811 matches
-
din Republica Moldova (1998-2000). Director al Casei de Cultură "Mihai Ursachi" (din 2004). Debutează cu poezie în "Convorbiri literare" (1977) și editorial cu Fântâni carteziene (1980). Colaborează la "Viața românească", "Luceafărul", "Cronica", "România literară", "Tribuna", "Dialog" etc. Cărți de poezie: Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980; Câmp negru, Editura Cartea Românească, București, 1982; Arlechini la marginea câmpului, Editura Cartea Românească, București, 1985; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1987; Deasupra lucrurilor, neantul, Editura Cartea Românească, București, 1990; Mirele orb, Editura Junimea, Iași, 1995; Deasupra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Scriitorilor din România, filiala Iași (2004), Ordinul Cavaler al Artelor, clasa A (2004), Marele Premiu pentru Poezie "Nichita Stănescu" (2007), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (2007), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2007). Îndepărtându-se, încă de la începutul creației literare (Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980), de ceea ce părea a fi miezul tare ironic, ludic, (hiper)textualizant al poeticii optzeciste, Nichita Danilov a putut evolua, dimpotrivă, pe un teren în care s-a detașat cu o limpiditate de invidiat. Acesta apare ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spiritual al ființei. Giuseppe Zagarrio consideră că structura spirituală a poetului poate fi privită că pe o formă de panreligiozitate laico-mistică, compusă din diferite elemente: străvechi credințe orfice păgâno-creștine, reminiscențe medievale augustiniano-petrarchești și mai recente cuceriri ale rațiunii, pascaliene sau carteziene.364 Dorința lui Quasimodo de a cuprinde și de a dialogă cu invizibilul se reflectă, aminteam, în motivul recurent al fitomorfozei: Deschid iar brazda / ce a mea e și mă întind. Și dorm: / de veacuri iarba-și odihnește / inima lângă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
instinctele, intuițiile sunt mai eficiente din punct de vedere economic decît calculele logice reci, raționale. Prin urmare, rațiunea are limitele ei, iar informația și cunoașterea pot fi mai ușor dobîndite, conservate și mai bine dezvoltate prin alte mijloace mai puțin carteziene, ținîndu-se seama de obiceiuri, tradiții, impulsuri, cutume, norme și valori înscrise în matricea culturală, în subconștientul colectiv al unei anumite comunități. Comportamentele umane nu pot fi programate, ele sunt mereu generate de situații specifice. Chiar așa-zisele comportamente "raționale" au
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
interesantă (devenită experiment imaginar pentru neurologi), a "creierului din vas", adică a unei ființări exclusiv raționale, eliberate de orice constrîngere trupească și, concomitent, instinctuală. "Ființa superioară" din individ își înghite, prin urmare, simbolic, "extensia" materială ("ființa inferioară", corpul), anihilînd-o. Mitul cartezian a avut, să recunoaștem, un impact extraordinar asupra cîtorva sisteme filozofice, perpetuîndu-se, în diverse formule ideologice, pînă în actualitate. Efortul lui Damasio de a-l deconstrui, fie și cu argumente științifice, nu reprezintă o întreprindere ușoară. Punctul forte al neurobiologului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
disoluție. Caracterul și întreaga lui ființă își schimbaseră formele de expresie și mijloacele de inteligibilitate. Antonio Damasio are, de aceea, convingerea că nu numai emoția și rațiunea, corporalitatea și identitatea, trupul și sufletul reflectă unități perfecte, ci, revenind la mitul cartezian, însuși organismul uman și mintea care îl coordonează se află într-o stare de organicitate insepara bilă. Mintea se construiește, postnatal, în integralitatea ei, pe rețeaua infinită a stimulilor furnizați empiric de către organism. Cele două formează un tot profund, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de emisiunea „Arrêt sur images” de pe canalul TV France 5, de site-ul internet al ACRIMED (Asociația Criticilor Mass-media) sau de versiunea online a „Arrêt sur images”: arretsurimages.net. Este nevoie de un efort constant de cercetare independentă, de îndoială carteziană și de analiză uneori costisitoare din punctul de vedere al timpului și al energiei. Acesta nu este câmpul de acțiune al psihologiei. Psihologia dă frâu liber altor tipuri de „manipulări”, adesea inconștient și aparent anodin. Ea ne ajută să înțelegem
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bine în fața ecranului. Situațiile de acest gen ne arată în ce măsură mass-media se adresează profund afectului nostru: creează emoții, care sunt atât de imediate și de intense că ating o parte a ființei noastre, una instinctivă și irațională, departe de spiritul cartezian care ar trebui să ne anime atunci când primim informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul în care este folosită imaginea (pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu putem paria pe continuitatea realului, iar această lume, ca dat imediat sau nu al cunoștinței, a devenit nesigură. Ea nu există pentru noi decît pe baza convențiilor principiale și metodologice care o fondează. Însăși concepția tradițională a științei, gîndirea carteziană, este repusă în cauză, ca fiind fondată pe o ignoranță comună (și admisă) și nu pe adevăruri primare, indubitabile, garantate de o instanță sursă de cunoaștere absolută. Pe lîngă inabilitatea sesizării "orelor astrale" ale economiei, se simte lipsa unei gîndiri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cît și în cea a utilizării practice a cunoștințelor este tocmai faptul că teoremele sale nu sînt susceptibile de a fi nici verificate, nici dezmințite pe bază de experiență. 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) Raționalismul pur sau raționalismul cartezian, atît cît a fost el explicitat de Walras (1874), ne apare ca o poziție comparabilă cu apriorismul, prin faptul că nu permite o veritabilă confruntare a teoriei cu lumea experienței, fiind totalmente absorbit de construcția unui model căruia să i
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Ea poate purta un titlu simplu, "Economica", și poate avea drept autor pe fiecare dintre noi sau pe noi toți împreună. Concepte de bază: * ideea economică; * teoria economică; * doctrina economică; * paradigma științifică; * progresul științific; * apriorismul; * formalismul; * raționalismul critic și raționalismul cartezian; * faillibismul; * convenționalismul; * empirismul; * instrumentalismul; * metodologia programelor de cercetare. Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul, așa cum apare el la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
încă multe lucruri pe care, cu siguranță, ni le va oferi într-o altă lucrare. Mărturisesc că mă număr printre aceia care privesc postmodernismul cu o mefiență destul de tenace, pornită, mai întâi, de bună seamă, dintr-o formație cu rădăcini carteziene, care nu poate admite lipsa de deferență față de rațiune, apoi, din nedumerirea legată de exclusivitatea unor trăsături ce i-ar asigura postmodernismului o identitate indubitabilă și inconfundabilă. Citind-o pe Camelia Grădinaru, chiar dacă, în ceea ce mă privește, această lectură nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care oferă o indicație: raționalitatea trebuie, în propru-i cadru, să se depotențeze, să cedeze teren, să nu se teamă de a da înapoi către acea presupusă zonă de umbră, să nu rămână paralizată față de pierderea reperului luminos, unic și stabil, cartezian"167. Lipsa întemeierii, a fundamentelor, a constrângerilor "tari" ale normativității devin astfel repere ale discursului postmodern care atenționează astfel că filosofarea nu mai poate fi realizată în sensul cartezian, tradițional. În această direcție, mulți critici consideră că postmodernismul în calitate de mișcare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să nu rămână paralizată față de pierderea reperului luminos, unic și stabil, cartezian"167. Lipsa întemeierii, a fundamentelor, a constrângerilor "tari" ale normativității devin astfel repere ale discursului postmodern care atenționează astfel că filosofarea nu mai poate fi realizată în sensul cartezian, tradițional. În această direcție, mulți critici consideră că postmodernismul în calitate de mișcare filosofică poate fi caracterizat prin scepticism, neîncrederea în autoritate 168, în metanarațiuni, antifundaționalism, valorizarea experienței estetice și retorice în locul adevărului, pluralism etc. Spre deosebire de Stuart Sim169, care observă o propensiune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu care subiectul intră în contact etc. Incitantă este, în schimb, încercarea de demonstare a inadecvării filosofice a conceptului de hiperrealitate, care se bazează pe o schemă argumentativă care trece de la susținerea ideii că noțiunea de hiperrealitate este de factură carteziană și, în consecință, suferă de punctele sale slabe, până la integrarea acesteia într-o teorie dialectică a postmodernismului. Pentru King, teoria hiperrealității este înscrisă în cartezianism din cel puțin trei motive. În primul rând, atât Descartes, cât și Baudrillard împărtășesc premisa
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Geniul malițios al socialului", " Geniul malițios al obiectului", "Geniul malițios al pasiunii" [în trad. rom.]) ca o indicație de lectură ce vine din partea lui Baudrillard, care pare a-și dezvălui propria înțelegere a hiperrealității în termenii unui moment de îndoială carteziană extremă. Utilizarea expresiei "geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
naturalului sau al necesarului. Tocmai această "fractură" dintre sistemul lumii și cel al gândirii/teoriei transformă gândirea și teoria radicale în singularități și evenimente, singurele apreciate cu adevărat de către Baudrillard. De asemenea, acest tip de gândire nu izvorăște din îndoiala carteziană sau dintr-un apetit nemăsurat pentru critică 508; dimpotrivă, subliniază filosoful francez, ea "nu a apărut nici dintr-o îndoială filosofică, nici dintr-un transfer utopic (care presupune întotdeauna o transformare ideală a realului), nici dintr-o transcendență ideală. Ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
călătoria pentru dimineața următoare, în vreme ce slujitorul, cu orgoliul satisfăcut, se oferă să-i frece stăpânului harnașamentul cu usturoi, ca mijloc defensiv împotriva duhurilor necurate. După cum se poate observa, prozatorul român încearcă să ofere o explicație rațională elementului aparent supranatural, îndepărtarea carteziană a misterului generându-i lectorului aceeași senzație de frustrare ca și justificările lui Ann Radcliffe, plasate la capătul unei tulburătoare aventuri gotice. Din păcate, restul operei lui Gane nu se ridică la nivelul celor două nuvele prezentate de mine. * * * Probabil
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
altfel decât după Biblia creștină. În aceleași direcții relativiste au acționat atitudinile îngăduitoare ale țărilor protestante cu eterodoxiile care, după ce negau cunoștințele tradiționale întrucât erau neverificabile, șubrezeau rolul misterului, al fanteziilor mistice din viața spiritual-umană. După cum liber-cugetători și raționaliști precum cartezieni ca N. Malebranche (1638-1715) și B. Spinoza (1632-1677), filosoful irlandez John Toland (1670-1722), " Nu vedeau decât nenorocirile și crimele, uitând devotamentele și eroismele, uitând de sfinți și de martiri". (11, p. 163) Așa că s-a simțit nevoia de a se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
liberalismului se adaugă semnificațiile economice, politice și ideologice ale sale. Ca filosofie, el se află între cei cu "reverențe față de tradiție", manifestate prin cultul exagerat al eroilor, al nobleței venită "de sus", și "sminteala subiectivistă", inaugurată în modernitate odată cu îndoiala carteziană, continuată de solipsismul lui Berkeley, apriorismul kantian, romantismul rousseau-ist preluat de Fichte, Carlyle și Nietzsche. Curentul median atenuează cele două orientări, pentru că "Esența liberalismului rezidă în încercarea de a produce o ordine socială nebazată pe dogme iraționale și de a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
corespund, până la un punct, celor două tipuri de romantism pe care le identifică Virgil Nemoianu în Îmblânzirea romantismului, un romantism Biedermeier și un Romantism înalt (High Romanticism). Ion Negoițescu trasa un scenariu interesant, dimensiunea plutonică era îmbânzită, temperată de spiritul cartezian, clasicizant al lui Titu Maiorescu interesat de caracterul pedagogic, socializant, tranzitiv al imagologiei eminesciene, de îmblânzirea unui High Romanticism în care devenea sesizabilă individualizarea radicală a expresiei poetice cu un rapel vertiginos și primejdios către propria interioritate incandescentă. În Visul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
experiențe predictibile. Vizitatorul își poate schimba identitatea, rasa, sexul, vârsta, sau își poate imagina doar aceste schimbări, pentru a se conforma lumii false sau virtuale pe care s-a decis să o viziteze 208. Potrivit lui Michael Ostwald, atât lumile "reale" (carteziene), cât și cele "non-reale" (virtuale) sunt materializări ale "balonului turistic" și, în consecință, spații a ceea ce autorul numește "turismul identitar". Deși "balonul turistic" este un termen care a apărut din fuziunea ideii de turism și lumea virtuală, el este un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
existente" (Gusdorf, 1976, p. 323). Abia din acel moment, individul a fost liber să pună sub semnul întrebării atât statutul său ontologic, cât și diversele forme de autoritate cu care se confruntă. Desigur, trebuie luat în calcul și reversul problemei carteziene, care postulează că eul poate fi eliminat din ecuație dacă avem în vedere poziția empirica a unor filosofi precum Locke și Hume. Pe scurt, primul susține pur și simplu că eul nu există: "Oriunde Omul descoperă ceea ce el numește eul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nu justifică fericirile ucise, libertățile zdrobite sau triumful macabru al violenței. Dacă tragedia greacă ne-a dăruit arhetipuri eterne ca Agamemnon, Ajax sau Oedip, "marele inocent pedepsit", odată cu creștinismul, tragicul se mută în sfera valorilor, devine un tragic de tip cartezian. Locul Destinului din tragedia greacă este luat de ciocnirea voințelor și valorilor de semn contrar. Rezultă că nu zeii creează ireconciliabilul, ci omul însuși atunci când trebuie să aleagă între datorie și pasiune, între păcat și virtute, între a ucide sau
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ne dea doar o versiune sărăcită, mutilată, amputată a bogăției și complexității sale. Claude Lévi-Strauss4 nu pierde ocazia să ne reamintească: ar însemna să ignorăm cu totul natura realității mitice dacă am încerca să aplicăm în studiul său principiile analizei carteziene, adică acelea ale descompunerii în părți distincte, ale divizării succesive și ale numerotării. Nu există, scrie el, o limită în analiza mitică, o unitate secretă care poate fi înțeleasă în urma despărțite unele de altele și că pot fi menținute separate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]