829 matches
-
literară a lui Chatterton a devenit un fel de labirint lingvistic care cerea răspuns din partea criticii, aceasta, prin experții ei, începînd să graviteze în jurul întregii controverse din jurul lui Chatterton. Criticii englezi au trebuit cu timpul să devină un fel de cartografi lingvistici ai complicatului labirint propus de poet. Soluția care putea duce la ieșirea din labirint (echivalentă cu găsirea răspunsului dacă opera era un fals sau nu) nu putea surveni decît prin reducții filologice în cascadă - prin care textul operei lui
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
medievale ar fi mult mai greu de stabilit, căci În acest caz mărturiile sunt mult mai puține, mai vagi și mai formale decât În modernitate. Alte Întreprinderi similare sunt Însă posibile chiar și pentru acest timp revolut. De pildă, viziunea cartografilor medievali asupra lumii lor poate fi stabilită cu relativă precizie pornind de la portulane și hărți de epocă, evidențiindu-se atât limitele descoperirilor și cunoașterii geografice, cât și cele ale proiecțiilor simbolice asupra spațiului. În acest din urmă sens, proiectarea Ierusalimului
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în 1507 la doi geografi germani, M. Waldseemuller și M. Ringmann, care au numit noul continent America, după prenumele lui Amerigo Vespucci. Cu toate că falsul a ieșit mai târziu la iveală, denumirea de America a persistat, fiind inclusă, în 1538, de către cartograful flamand G. Mercator asupra întregului continent. Numele de Columba nu s-a impus, deși așa trebuia să fie numită Lumea Nouă... MARCO POLO în anul 1298 apărea o carte care va schimba imaginea europenilor despre lume: Cartea minunilor, cunoscută și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
naturale și fundamentele biologice. Dincolo de aceste tipare culturale totuși, există hărți care sînt mult mai susținătoare ale vieții, mult mai În concordanță cu cele mai Înalte potențiale ale noastre. Pe măsură ce devenim tot mai conștienți de situație, sîntem presați să devenim cartografi, mapînd Înțelepciunea veche În noile teritorii ce includ atît oportunitățile, cît și amenințările pe care bunicile noastre nu și le-ar fi putut imagina În vremurile lor. De-a lungul Întregii vieți pe care o trăim În aceste vremuri provocatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
într-un scenariu concret mizează întotdeauna pe psihologia asociaționistă care determină lectorul să reconstituie mental indicibilul și, evident, să-i aplice o grilă morală comună cu a autorului. Fără îndoială că autorul Scrisorii pierdute e primul și cel mai subtil cartograf al mentalității românești într-un interval istoric determinat. Arghezi l-a asimilat într-o manieră proprie care până la un punct îi apropie, iar contiguitatea lor devine evidentă (e vorba aici și de emulație culturală), mai ales în planul paradigmatic al
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mineralogică, colecție pusă la dispoziția Sfatului Administrativ al țării și donată apoi Cabinetului de Istorie naturală din Iași. Cu toate că raportul detaliat asupra cercetărilor, întocmit de el cu siguranță, nu s-a mai păstrat, deși pare să fi slujit geografilor și cartografilor din armata rusă în alcătuirea hărții din 1835 a Principatelor Române 7, important rămâne faptul că mostrele de minereuri adunate cu acel prilej au servit, nu numai instrucției teoretice a moldovenilor în domeniul mineralogiei, ci și ca element de garanție
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Inteligența vizual-spațială Acest gen de inteligență este specifică celor care au de-a face cu arta vizuală și ne referim la pictori, sculptori; persoane care au o bună orientare în spațiu: navigatori, cartografi, arhitecți. Vederea în spațiu se întâlnește și la cei care joacă șah și care au nevoie să vadă obiectele din diferite unghiuri și perspective. Persoanele vizual-spațiale au capacitatea de a vedea în detaliu obiectele cât și capacitatea de a le
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2921]
-
la imagini vizuale. Învață pictând, desenând sau construind diverse forme geometrice. Ei învață cu ajutorul ochilor, văd imaginile ca și cum ar fi reale. Pot folosi la învățare diagrame, jocuri labirint, puzzle-uri, jocuri video. Această inteligență este întâlnită la artiști, sculptori, designeri, cartografi, navigatori, artiști, inventatori, mecanici, ingineri, arhitecți.
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2921]
-
să i se ierte autorului unele scene cumulative, descrieri trenante, relatări pletorice mai puțin atente cu menținerea tonusului cititorului, ce trebuie bruscat prin senzaționalul tip horror, psi factor, SF. Eco se apropie de paroxismul ficțiunii pe măsură ce tărâmurile închipuite doar de cartografii timpului, gen Cosmas, îi intră în pagină. Simultan vizionăm ritualuri de euharistie canibalică, ceremonii de autolesionism religios, idolatrie, zoomorfism incestuos ș.a.m.d. Bolgiile infernale sau bucolice, scenele de violență transformistă, figuranții aflați parcă sub un blestem al reprezentărilor livrești
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la toate aceste grupuri, în afară de acela din care face parte doamna Arnoux. Romanul reia, în diferite secvențe narative, tentativele nereușite ale personajului de a pătrunde în acest teritoriu interzis dar diagrama lui Moretti nu le surprinde. Ryan consideră că un cartograf literar poate construi și reprezentări grafice ale desfășurării acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă de trăsături logico-semantice și formale pe care modelarea îl poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pentru că nu poate fi elaborat un model complet și definitiv al subiectului unei narațiuni ci numai modele mai mult sau mai puțin eficiente care reprezintă aspecte specifice ale structurii narative. Când selectează însă informația pe care intenționează s-o modeleze, cartograful literar întâlnește mai multe bariere. Apare dificultatea geografică de a proiecta o suprafață curbă, tridimensională pe o suprafață plată și limitată. Apare dificultatea de a proiecta un continuum spațio-temporal multidimensional pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
a proiecta un continuum spațio-temporal multidimensional pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pe un perete, atârna o hartă mare. ”Vezi tu ce am eu aici ?”, spuse Profesorul arătând harta. ”Da, tovarășe profesor. Este harta României.” ” Ia uită-te și vezi cine a făcut harta asta !” Prorectorul se uită și spune: ”Doi cunoscuți cartografi francezi !” ” Vezi, măi” - a tunat Profesorul cu o voce de bariton - ”francezii fac harta României și tu te ocupi de dulapurile mele !” Fără replică, prorectorul Șandru a părăsit cabinetul, lăsând dulapurile cu aparatele în grija Profesorului. Noi, studenții, aflați în
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Simenschy dezvăluia cu atâta acuratețe legile limbii încât era suficient să asculți o singură dată prelegerile sale ca să nu le mai uiți. Pentru studenți, nota obișnuită la dânsul era zece. ION GUGIUMAN Pe frontul din est topograful Ion Gugiuman fusese cartograful armatei române. Cu precizie nemțească a însemnat pe hărți fiecare cotă și fiecare copac, astfel că serviciile sale au devenit, curând, indispensabile. Când rușii au intrat în țară, ceea ce căutau ei, mai abitir decât ibricele de alamă pentru cartușe și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și soft, deschid într-alt mod ochii curioșilor spre marea operă a lui Cantemir: mai cald, mai vivace, mai puțin apăsător. Ne delectăm cu un Cantemir spornic la vorbă, de o curiozitate livrescă și zvonologică nesățioasă, ne aflăm în fața unui cartograf al vieților publice și private, ne lăsăm călăuziți de un cronicar admirabil prin stăpânirea tehnicilor de colaj și colportaj narativ, călătorind pe căi de realitate și de legendă bătute după propriul gust, în sfârșit, citim ceea ce a scris un om
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
statale din Levant, inclusiv ale Regatului Nabatheea (pe teritoriul actual al Iordaniei), singurul stat elenistic format de etnia arabă și cucerit de romani în anul 106 d.Hr. Claudiu Ptolemeu (83 sau 90 - 161 d.Hr.), astronom, matematician, geograf și cartograf grec originar din Egiptul de Jos, nu a călătorit și nu a explorat nicio regiune a planetei, petrecându-și cea mai mare parte a vieții studiind în vestita bibliotecă din Alexandria. Meritul său și importanța istorico geografică a activității sale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
transpus în lucrarea “Surat al Ardh” (Suprafața Pământului) apărută în anul 977 însoțită de un planiglob. Tratatul reprezintă de fapt o extindere a lucrării “Masalik ul-Mamalik” întocmită de predecesorul său Abu Ishaq al-Farisi al-Istakhri. Abu Abdallah Muhammad al-Idrisi (1100-1165), geografși cartograf originar din Ceuta;se autoconsidera descendent direct al profetului Mahomed. A trăit la curtea regelui Roger al II lea al Siciliei, unde a scris lucrarea “Geografia” (1154) însoțită de o hartă a lumii și a construit un glob geografic din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
ungare se pregăteau să arunce în aer biserica. A sosit comisia de expertiză și a constatat că drugii erau din fier, nu din dinamită, și purtau însemnele ÁTI - "Institutul Național de Cartografie" (Állami Térképészeti Társaság); adică însemnele fuseseră lăsate de cartografii acestui Institut, însemne ce puteau fi întâlnite pe nenumărate ziduri de clădire. În comuna Pănet (Mezőpanit), de pildă, biserica construită din chirpici se deteriorase în timpul iernii, și nicidecum nu fusese dărâmată de pușcașii baronului Atzél Ede Wesselényi, socotit un adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de învățătura bisericească care spune că simbolica viață de apoi avea o realitate superioară lumii noastre temporale. O astfel de mediere timpurie poate fi observată în omilia lui Vitalis despre moartea lui William Cuceritorul. Pentru a cita încă un exemplu, cartografii medievali au oglindit o lume care se conforma atât cu învățăturile bisericii, cât și cu crezurile răspândite legate de fantastic. Rezultatul a fost, după cum a observat Susan Eisenstein, "inabilitatea de a distinge Paradisul de Atlantida pe de-o parte, Cathay
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fără îndoială, că era imposibil ca o lucrare atât de amănunțită și, mai ales, precisă cum erau Însemnările martorului ocular să nu se întemeieze pe un jurnal. Existența jurnalului fusese făcută publică încă mai devreme. În 1902, maiorul Justus Scheibert, cartograf și istoric militar german, publicase un scurt fragment din jurnalul lui Carol I într-un volum ce conținea propriile-i memorii, obținând pentru aceasta, firește, acordul regelui. Justus Scheibert făcea referință în mod explicit la jurnalul regelui, prin urmare îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
postmoderniste în teritoriul monastic al educației. Hiperrealitatea „există și nu există”. Baudrillard susține că noi nu trăim în lume, ci într-o copie a lumii pe care o obținem prin stimuli externi - atât și nimic mai mult. Suntem societatea de cartografi imaginată de Jorge Luis Borges; cartografii borgesieni realizează o hartă în care fiecare lucru este reprezentat la scara 1/1, exact prin lucrul respectiv; când imperiul cade și dispare, harta se decolorează, peisajul se estompează progresiv până la albirea hârtiei și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hiperrealitatea „există și nu există”. Baudrillard susține că noi nu trăim în lume, ci într-o copie a lumii pe care o obținem prin stimuli externi - atât și nimic mai mult. Suntem societatea de cartografi imaginată de Jorge Luis Borges; cartografii borgesieni realizează o hartă în care fiecare lucru este reprezentat la scara 1/1, exact prin lucrul respectiv; când imperiul cade și dispare, harta se decolorează, peisajul se estompează progresiv până la albirea hârtiei și nu mai rămâne nimic din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îi este așa de greu copilului dumneavoastră să găsească ouăle de Paști? Explorarea vizuală și construcția formelor... Pe vremea lui Cristofor Columb și a lui Magellan, navigatorii explorau ținuturile îndepărtate având anumite repere (busolă, poziția soarelui etc.) care le permiteau cartografilor să deseneze lumea. Percepția nu operează altfel; creierul este cartograful, iar ochii sunt exploratorii lumii vizuale. Ochiul nu vede cu acuitatea de 10/10 decât dintr-un unghi atât de mic (vederea foveală este de 2°; vezi secțiunea anterioară), încât
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de Paști? Explorarea vizuală și construcția formelor... Pe vremea lui Cristofor Columb și a lui Magellan, navigatorii explorau ținuturile îndepărtate având anumite repere (busolă, poziția soarelui etc.) care le permiteau cartografilor să deseneze lumea. Percepția nu operează altfel; creierul este cartograful, iar ochii sunt exploratorii lumii vizuale. Ochiul nu vede cu acuitatea de 10/10 decât dintr-un unghi atât de mic (vederea foveală este de 2°; vezi secțiunea anterioară), încât creierul nu poate reconstitui o panoramă decât datorită mobilității ochiului
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de explorare, oscilații și fixări. Deși avem impresia subiectivă a unei vederi panoramice, totul se întâmplă ca pe vremea marilor exploratori. Aceștia își notau în jurnalele lor de bord coordonatele insulelor și coastelor pe care le explorau, iar la întoarcere cartografii trasau linia continentelor... David Norton și Lawrence Stark, doi cercetători de la Universitatea Berkeley din California, au utilizat o tehnică de studiu foarte avansată: un fascicul fin de raze infraroșii (așadar, invizibile pentru subiect) este reflectat asupra ochiului acestuia, care privește
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]