9,952 matches
-
explicat opțiunea sa curioșilor. -Dacă s-a vândut teren pe Lună și pe Marte... De ce nu și pe Saturn ? Certificatul de proprietate era redactat pe pergament și era destinat micilor cadouri ocaziționate de aniversări și de onomastici. Un tub de carton,un plan de amplasament și un sigiliu completau surpriza.Suprafața planetei a fost cartografiată prin satelit și după parcelarea pe toate harțile existente,fiecare subparcela în suprafața de „1 ar” a primit un numar unic cadastral.Prețul a fost fixat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
serviciu mătură cojile de semințe. Pictore, dacă doar acesta este avantajul, nu sunt foarte încântat. Ajungem în derizoriu, cu pași mari, de ce trebuie să avem derizoriul legat de picioarele noastre, precum o bilă de metal furată dintr-un Alcatraz de carton? Amice, exagerezi, dă-mi voie să spun asta, când ar trebui să fii mătăluță încântat, dacă nu îți este cu supărare, numai atunci când vezi un documentar de trei lulele, trei surcele, la televizor? Aici, în toate realitățile prin care ajungi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pitit la o poală de pădure. Norocul îi surâse. Undeva, pe o colină, zări o casă cu parter, etaj și mansardă cu lucarnă, cu livadă. Mai văzuse și alte case până acolo, dar pe poarta celei de pe colină era un carton pe care scria "De vânzare". Uite ce noroc pe mine! Parcă mașina, deschise portița și intră. Îl întâmpină, în prag, o bătrânică. I se păru puțin cam amețită, căci toată zona era de pomi fructiferi, majoritatea pruni, meri și viță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli de clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în 1969. Satul era însă neelectrificat. Activitățile se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de tip adunat, cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gospodării (776 de persoane) și densitatea de 18,7 locuitori/ha. Locuințele erau construite din cărămidă (10%), chirpici (40%), restul din lemn, pe o fundație de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă (20%), iar în rest cu șindrilă, carton, internită. Are o școală de tip Spiru Haret cu cinci săli de clasă, acoperită cu tablă. Activitățile culturale se desfășoară în școală. Are de asemenea un spațiu comercial mixt într-un local propriu. Satul are formă poligonală și este de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sunt așezate la D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
paginile și-i ia din colțuri, cartea are miros. Izul de librărie, de clei și de hîrtie tăiată proaspăt, de coperți nezvîntate. Mirosul bibliotecii, uniform, pierdut în învelișuri de praf. Mirosul anticariatului, mai acru, mai tare, de piei ușor putrezite, cartoane care-ncep să se mănînce și pagini mai prost sau mai bine purtate, cu toate petele bătrîneții lor de pripas. Un anticariat e-o mică societate, în care încap, pe-aceleași policioare, dame de familie, ediții princeps cîteodată legate de
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
astăzi desuetă, un semn găsit greu și uitat la adăpostul unui ierbar cu litere. Semne de carte, la propriu, din piele pictată sau din hîrtie simplă, înghit, la plecare, cărțile. Un semn de propagandă, terminat cu o stea roșie de carton, și presărat cu îndemnuri, a rămas într-o ediție din Pillat. Altele sînt bucăți de ziar - o porțiune din If... a nimerit în traducerea Sonete-lor lui Shakespeare. Uneori, cărțile înghit fotografii. Decupaje din reviste, puse bine și rătăcite, în marea
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
organice. Cuprindea scriitori inventați - asociam, în cele mai multe cazuri, un nume nemțesc cu un prenume italienesc, pentru o anumită simetrie - și titluri de cărți fictive. Nu doar Bibliografia generală, ci toată lumea pe care mi-am imaginat-o este o confecție de carton. E ca și cum un Dumnezeu farsor s-ar fi jucat cu noi păcălindu-ne să luăm drept esență ceea ce e doar aparență. Am avut această intuiție în Leipzig - oraș de carton de Max Offenbach, din Bibliografia generală (Celebra gară a orașului
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
pe care mi-am imaginat-o este o confecție de carton. E ca și cum un Dumnezeu farsor s-ar fi jucat cu noi păcălindu-ne să luăm drept esență ceea ce e doar aparență. Am avut această intuiție în Leipzig - oraș de carton de Max Offenbach, din Bibliografia generală (Celebra gară a orașului e confecționată ,,din hârtie gofrată, aplicată pe un suport de placaj"; peronul ,,e din tablă de cutii de conserve, bătută și îndreptată cu pricepere aproximativă"; trenul are roțile ,,prost fixate
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
lui G. Stere, filogerman directorul și ideologul "Vieții Românești". Sunt de notat și întâmplările din spital, una de o admirabilă poezie, dialogul de la distanță cu o tânără fată care, locuind într-o clădire vecină, compunea cuvinte cu litere tăiate din carton, pe care însă românul nu ajungea să le descifreze. într-o seară, ea apăru goală în cadrul ferestrei, la lumina de o secundă a unui fulger. Prizonierul înțelegea, firește, gestul de puritate, cu o reală emoție. Pirin-Planina culminează cu paginile din
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
pe mese există pălării, pălăriile altora, ale necunoscuților, ale oportuniștilor." O magazie cu decoruri de mucava îi provoacă voluptăți și neliniști indescriptibile. Obiectele - de două ori false - depozitate acolo ("cariatide, coroane, fazani falși pe tipsii false, lire și cupe de carton, amfore, statui demne de mausolee (...) coifuri, sulițe și arcuri, icoane false, vizibil neterminate"), îl forțează să își probeze propriul adevăr, anticipând totodată iminența eșecului. Nu se poate răspunde la întrebarea "cine sunt eu?", din moment ce lumea în întregime e o colecție
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
care "se mișcau asemenea unor balerine"; aceea cu vagabondul Gonzalo, care îl conduce pe erou la o căsuță, pe jumătate ruinată, furișată în "păpuriș", lângă un râu fără nume, unde "se ascundea Goya"; aceea cu ventrilocul, acompaniat de domnișoara de carton, la cina domnului Oriol sau cu misterioasele femei-magnolii.) Și enumerația ar putea, desigur, continua. Observăm că aluziile și trimiterile intertextuale nu sunt puține, dar, până la urmă, farmecul acestei proze "nebulitice" rezidă în faptul că ele sunt topite într-un romanesc
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
Între ele, cronica teatrală a lui Arghezi, întoarcerea cronicarului la uneltele sale, între normalitate și război: "Mă reinstalez aici, după ani de hoinărie, în această rubrică de nimicuri poleite și de prestigii copilărești, între păduri de hîrtie și cetăți de carton. Spectator de vanități, măsurător de atitudini, vaccinator de temperamente, îmblînzitor de gorile în miniatură și de cimpanzei cu aripioare, mă regăsesc în mijlocul papagalilor periați, ca un flașnetar destul de trist dar și destul de sensibil la muzica mecanică; și care n'a
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
de Anul Nou trimise repede după 1900, am ales una, atipică de bună seamă (grafică & text), pentru asemenea ocazie. Aveam să văd după aceea că data scrisă dedesubtul textului de urare e întîi ianuarie 1908. Acum 100 de ani. Un carton gri, sau mai degrabă grej, ștanțat pe margini. În centru, o margaretă în relief, pictată pe o codiță subțire, înmănușată, la rîndu-i, într-o panglică cu Bonne année. Scrisul pare să fi fost, odată, auriu, păstrînd, acum, urmele unui luciu
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
se reluau indefinit vreme de vreo patruzeci de minute. în 2006, de Ziua Internațională a Dansului, de pe 29 aprilie, Manuel Pelmuș s-a așezat într-un depozit al Centrului Național al Dansului, București, între diferite obiecte, scări, cabluri, cutii de carton, ca simplă prezență fizică, pentru cei ce treceau pe acolo. Personajul uman, static și de astă dată, putea fi înregistrat ca un obiect din inventarul depozitului. Imaginea lui mi-a amintit de un exponat dintr-o expoziție văzută cu mai
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
dintre cele mai bune lumi cu putință. Întregul preambul teoretic de mai sus i s-ar potrivi de minune lui Bogdan Ghiu. Sau i s-ar potrivi și nu prea. Cea mai recentă dintre cărțile sale de poezie, (Poemul de carton) Urme de distrugere pe Marte, este și - iarăși - nu este un volum marca Bogdan Ghiu. După debutul colectiv optzecist în Cinci (1982), după cărți individuale ca Manualul autorului (1989) sau Poemul cu latura de un metru (1996) despre un asemenea
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
notele de pe marginea paginilor, care ne vor indica doar ceea ce știm deja de multă vreme. La fel citatele pe care le-am putea retranscrie de oricâte ori. Să ignorăm, în schimb, litera de dragul spiritului. Și maniera, de dragul obiectului. Poemul de carton se prezintă, într-adevăr, ca un poem de carton. Începând cu coperta și ajungând, lejer, la foile voit neglijente care îl alcătuiesc. Aproape tot ce se poate face cu un computer, cu o mașină de tipărit și cu un stilou
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
ceea ce știm deja de multă vreme. La fel citatele pe care le-am putea retranscrie de oricâte ori. Să ignorăm, în schimb, litera de dragul spiritului. Și maniera, de dragul obiectului. Poemul de carton se prezintă, într-adevăr, ca un poem de carton. Începând cu coperta și ajungând, lejer, la foile voit neglijente care îl alcătuiesc. Aproape tot ce se poate face cu un computer, cu o mașină de tipărit și cu un stilou, Bogdan Ghiu chiar face. Avem pagini xerografiate, fotografiate, poeme
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
cititorului, ideea lui Bogdan Ghiu e de discutat. Tipărită pe un format de hârtie, literatura nu e pe deplin independentă de acest suport. Textul se rotunjește, se amplifică, își întinde epiderma și își înglobează, vorba vine, contextul. Volumul e din carton și ca dânsul suntem noi. Aidoma poemul. "Cartea de față nu este o carte. Ci doar un adăpost provizoriu, precar, din carton pentru vagabondul, homeless-ul, SDF-ul (sans domicile fixe) care este, (a fost și, mai ales, a devenit
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
suport. Textul se rotunjește, se amplifică, își întinde epiderma și își înglobează, vorba vine, contextul. Volumul e din carton și ca dânsul suntem noi. Aidoma poemul. "Cartea de față nu este o carte. Ci doar un adăpost provizoriu, precar, din carton pentru vagabondul, homeless-ul, SDF-ul (sans domicile fixe) care este, (a fost și, mai ales, a devenit, a ajuns, a rămas) metafizic și social, poetul: un înveliș slab, friabil, poros, permeabil pentru altceva, mizer poate, și misterios. Cu hârtiile
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
lăsate, în chip inevitabil, de text. Fiindcă și pentru acestea s-a găsit suficient loc. Poezii într-un vers, scris, desigur, vertical, decupaje reluate, cu porțiuni întregi înnegrite sau secționate cu linii ferme, constituie o parte substanțială a Poemului de carton. Pe spațiile mici, Ghiu nu greșește niciodată și - nu neapărat în succesiune logică - nu textualizează. Minimalismul e, de data aceasta, învederat și compact. Iată: "Cutie de carton cu om./ Om la carton - poezie" sau "(Mă culc să adorm.)/ Somnule, trezește
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
înnegrite sau secționate cu linii ferme, constituie o parte substanțială a Poemului de carton. Pe spațiile mici, Ghiu nu greșește niciodată și - nu neapărat în succesiune logică - nu textualizează. Minimalismul e, de data aceasta, învederat și compact. Iată: "Cutie de carton cu om./ Om la carton - poezie" sau "(Mă culc să adorm.)/ Somnule, trezește-mă devreme." sau "Sfârșitul nostru se teme/și fuge/trăgându-ne după el." sau "Sub-scrisul e gândire/elementară, gândire/chimică" sau "Scriu ca să treci/cât mai repede
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
ferme, constituie o parte substanțială a Poemului de carton. Pe spațiile mici, Ghiu nu greșește niciodată și - nu neapărat în succesiune logică - nu textualizează. Minimalismul e, de data aceasta, învederat și compact. Iată: "Cutie de carton cu om./ Om la carton - poezie" sau "(Mă culc să adorm.)/ Somnule, trezește-mă devreme." sau "Sfârșitul nostru se teme/și fuge/trăgându-ne după el." sau "Sub-scrisul e gândire/elementară, gândire/chimică" sau "Scriu ca să treci/cât mai repede" sau "Poemele sunt vorbe/din
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
umană cu lumea" sau "Revelație brutală: pumn în cap, creier" sau " Lucrurile sunt tot mai multe,/tot mai ușor de adunat/într-o plasă" sau " Fug mai departe, nu fug, mă îndrept". Sau, în fine și pe scurt, (Poemul de carton) Urme de distrugere pe Marte se dovedește, una peste alta, o ieșire din text. Nu neapărat a lui Bogdan Ghiu, ci a felului în care Bogdan Ghiu este/va fi citit. Fără eforturi teoretice ineficace, fără etichete din ce în ce mai complicate. Dacă
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]