391 matches
-
cyberpunk trece în primele rînduri ale avangardei în încercarea de a trasa contururile realității sociale contemporane, apelînd atît la teoria socială, cît și la studiile culturale pentru a construi o teorie, pentru a permite înțelegerea acestei realități, pentru a o cartografia, pentru a-i identifica punctele slabe. Astfel, se poate spune că, într-un anume sens, Baudrillard reușește ceea ce teoria socială modernă a reușit încă din secolul al XIX-lea, și anume să identifice vicisitudinile unei noi ere (pe atunci moderne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
novator al scrierilor cyberpunk și afinitatea lor cu cinematografia, MTV-ul, cultura drogului și cyberspațiul universului calculatoarelor. Citind aceste texte, ai senzația că mișcările-cheie au fost deja făcute, că acele scrieri care reprezintă documentele de bază ale literaturii cyberpunk au cartografiat deja limbajul, temele, stilul scrierilor cyberpunk și că, de aici încolo, tot ce urmează derivă din acestea. Așa cum notează Csicsery-Ronay: "cîte formule de povestire pot construi, bazate pe un protagonist tînăr, cu instincte autodistructive, dar sensibil cu un (implant/proteză
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
312 Fenomenul Madona 315 Madona I: Jucăria bărbaților 317 Madona II: cine-i fata aceea? 324 Madona III: ambiția blondă 329 Madona, între modern și postmodern 335 Madona și Laurie 338 Madona mașină de contradicții 341 NOTE 343 Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK 349 De la Baudrillard la cyberpunk 352 Neuromancer și viziunea lui Baudrillard 357 Cartografiind viitorul; iluminind prezentul 368 Baudrillard vs. cyberpunk 370 Viziunea cyberpunk 373 Literatură, teorie socială și politică 378 Activismul cyberpunk 378
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
329 Madona, între modern și postmodern 335 Madona și Laurie 338 Madona mașină de contradicții 341 NOTE 343 Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK 349 De la Baudrillard la cyberpunk 352 Neuromancer și viziunea lui Baudrillard 357 Cartografiind viitorul; iluminind prezentul 368 Baudrillard vs. cyberpunk 370 Viziunea cyberpunk 373 Literatură, teorie socială și politică 378 Activismul cyberpunk 378 Este cyberpunk-ul depășit? 380 NOTE 382 CONCLUZII DE LA VIITOR INAPOI LA PREZENT 387 Pedagogie critică media 392 Mass media și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a unui oraș cu totul aparte, Dublinul. Istoria morală de care vorbea Joyce este inevitabil conectată istoriei obiective a Irlandei, prin urmare volumul vorbește și despre fracturile identitare și dramele colective/individuale conturate la acest nivel. Intenția scriitorului de a cartografia, în dinamica micro-universală, teritoriile spiritului și ale vieții reale (cu toată fluiditatea ei repetitivă) se concentrează într-un parcurs firesc al existenței umane, de la copilărie la maturitate și bătrânețe. Această traiectorie traversează etapele bizare sau dureroase ale devenirii și se
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
este "de la sine înțeleasă", întrucât Hitler a legat conducătorul de popor într-o manieră inexorabilă, astfel că "politicianul nici măcar nu se mai prezintă pe sine drept candidat"454. Deciziile par deja luate, lupta încheiată, ""democrația germană" a ales"455. A cartografia gândirea lui Hitler, încheie Burke, înseamnă a descifra modul în care mentalul său privat "se traduce într-un vocabular al evenimentelor naționale"456. Dacă ne întrebăm, împreună cu Kenneth Burke, dacă Hitler este "sincer sau strategic, dacă viziunea sa asupra conspiratorului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
În general prudența, deontologică să-i spunem, de a se opri acolo unde timpul trecut, acela care desăvîrșește, cum spune Joubert, Începe să Învie. Limburile acestea sînt Însă cele mai seducătoare. Mai exigente cu cel care se Încumetă să le cartografieze. Circumstanțelor fericite, ale consensului În privința delimitării temporale revolut/actual, trebuie să le fim recunoscători. Acestea au existat În România acum aproape doisprezece ani. Literatura post-“modernistă” a luat loc În canon. S-a consacrat. Are o identitate pregnantă, a pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Mihai / 320 Ștefanachi, Aurel / 322 Tacu, Alexandru Mălin / 326 Talpalaru, Valentin / 327 Turtureanu, Nicolae / 334 Ursachi, Mihai / 339 Vasiliu, Codrin Dinu / 352 Vasiliu, Lucian / 356 Zilieru, Horia / 365 Bibliografie generală (selectiv) / 379 Cuvânt-înainte la ediția I Orice intenție de a cartografia întregul teritoriu al poeziei ieșene de astăzi înseamnă, în fond, a opera o sistematizare axiologică care să aibă măcar pretenția obiectivității. Adică a face abstracție de parti pris-urile determinate de prieteniile extraliterare sau de apartenența obligatorie, orice s-ar clama
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2011). Marius Chelaru este una dintre cele mai active prezențe în revistele literare moldave, în paginile cărora se împarte, deși nu cu egală consecvență, între scriitura lirică proprie și cea a altora. Frecvente sunt mai ales aparițiile revuistice prin care cartografiază, cu răbdare și cu migală, peisajul liric oriental. Din această constantă apetență pentru descifrarea hieroglifelor dintr-un spațiu cultural pe care, din păcate, cititorul român obișnuit îl reduce la poveștile cu tâlc ale Șeherezadei sau la rubayatele lui Omar Khayyam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei viziuni plurale, dialogice și democratice asupra identității (o metodă de „dezidentificare” - vezi Gajjala, 2001Ă, dincolo de paradigma existențială și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică pentru a fasona o imagine a trecutului ca bază a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vizibilă cu atât mai mult în rândul manualelor de istorie, ca urmare directă a noului rol director conferit în programele oficiale acestei discipline în întețirea sentimentului național și propagarea românismului. Transformările structurale survenite la nivelul memoriei colective românești vor fi cartografiate prin analiza unei serii de manuale școlare de istorie a românilor, alcătuită din următoarele titluri: Elemente de Istoria Romaniloru pentru Classile primarie al lui A.T. Laurian (1862) [1859], Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România al lui I.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de factură marxist-leninistă întregul trecut românesc (Zub, 2000, p. 41). Toate celelalte manuale de istoria românilor aferente treptelor inferioare de învățământ - gimnazial și primar - sunt copii în miniatură ale acestuia, reducții la scare diferite ale imaginii complete a trecutului românesc cartografiat în detaliu în manualul de Istoria RPR dedicat clasei a XI-a. Această progresivă miniaturizare se poate constata cu ușurință și din paginația cărților care alcătuiesc garnitura manualelor de istorie autohtonă în faza socialismului revoluționar românesc. Astfel, dacă Istoria RPR
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasa a XII-a, "Istoria românilor" s-a prefăcut în "Istorie", iar trecutul românesc a fost abordat doar din perspectivă europeană și într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim - "memorii second hand", de mâna a doua - dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice, utilizând ca instrument de cercetare un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală" macroscopică alcătuită din indivizi uniți în jurul unei tradiții mnemonice comune cultivate și perpetuate prin lecturarea acelorași narațiuni istorice în care sunt sedimentate experiențele colective ale comunității. Cartografiind diferite configurații ale memoriei istorice românești, am evidențiat o serie de șapte formule succesive sub forma cărora a fost gestionată politic moștenirea trecutului colectiv. Factorul decisiv, structurant, a fost concepția despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toate obiceiurile reale sau doar posibile ar apărea grupate pe familii, și unde nu ne-ar rămîne decît să le recunoaștem pe cele practicate efectiv." Ar exista astfel un spațiu de lumi posibile pe care cercetătorul ar trebui să le cartografieze. Omul ar dispune de o "marjă de libertate" pentru a crea lumi. Oamenii ar inventa, ar potrivi, ar experimenta în interiorul acestei "arii de posibilități", bucurîndu-se de o "marjă de libertate" pe care cercetătorul ar putea-o identifica și explora. "Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Dar, pentru jurnalul intim, aceasta ține și de structura psihologică. Incapabil să copieze Întreaga existență, el copiază fragmente din ea. Doar În prozele lui Borges ori Într-un text al lui Carlyle se vorbește despre posibilitatea unei hărți de a cartografia Întreaga suprafață a planetei. Însă, În acest caz, harta s-ar suprapune pământului Însuși. În mod similar, un jurnal care ar transcrie Întreaga existență a individului-scriitor, până la urmă nu ar mai avea ce să spună: pentru că autorul nu ar face
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
că scrierile sale au intrat deja într-un corpus al postmodernismului, fiind considerate referințe pentru orice încercare viitoare de trasare a contururilor sale. Concluzii Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Demersul pe care l-am susținut până acum a încercat să cartografieze imaginea unei discursivități postmoderne complexe, diseminate într-o multitudine de discursuri, de cele mai multe ori divergente, și să surprindă mutațiile importante ce se pot semnala în sfera limbajului și a practicilor discursive. Rizomatica înfățișare a scriiturii postmoderne, precum și cerințele proprii analizei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman, transformă realitatea într-o configurație hieratică, după cum mărturisește în Ipostază: „Mai pot să mă reîntorc neauzit ca un șarpe, / Domol ca o arătare lunară plutind peste lanuri de porumb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
de referință le corespund, după caz, specializări cu │ │ autorizare de functionare provizorie sau acreditate, cu predare în limba │ │ română și/sau într-o limbă străină. Anexă 2 NOMENCLATORUL domeniilor și specializărilor de referință din învățământul universitar de scurtă durată ● Informatică ● Cartografie ● Birotica ● Muzeologie ● Institutori - învățământ primar ● Economia întreprinderii ● Economia comerțului ● Dezvoltare economică regională ● Legumicultura și floricultura ● Tehnologii de exploatare forestiera ● Creșterea animalelor ● Asistență medicală generală ● Tehnică dentară ● Igienă și laborator veterinar ● Arhitectură de interior și mobilier ●Interpretare muzicală (canto, pian, vioară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]
-
toate focurile endogene apărute sau reactivate, surpările, construcțiile de aeraj, cantitățile de rambleu-innamolire, precum și orice alte elemente legate de securitatea zăcământului și a personalului; ... u) execută măsurători curente și întocmește documentații necesare pentru activitățile de proiectare, explorare și exploatare; ... v) cartografiază planurile fundamentale și cele de lucru în format analogic și/sau digital; ... w) inventariază, înregistrează și conserva toată documentația topografica prevăzută în prezentul regulament. Capitolul V Documentația topografica minieră Articolul 36 Documentația grafică minieră cuprinde totalitatea documentelor desenate, întocmite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151626_a_152955]
-
toate focurile endogene apărute sau reactivate, surpările, construcțiile de aeraj, cantitățile de rambleu-innamolire, precum și orice alte elemente legate de securitatea zăcământului și a personalului; ... u) execută măsurători curente și întocmește documentații necesare pentru activitățile de proiectare, explorare și exploatare; ... v) cartografiază planurile fundamentale și cele de lucru în format analogic și/sau digital; ... w) inventariază, înregistrează și conserva toată documentația topografica prevăzută în prezentul regulament. Capitolul V Documentația topografica minieră Articolul 36 Documentația grafică minieră cuprinde totalitatea documentelor desenate, întocmite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151634_a_152963]
-
bazelor militare dislocate în fiecare stat arab. Interpolarea spațială a valorilor elementelor specificate aferente fiecărui stat arabofon (preluate din subcapitolele anterioare corespunzătoare), oferă imaginea reală a opțiunilor strategice ale principalilor centri de putere mondiali, în raporturile cu statele arabe și cartografiază decupajul teritorial al intereselor economice și de securitate ale acestora pe harta lumii arabe. Din punctul de vedere al domeniilor vizate, se distinge o dublă specializare, domenială și spațială, a opțiunilor centrilor de putere în relațiile cu spațiul arabofon. Astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]