626 matches
-
și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu alte determinări etiopatogenice, conform parametrilor măsurabili ecografic (6) (tabelul 38.3). Ecografia este în general folosită ca primă investigație pentru diagnosticul pozitiv și de severitate, dar poate oferi și date valoroase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de AVC ipsilateral la 5 ani este de 5,1% la pacienții cu EAC versus 11% la cei fără EAC (12). Atitudinea terapeutică la pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
carotidiană comparativ cu EAC este asociată cu risc mai mare de accident vascular de orice tip, fără a crește însă rata mortalității (15). Tehnici chirurgicale Abord chirurgical Se practică o incizie paralel și anterior de mușchiul sternocleidomastoidian, centrată pe bifurcarea carotidei. Incizia poate fi extinsă proximal, spre incizura sternală, în cazul leziunilor proximale ale ACC, și distal, spre procesul mastoidian, pentru leziuni mai înalte. Extremitatea superioară se angulează posterior, spre lobulul urechii, pentru a evita glanda parotidă și nervul auricular mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
angulează posterior, spre lobulul urechii, pentru a evita glanda parotidă și nervul auricular mare. Cu ajutorul unor retractoare, incizia se poate cranializa prin mușchiul platysma, cu retrac ia laterală a sternocleidomastoidianului. Se vizualizează vena jugulară internă și se deschide teaca arterei carotide de-a lungul marginii anterioare a venei. Vena jugulară internă se retractează lateral și se ligaturează vena facială comună. Disecția se continuă anterior de ACC pentru a evita nervul vag (X) aflat posterolateral în teaca arterei carotide. Există situații în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
deschide teaca arterei carotide de-a lungul marginii anterioare a venei. Vena jugulară internă se retractează lateral și se ligaturează vena facială comună. Disecția se continuă anterior de ACC pentru a evita nervul vag (X) aflat posterolateral în teaca arterei carotide. Există situații în care nervul vag se poate spirala anterior, predominant la extremitatea inferioară a inciziei. O atenție deosebită trebuie acordată nervilor IX (gloso faringian), X (vag), XI (accesor), XII (hipoglos), ramului mandibular marginal al nervului VII (facial) și, inconstant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
faringian), X (vag), XI (accesor), XII (hipoglos), ramului mandibular marginal al nervului VII (facial) și, inconstant, nervului laringeu recurent care are originea din nervul vag și se distribuie corzilor vocale. În traiectul său, nervul laringeu recurent poate încrucișa anterior artera carotidă. În cazul lezării iatrogene a nervului recurent laringeu se produce paralizia corzilor vocale. Frecvent, nervul laringeu recurent se exteriorizează în regiunea cervicală dreaptă. ACC se mobilizează proximal de leziunea carotidiană, disecția se continuă cranial pentru izolarea ACE. ACI se mobilizează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
bifurcării carotidiene pentru corectarea bradicardiei reflexe. Odată obținut controlul proximal, disecția se continuă distal, în jurul ACE și al primului său ram, artera tiroidiană superioară. Subsecvent, se obține controlul distal al ACI. În cursul disecției este important a minimiza manipularea arterei carotide pentru a reduce riscul de embolizare. Disecția se face cu grijă extremă pentru a nu leza structurile nervoase adiacente, în special nervii X și XII. Pentru facilitarea disecției se poate secționa ansa cervicală. Arteriotomia și șuntarea Se administrează heparină intravenos
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
proximal de placă. Îndepărtarea plăcii Planul optimal de EAC se află între straturile intern și medial extern. Punctul terminal proximal se obține prin secționarea plăcii în ACC. Placa se îndepărtează și EAC se continuă în bulbul carotidian. Placa de pe artera carotidă ce se întinde pe o scurtă distanță în ACI poate fi tracționată medial spre originea ACE pentru a obține un punct terminal adecvat. Prin urmare, placa poate fi secționată intrabulbar, astfel încât endarterectomiile ACI și ACE să fie efectuate independent. Odată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
persoanele peste 65 de ani este de 15% în populația generală, un procent substanțial scăzut al acestor indivizi putând prezenta afectare semnificativă a circulației posterioare. În concluzie, amețeala nu trebuie corelată direct cu obstrucția aterosclerotică (20). La pacienții vârstnici, arterele carotide pot avea un traiect spiralat sau sinuos, ceea ce determină formarea de stenoze sau de anse vasculare complete. Incidența tortuozităților extreme ale ACI este dificil de determinat, majoritatea pacienților fiind asimptomatici în momentul prezentării (20). Tortuozitatea se definește ca o lungime
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
plasare a stentului comparativ cu segmentele rectilinii ale arterelor. Tratamentul chirurgical al acestor variante de traiect constă în rezecția și lărgirea segmentului redundant, adesea prin EAC de eversie, după rezecția segmentară pe ACI sau ACC. 38.4. Concluzii Afectarea arterelor carotide este cauza determinantă a AVC și poate fi evaluată printr-o serie de teste non-invazive la toți pacien ii care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sau ACC. 38.4. Concluzii Afectarea arterelor carotide este cauza determinantă a AVC și poate fi evaluată printr-o serie de teste non-invazive la toți pacien ii care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și administrarea de agenți antiagreganți sunt indicate pentru a reduce riscul de AVC la persoanele cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și administrarea de agenți antiagreganți sunt indicate pentru a reduce riscul de AVC la persoanele cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70 de ani. EAC trebuie efectuată în decurs de două săptămâni de la AVC în condițiile diagnosticării unei stenoze de peste 70% a arterei carotide ipsilaterale, evaluare efectuată angiografic sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70 de ani. EAC trebuie efectuată în decurs de două săptămâni de la AVC în condițiile diagnosticării unei stenoze de peste 70% a arterei carotide ipsilaterale, evaluare efectuată angiografic sau prin ecografie în modul Doppler. Metoda este mai puțin benefică la pacienți asimptomatici cu stenoze de 50-69%, iar aportul este redus spre 0 în caz de stenoze sub 50%. Rolul endar terectomiei în managementul pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
carotidiană precoce și factorii de risc asociați la un lot de pacienți cu lupus eritematos sistemic (LES) cu debut juvenil, în comparație cu voluntari sănătoși. Ca metodă de cuantificare a aterosclerozei s-a utilizat determinarea ecografică a grosimii intime-medii la nivelul arterei carotide comune. Grosimea peretelui carotidian a fost semnificativ mai mare la subiecții cu LES față de cei din grupul de control, iar la cei cu proteinurie de rang nefrotic, ateroscleroza precoce a fost mai importantă decât la subiecții cu LES și proteinurie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri și conducte nutritive: - aăuri de primul ordin: sunt pentru vase; se descriu la nivelul diafizelor oaselor lunai și câtorva oase late; - aăuri de ordinul al doilea: pentru vase mai mici
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul porțiunii mediale a feței superioare a claviculei. Inserția terminală este pe: - fața laterală a procesului mastoidian; - linia nuchală superioară. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; - profund: cu musculatura profundă a gâtului, artera carotidă comună, vena jugulară internă și nervul vag; - marginea anterioară a mușchiului vine în raport cu: glanda parotidă, unghiul mandibulei și mușchii supra- și infrahioidieni; - marginea posterioară formează împreună cu mușchiul trapez triunghiul supraclavicular. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
hemoragia [19,20]. Examenul clinic are senzitivitatea scăzută (61%), tehnicile imagistice tip angiografia CT-multislice, RMN și angiografia RMN, angiografia Seldinger pe patru vase fiind de real folos [21-23]. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Fistula carotido-cavernoasă (FCC) reprezintă o comunicare anormală posttraumatică între artera carotidă internă și sinusul cavernos. Fistula este rezultatul unei dilacerări în peretele arterial cauzat de un fragment osos sau în urma undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență lărgirea venelor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
hipersemnal în substanța albă secundar hipertensiunii venoase. Acest lucru poate să conducă la glioză cerebrală. Angiografia digitală cu substracție (DSA): - Până în prezent angiografia DSA este obligatorie pentru a pune în evidență FAVCD. Injectarea substanței de contrast în diferitele ramuri ale carotidei externe va pune în evidență șunturi arterio-venoase prin fistulă în sistemul venos cerebral. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Unii autori clasifică fistula carotido-cavernoasă în cadrul fistulelor durale arterio-venoase. Imagistica CT: - CT cerebral nativ este adeseori normal; - examinarea CT cu SDC: poate fi normală sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
este din celulele epiteliale embrionare localizate de-a lungul pasajului faringopituitar, de la planșeul ventriculului III până la pereții faringieni. Clasificarea în funcție de localizare este supraselară, intrasupraselară, infundibulară și intraventriculară. În funcție de mărime și localizare comprimă glanda hipofizară, nervii optici și chiasma optică, arterele carotide interne și ventriculul III. Există două variante histologice: adamantinomatos și papilar. Varianta adamantinomatoasă a craniofaringiomului este mai frecventă și are o structură mixtă solid-chistică și cu calcificări, iar varianta papilară este adesea solidă, cu rare calcificări [2,3] (fig. 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
lungul mai multor minute, ore sau chiar zile. Hemoragia cerebrală cauzează de la debut un deficit important și constant. 2. Infarctul cerebral trombotic-aterosclerotic Vasele intracraniene și ale gâtului sunt predispuse modificărilor aterosclerotice. Locurile favorite de dezvoltare a acestor modificări sunt arterele carotide comune și cele interne, arterele vertebrale și artera bazilară, ca și trunchiurile arterelor cerebrale mari. Factorii care potențează procesul aterosclerotic sunt HTA, diabetul zaharat și hiperlipidemia (1). Peste 50% din pacienții care dezvoltă un AVC (stroke) trombotic prezintă unul sau
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
lungă, de câteva ore până la 24 de ore sunt aproape totdeauna embolice. Investigații și tratament: Pacienții cu AIT-uri trebuie investigați prin Doppler carotidian, angiografie cu substracție digitală și arteriografie. Pentru cei cu AIT carotidian și leziuni situate în arterele carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză este sub 70% în porțiunea extracraniană
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli provin din inimă (fibrilație atrială (24), infarct miocardic cu trombi murali, endocardită). Alte proveniențe sunt arterele carotide, aorta și arterele mari cerebrale. Față de trombii care aderă de peretele vascular, embolii sunt friabili și migratori. Embolul se poate dezintegra înainte ca necroza țesutului să aibă loc sau dacă țesutul este infarctizat, acesta poate deveni hemoragic când circulația se
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
este considerată „apendicita” chirurgiei cardiace, procedura nu este lipsită de riscuri, în special legate de lezarea marilor vase și mai ales a ductului persistent, datorită consistenței sale fragile. Alte complicații intra- și postoperatorii: ligaturarea accidentală a crosei aortice sau arterei carotide stângi, lezarea nervului laringian recurent sau a ductului toracic. Tratamentul chirurgical minim invaziv urmărește aceleași principii de evidențiere a structurilor vasculare și de suprimare a ductului persistent prin aplicarea unor clipuri metalice (titan sau alte materiale similare), accesul realizându-se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Coarctația de aortă (CoAo) reprezintă o malformație congenitală simplă, caracterizată prin îngustarea congenitală a lumenului aortei toracice, de obicei la nivelul porțiunii situate între originea arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi localizată între artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. ANATOMIE Coarctația de aortă este clasificată în preductală (tip infantil) și postductală (tip adult) (fig. 10.6). Majoritatea coarctațiilor sunt juxtaductale. Există uneori o mare discrepanță între aspectul macroscopic la nivelul coarctației, care poate
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
zonei coarctate ce trebuie rezecată, putându-se sacrifica primele perechi de artere intercostale. De asemenea, trebuie identificate și ligaturate sau cauterizate vasele limfatice interceptate în cursul disecției, care intersectează frecvent artera subclavie proximal. Arcul aortic trebuie eliberat până la originea arterei carotide comune stângi. Se clampează aorta proximal și distal de zona coarctată, nefiind necesară heparinizarea pacientului înaintea clampajului aortic. Se excizează zona coarctată, până în țesut sănătos, cu extinderea aortotomiei spre arcul aortic în scopul obținerii unei anastomoze cât mai largi. Anastomoza
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]