48,928 matches
-
de insolvență. ASF a hotărât, totodată, emiterea solicitării pentru deschiderea procedurii falimentului Carpatica Asig, urmând să fie sesizat judecătorul sindic din cadrul tribunalului competent, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial pe data de 2 august. În cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorii arată că situația apărută în urma deciziei luate de ASF creează riscul lichidării și radierii în termen scurt a inculpatei persoană juridică, astfel încât să aceasta nu mai poată fi trasă la răspundere penală. Prin urmare, consideră că măsura
DNA cerere categorică privind SC Carpatica Asig SA () [Corola-website/Journalistic/106004_a_107296]
-
de 6.200.000 lei de la inculpatul Nicolescu Theodor Cătălin și a sumei de 10.000 euro de la inculpatul Hanu Alexandru Florin, provenite din săvârșirea infracțiunilor de luare de mită. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asiguratorii luate în cursul urmăririi penale. Potrivit comunicatului DNA, au fost trimiși în judecată: "NICOLESCU THEODOR-CĂTĂLIN, cercetat în stare de arest preventiv, fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea
DNA: 12 persoane din dosarul ANRP, trimise în judecată by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102145_a_103437]
-
sale legitime. Orice limitare a acestui drept, oricât de neînsemnată ar fi, trebuie să fie temeinic justificată, analizându-se în ce măsură dezavantajele create de ea nu cumva depășesc posibilele avantaje', se arată în comunicatul citat. Prin instituirea obligativității formulării recursului în casație, printr-un avocat care poate pune concluzii la Înalta Curte de Casație și Justiție, ca o condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac, legiuitorul a limitat accesul liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a
Avocatul Poporului atacă la CCR prevederea privind formularea recursului în casație by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101689_a_102981]
-
trebuie să fie temeinic justificată, analizându-se în ce măsură dezavantajele create de ea nu cumva depășesc posibilele avantaje', se arată în comunicatul citat. Prin instituirea obligativității formulării recursului în casație, printr-un avocat care poate pune concluzii la Înalta Curte de Casație și Justiție, ca o condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac, legiuitorul a limitat accesul liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental, susține Avocatul Poporului. Cum
Avocatul Poporului atacă la CCR prevederea privind formularea recursului în casație by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101689_a_102981]
-
accesul liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental, susține Avocatul Poporului. Cum motivează demersul Avocatul Poporului Obligația formulării cererii prin avocat în etapa procesuală a recursului în casație este, în opinia AP, o condiție 'excesivă', în situația în care nu îi corespunde dreptul justițiabilului la asistență juridică specializată la nivelul impus de lege și anume asigurarea accesului la un avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de
Avocatul Poporului atacă la CCR prevederea privind formularea recursului în casație by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101689_a_102981]
-
este, în opinia AP, o condiție 'excesivă', în situația în care nu îi corespunde dreptul justițiabilului la asistență juridică specializată la nivelul impus de lege și anume asigurarea accesului la un avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, se impune inculpatului, părții civile și părții responsabile civilmente o sarcină excesivă, de natură să producă un dezechilibru în defavoarea justițiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile (plata avocatului) sau sancțiunile procedurale (respingerea sau restituirea pe cale
Avocatul Poporului atacă la CCR prevederea privind formularea recursului în casație by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101689_a_102981]
-
o sarcină excesivă, de natură să producă un dezechilibru în defavoarea justițiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile (plata avocatului) sau sancțiunile procedurale (respingerea sau restituirea pe cale administrativă a cererii), după caz, explică Avocatul Poporului. ' În situația recursului în casație, acuzatul nu are dreptul să formuleze el însuși cererea, fiind condiționat de formularea acesteia prin avocat, iar dacă nu are resursele financiare necesare și nu se află în situațiile prevăzute limitativ de lege pentru acordarea unui apărător din oficiu este
Avocatul Poporului atacă la CCR prevederea privind formularea recursului în casație by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101689_a_102981]
-
situațiile prevăzute limitativ de lege pentru acordarea unui apărător din oficiu este lipsit de accesul la această cale de atac și de însuși dreptul la apărare. Aceasta în condițiile în care motivele/cazurile în care se poate face recursul în casație sunt deosebit de importante pentru asigurarea unei justiții corecte', mai arată documentul citat. Avocatul Poporului constată că legiuitorul a impus justițiabililor obligativitatea formulării prin avocat a unei căi de atac menită să garanteze legalitatea hotărârilor judecătorești, fără a lua măsurile legislative
Avocatul Poporului atacă la CCR prevederea privind formularea recursului în casație by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101689_a_102981]
-
mass-media precum și unele informații neconforme cu realitatea apărute în spațiul public privind obiectul și modul de constituire al dosarului penal 597/P/2013 (denumit „dosarul Erata" de către presă), Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: • Dosarul penal aflat în lucru la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost constituit la data de 30.09
Dosar "ERATA". Parchetul General, precizări privind anchetarea eratei CCR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101980_a_103272]
-
informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele: • Dosarul penal aflat în lucru la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost constituit la data de 30.09.2013, ca urmare a plângerii penale formulate de către persoana fizică C.C. • Prin rezoluția emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale față de șase
Dosar "ERATA". Parchetul General, precizări privind anchetarea eratei CCR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101980_a_103272]
-
adoptate în cauză, persoana fizică C.C. a formulat plângere, ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. • Ulterior, prin sentința penală nr. 529/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată
Dosar "ERATA". Parchetul General, precizări privind anchetarea eratei CCR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101980_a_103272]
-
2013 de către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. • Ulterior, prin sentința penală nr. 529/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, în vederea efectuării de cercetări
Dosar "ERATA". Parchetul General, precizări privind anchetarea eratei CCR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101980_a_103272]
-
2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată. • Instanța de judecată a reținut că ,, în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea
Dosar "ERATA". Parchetul General, precizări privind anchetarea eratei CCR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101980_a_103272]
-
august 2012), soluția de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistența faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului". • Pe data 29 iulie 2014, dosarul cu numărul 5748/1/2013, al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, fiind repartizat spre soluționare. • Prin ordonanța din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la
Dosar "ERATA". Parchetul General, precizări privind anchetarea eratei CCR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101980_a_103272]
-
faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului". • Pe data 29 iulie 2014, dosarul cu numărul 5748/1/2013, al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, fiind repartizat spre soluționare. • Prin ordonanța din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246
Dosar "ERATA". Parchetul General, precizări privind anchetarea eratei CCR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101980_a_103272]
-
Detalii despre acest caz apar în motivarea deciziei prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 18 martie cererea DNA de arestare preventivă a lui Radu Mazăre și Sorin Strutinsky, pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție. Astfel, în sala de judecată, procurorul de ședință a declarat că Radu Mazăre a primit
Radu Mazăre, denunțat de Arpad Paszkany că a cerut un milion de euro pentru construirea unui mall by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103644_a_104936]
-
inacceptabil într-un stat de drept. Aceste acțiuni aparent punitive nu sunt numai de natură a îngrijora, ele au îngrijorat si revoltat efectiv corpul judiciar, începând de la judecătorii de judecătorie și terminând cu vârful ierarhiei instanțelor, însăși Înalta Curte de Casație și Justiție prin Secția Penală condamnând public acest mod de lucru al Inspecției Judiciare', declară UNJR.
Război total în justiție! Judecătorii reclamă Inspecția Judiciară la CSM () [Corola-website/Journalistic/101665_a_102957]
-
precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri. - Direcția Națională Anticorupție investighează un număr mare de cazuri și trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel pronunță condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupție la nivel mediu și înalt. - s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de
DNA, informații-cheie după Raportul MCV () [Corola-website/Journalistic/103232_a_104524]
-
al Curții Constituționale, Toni Greblă nu poate fi arestat sau trimis în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De la momentul în care un judecător CCR este trimis în judecată penală, acesta este suspendat din funcție. În caz de condamnare definitivă, judecătorul este exclus din CCR, iar în caz de achitare suspendarea încetează, iar acesta își reia
TONI GREBLĂ (CCR), audiat la DNA. Ce prevede legea CCR în astfel de cazuri () [Corola-website/Journalistic/102370_a_103662]
-
66. - (1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (2) Competența de judecată pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. (3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curții Constituționale este suspendat de drept din funcția sa. În caz de
TONI GREBLĂ (CCR), audiat la DNA. Ce prevede legea CCR în astfel de cazuri () [Corola-website/Journalistic/102370_a_103662]
-
permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (2) Competența de judecată pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. (3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curții Constituționale este suspendat de drept din funcția sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează. Art.67. - (1) Mandatul
TONI GREBLĂ (CCR), audiat la DNA. Ce prevede legea CCR în astfel de cazuri () [Corola-website/Journalistic/102370_a_103662]
-
Cercetările în dosarul privind adoptarea OUG 13/2017 au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), se arată într-un comunicat al DNA. "Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. Cercetările au fost efectuate de procurori
OUG 13. DNA, REACȚIE după anunțul Ministrului Justiției despre demisii by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102423_a_103715]
-
vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial", se precizează în comunicat. În rândurile de mai jos
OUG 13. DNA, REACȚIE după anunțul Ministrului Justiției despre demisii by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102423_a_103715]
-
în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044 Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr.
OUG 13. DNA, REACȚIE după anunțul Ministrului Justiției despre demisii by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102423_a_103715]
-
a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că: „În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la
OUG 13. DNA, REACȚIE după anunțul Ministrului Justiției despre demisii by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102423_a_103715]