din septembrie 1586, dicta pedepse severe celor care cultivau sau vindeau tutun, impunându-se ca tutunul să fie ars în public, considerându-se periculos și dăunător. În Anglia, regele Iacob I, la 1614
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a capului, mâinilor și picioarelor, legarea în lanțuri. Suprema pedeapsa era executarea prin strangulare sau spânzurare. Sclavilor li se interzicea să consume băuturi alcoolice și să poarte arme, atât ofensive cât și defensive, pedepsele fiind pentru delicvenți 10 zile de carceră și 200 lovituri de bici câte 20 zilnic. De reținut că un document din 1550 prevedea și pentru crâșmarii care vând sau oferă vin unui negru o pedeapsă de 20 de zile de carceră. Datorită regimului inuman aplicat sclavilor negri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fiind pentru delicvenți 10 zile de carceră și 200 lovituri de bici câte 20 zilnic. De reținut că un document din 1550 prevedea și pentru crâșmarii care vând sau oferă vin unui negru o pedeapsă de 20 de zile de carceră. Datorită regimului inuman aplicat sclavilor negri, adesea aceștia fugeau sau se revoltau. Sclavii fugari erau numiți în Cuba "cimarrones", nume generic dat tuturor animalelor domestice cai, vite, câini, care scăpau din "ograda stăpânului". Pe la 1530 se menționează în Cuba o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]