379 matches
-
complicațiilor majore care au impus spitalizarea (de exemplu, infarct miocardic acut) la testarea de efort: sub 5 evenimente majore la 10.000 de teste și mortalitate sub 0,5 la 10.000 de teste (16). Date importante privind siguranța testării cardio -pulmonare de efort limitate de simp - tome au fost obținute din trialul HF-ACTION (Heart Failure: A Controlled Trial Investigating Outcomes of exercise traiNing), realizat la subiecți cu insuficiență cardiacă (17). Datele sunt importante în contextul în care insuficiența cardiacă are
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
palidă în anemii secundare afecțiunilor digestive. Esofagul Anamneza este orientată spre descoperirea sindromului esofagian, adică asocierea de simptome sugestive: disfagie + pirozis + regurgitație. Disfagia este senzația de deglutiție dificilă care apare în primele 10 secunde după ingestie. Poate fi intermitentă (spasmul cardiei, diverticuli esofagieni), permanentă, progresivă inițial pentru solide, ulterior pentru lichide în cancerul esofagian, stenoze esofagiene. După modul de debut poate fi acută (spasm esofagian, esofagite) sau cronică (neoplasm esofagian). Disfagia paradoxală este dificultatea de înghițire pentru lichide, absentă pentru solide
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
permanentă, progresivă inițial pentru solide, ulterior pentru lichide în cancerul esofagian, stenoze esofagiene. După modul de debut poate fi acută (spasm esofagian, esofagite) sau cronică (neoplasm esofagian). Disfagia paradoxală este dificultatea de înghițire pentru lichide, absentă pentru solide (în acalazia cardiei - dilatarea esofagului prin tulburare de motilitate). Disfagia trebuie diferențiată de globus histericus - senzația de nod în gât între mese (falsă disfagie). Pirozisul este senzația de durere mediosternală cu caracter de arsură, apare în boala de reflux gastro-esofagian, hernie hiatală, esofagite
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pentru trenul superior și pentru trenul inferior a corpului. Există testul de alergare cu fluturașul pe 250-300 m și testul de alergare pe 5m cu fluturași multipli sau testul Wingate (măsurători directe de laborator). Principalele adaptări la antrenamentul anaerob sunt: Cardio Respiratorii Puține sau deloc Muscular brut creșterea masei musculare creșterea puterii Celular creșterea depozitelor de ATP, CP, glicogen creșterea nivelelor de toleranță la lactat Altele scăderea nivelului de grăsimi din corp îmbunătățirea performanței o stare mentală pozitivă 3.6. Flexibilitatea
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
torace, nu mai descrie curbura finală către stânga, se poziționează pe flancul drept al mediastinului posterior, trăgând și stomacul către hemitoracele drept, în condițiile în care există deja un defect diafragmatic congenital dezvoltat cu precădere către dreapta. De menționat localizarea cardiei în torace, element ce poate crea confuzii cu herniile hiatale prin alunecare, dar care le și deosebește profund de herniile prin rostogolire la care acest sfincter rămâne subdiafragmatic. ANATOMOPATOLOGIA Orificiul herniar este situat postero-medial, fiind determinat de aplazia sau hipoplazia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sunt: hemidiafragm drept cu contururi neregulate; imagine radiotransparentă, cu contur neregulat, localizată supradiafragmatic drept; imagine hidroaerică în 1/3 inferioară a hemitoracelui drept, în unghiul cardiofrenic, suprapusă peste imaginea ficatului. Tranzitul baritat se realizează și în poziție Trendelenburg, arătând următoarele: cardia la dreapta liniei mediane; esofag cu traiect scurt, punga cu aer gastrică în hemitoracele drept, îngustare mediogastrică; stomac în totalitate în torace; aspect de volvulus gastric organo-axial intratoracic drept. Faptul că tranzitul baritat este, în majoritatea cazurilor, ultima investigație radiologică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
imaginile furnizate de filmul radiologic și că de fiecare dată diagnosticul preoperator a fost de hernie hiatală. Știut fiind faptul că într-o hernie hiatală se angajează preponderent stomacul explică de ce tranzitul baritat esogastric a pus punct investigațiilor radiologice. Identificarea cardiei supradia-fragmatic a fost un alt element care a condus la stabilirea diagnosticului preoperator de hernie hiatală prin alunecare. Luarea în calcul și a posibilității existenței unei hernii diafragmatice congenitale postero-mediale, hernie în care pe lângă stomac, de multe ori, se angajează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
a) recunoașterea urgențelor cu risc vital, inclusiv a stopului cardio-respirator ... b) accesarea și activarea sistemului de urgență prin numărul de apel unic de urgență 112. ... c) acordarea primului ajutor de bază până la sosirea echipajelor de intervenție în următoarele situații: stop cardio - respirator, corpi străini în căile respiratorii, hemoragii, fracturi, plăgi, arsuri termice și chimice inclusiv la nivelul ochilor, accidente rutiere, înec, electrocutare, alterarea stării de conștiență la pacienții cu respirație prezenta ... d) facultativ cursurile de prim ajutor de bază pot include
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206796_a_208125]
-
a) recunoașterea urgențelor cu risc vital, inclusiv a stopului cardio-respirator ... b) accesarea și activarea sistemului de urgență prin numărul de apel unic de urgență 112. ... c) acordarea primului ajutor de bază până la sosirea echipajelor de intervenție în următoarele situații: stop cardio - respirator, corpi străini în căile respiratorii, hemoragii, fracturi, plăgi, arsuri termice și chimice inclusiv la nivelul ochilor, accidente rutiere, înec, electrocutare, alterarea stării de conștiență la pacienții cu respirație prezenta ... d) facultativ cursurile de prim ajutor de bază pot include
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206363_a_207692]
-
a) recunoașterea urgențelor cu risc vital, inclusiv a stopului cardio-respirator ... b) accesarea și activarea sistemului de urgență prin numărul de apel unic de urgență 112. ... c) acordarea primului ajutor de bază până la sosirea echipajelor de intervenție în următoarele situații: stop cardio - respirator, corpi străini în căile respiratorii, hemoragii, fracturi, plăgi, arsuri termice și chimice inclusiv la nivelul ochilor, accidente rutiere, înec, electrocutare, alterarea stării de conștiență la pacienții cu respirație prezenta ... d) facultativ cursurile de prim ajutor de bază pot include
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206782_a_208111]
-
în detectarea HVS, de 21 54% comparativ cu sensibilitatea de 88 93% pentru ecocardiografie. Din punctul de vedere al specificității, valoarea celor două metode este similară, de 77 97%. Totuși, ECG pare să fie un predictor mai bun al complicațiilor cardio - vasculare apărute în evoluție la pacienții cu HVS în comparație cu ecocardiografia (22).
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
unele studii arătând un aspect patologic la mai puțin de o treime dintre pacienți (38,39), în timp ce alte trialuri clinice au evidențiat la mai mult de 70% dintre bolnavi modificări radiologice (35,40). Cele mai frecvente modificări radiologice au fost cardio megalia(22-64%) și efuziunea pleurală (15,8-57%). Conform studiilor actuale, mai mult de 50% dintre pacienții vârstnici au prezentat disfuncție ventriculară dreaptă evidențiată la ecocardiografia transtoracică (20,35,40-42). Aspectul gazelor sanguine arteriale, caracteristic emboliei pulmonare, la subiecții vârstnici, constă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Introducere. Diagnosticul cauzei de stop cardio respirator (SCR) la pacientul cu activitate electrică fără puls (AEP) găsit în condiții necunoscute, fără antecedente personale patologice, este o provocare pentru medicul practician. Ultrasonografia (UȘ) integrată în protocolul de ACLS (FÂȚE/FEER) este examinarea de elecție pentru excluderea unei
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Alexandra Ioana Gligan-Istic, Marius Catalin Ilea, Adela Golea, Cristina Monica Miclăuş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1094]
-
ci mai ales disfuncțio - nalitatea acestuia, în sensul prezenței acelor adipocite active metabolic, ce secretă adipo - citokine cu efecte nefavorabile la nivel cardiometabolic (16). În același sens, s‑a sugerat existența unor căi biologice protective față de deces prin evenimente acute cardio -vasculare ale fenotipului obez cu boală cardiovasculară. Caracteristicile legate de vârstă conduc la o abordare diferită a relației dintre starea de sănătate și statusul ponderal la vârstnic. Deși la populația generală riscul de morbi ‑morta- litate poate fi estimat prin intermediul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
80 de ani. Mai mult decât atât, la persoane peste 75 de ani, riscul major din punct de vedere ponderal este reprezentat de denutriție sau chiar de normo/ suprapondere, ce poate masca în fapt malnutriția, cu importante consecințe la nivel cardio - vascular (18). Odată cu înaintarea în vârstă asistăm așadar la o reducere progresivă a masei slabe, astfel încât stabilitatea ponderală de‑a lungul vieții nu garantează și stabilitatea compoziției corporale. Mai mult, depozitele lipidice periviscerale se accentuează, ceea ce face mai dificilă estimarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
74 de ani, caucazieni). Rezultatele analizei au arătat că, la vârstnici, o valoare a IMC inclusă în intervalul de subpondere se asociază cu cel mai mare risc de mortalitate de orice cauză, indiferent de sex. În cazul mortalității de cauză cardio -vasculară, riscul este mai mare la bărbați. Autorii au observat existența unei relații în formă de „J” între valoarea CA și mortalitatea de orice cauză (ajustată în funcție de vârstă și statutul de fumător), cel mai mic risc fiind la o valoare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
acestui nou parametru ca „indicator al mortalității” în evaluarea vârstnicilor (34) . Ca urmare, o recomandare mai potrivită ar fi nu doar simpla scădere în greutate, ci mai degrabă ameliorarea compoziției corporale, în sensul creșterii masei slabe și al ameliorării fitnessului cardio -respirator, mai ales când ne referim la prevenția secundară (11,35). Una dintre limitările majore ale acestor studii, ca de altfel a majorității studiilor efectuate la vârstnici, este faptul că nu a fost luată în considerare modificarea greutății (câștigul sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
dolari și se estimează ca acestea să crească la peste un trilion de dolari în 2030 (9). La pacienții vârstnici coexistă adesea disfuncția endotelială, inflamația și rigiditatea vasculară, în asociere cu creșterea prevalenței și duratei expunerii la factori de risc cardio - vascular tradiționali, ceea ce determină creșterea progresivă a incidenței și prevalenței afecțiunilor- cardiovasculare la ambele sexe (10). Prevenția poate fi divizată în: primordială (prevenția factorilor de risc), primară (tra- tamentul- factorilor de risc) și secundară (prevenția unor noi evenimente cardiovasculare) Având
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]