1,078 matches
-
Neliniștea însă creștea. — Dar de ce l-au numit pe împărat? Zaleucos știa că era cu neputință să îndepărtezi întrebările din mintea micuțului; totuși, constrâns la tăcere de condiția lui de sclav, nu răspunse. Iuți pasul, fiindcă vedea cum pe străzile castrului se adunau în dezordine grupuri de soldați; părea că nimănui nu-i păsa de disciplina severă de zi cu zi. Se știa că în rândul acelor puternice legiuni revolta se putea răspândi cu iuțeala focului într-o grămadă de paie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ofițerul care comanda cohors praetoria, garda de corp, îi tăie calea și-l încredință preceptorului, cu un gest de reproș. — Dux Germanicus s-a închis în încăperile din interior împreună cu comandanții legiunilor, explică el cu glas scăzut. Din toate colțurile castrului veneau alți ofițeri, care se adunau în grupuri, agitați. Îl cheamă înapoi la Roma! strigă cineva. Iar copilul întrebă imediat: — Pe cine-l cheamă înapoi la Roma? Nu primi răspuns, dar instinctul îi trimise un semnal de alarmă. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Cupa spunea însă cu adevărat povestea regelui Priamus, care, în genunchi, sărută mâna lui Achilles, ucigașul fiului său, pentru a recupera trupul acestuia. Se vedea semnătura autorului, veche, dar lizibilă. — Chirisopos epoiese, citi repede Gajus. Dar, pe marginea cupei, meșteșugarul castrului incizase numele tribunului: „Silius“, iar acum lucra la o a doua cupă. — Tatăl tău nu vrea ca în țările astea să mai fie alte războaie, spuse Silius. Cupele astea trebuie să ajungă la un prieten al meu de departe, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Ai auzit cum se pronunță la Roma limba latină? îl întrebă mai apoi Zaleucos, fără milă. Într-adevăr, latina vorbită de acei patricieni culți, de acei magistrați și oratori era foarte diferită de limba pe care o auzise pe străzile castrului; multe expresii, citatele neașteptate din niște poeți sublimi erau de neînțeles pentru Gajus. În schimb, Zaleucos se bucura când toți se arătau uimiți de eleganța spontană cu care copilul se exprima în greacă. — O perfectă diglosie, comentă cu simpatie meditativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
secretă a domniei lui Tiberius. Pericolul pe care-l reprezenta era incalculabil. Împărțit în paragrafe, textul era plin de date consemnate cu sârguință - ajungea la anii când Gajus se afla pe malul Rhenus-ului împreună cu tatăl său, în izolarea protejată a castrului. Drusus, pe atunci adolescent, își începuse fiecare povestire cu cuvintele: „Pentru ca amintirea să nu se piardă...“ Gajus citi un titlu care părea să anunțe o povestire, o fabula: „Istoria frumoasei noastre verișoare Apuleia Varilia, care își face pieptănături pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
după atâtea lupte, comploturi și războaie civile, se supun doar comandanților lor. Sublinie astfel într-un mod grosolan, însă limpede, puterea pe care o avea; apoi răsuflă adânc. Gajus tăcu. Dar, asemenea unui șoim, se întoarse amintirea după-amiezii ploioase din castrul de pe Rhenus, când tribunii celor opt legiuni ale tatălui său, Germanicus, strigau că aveau să-l ducă la Roma cu forța armelor, iar tatăl său tăcea. Îl întrebă prietenos pe Macro: — Mă însoțești până la bibliotecă? Acolo e plăcut, e răcoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
din Hiberia până în Syria, din Sicilia până în Germania, de-a lungul celor mai bine de cincizeci de mii de mile romane, cât măsurau pe atunci drumurile imperiului, se întindea o rețea de turnuri pătrate, împrejmuite de ziduri, ca acelea din castrul de pe Rhenus unde își petrecuse copilăria. Un soi de faruri terestre, cu balcoane acoperite. De acolo se transmiteau ziua semnale de fum, iar noaptea semnale de foc, cu durate și repetări prestabilite, către alt turn, o altă statio, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
împreună din sală. A doua zi, Callistus avu grijă ca întreaga Romă să afle că „Împăratul a luat femeia pe care nobila familie a Pisonilor voia s-o recunoască drept soție așa cum un soldat alege o târfă de la bordelul din castru; iar ea, ca o târfă adevărată, cu experiență“, sublinie, „l-a urmat și, pe când străbăteau sălile de primire, cu un exhibiționism triumfător, a lăsat să-i alunece tunica de pe umăr, și toți au văzut splendoarea sânului ei; iar Împăratul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că făcea o inspecție secretă, și lăsa acolo oameni de pază. Ajunse la Mogontiacum pe neașteptate. Era miezul zilei; Gaetulicus discuta liniștit cu tribunii săi, când un grup de germani călare intră cu zgomot mare pe poarta dispre sud a castrului, aproape răsturnându-i pe soldații distrați care stăteau de gardă. În câteva clipe, într-un galop furios, împrăștiindu-i într-o parte și-n alta pe cei care le stăteau în drum, germanii se răspândiră pe esplanada din fața pretoriului; în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Povestea circulase printre soldații din legiuni, care mărșăluiau adesea prin noroi. Acum, în mijlocul legiunilor de pe Rhenus - cu mirosurile, glasurile, sunetele îndepărtate ale trâmbițelor care însoțeau schimbarea gărzii în acele vigiliae nocturne, o comandă pe care tuba o transmitea în imensul castru, o alta transmisă de lituus -, regăsea o lume familiară și era sigur că avea să doarmă. — E bine că te afli aici, spuse Galba. Asta e partea slabă a imperiului. Tu ai adus pacea la granița de pe Euphrates. La granița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
unor lucrări referitoare la războaiele daco-romane și Dacia în epoca lui Traian, prezentate de profesori universitari din țară (din Timișoara, Alba Iulia, Caransebeș, Craiova, București, Drobeta Turnu Severin, Cluj-Napoca, Reșița, Deva) și din străinătate. Simpozionul include și o excursie la castrele și vicus-ul militar de la Tibiscum și castrul de marș Zăvoi. Totodată, manifestările au cuprins și ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara domnilor prof. univ. dr. Alexandru Vulpe, membru corespondent al Academiei Române, și prof.
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
Dacia în epoca lui Traian, prezentate de profesori universitari din țară (din Timișoara, Alba Iulia, Caransebeș, Craiova, București, Drobeta Turnu Severin, Cluj-Napoca, Reșița, Deva) și din străinătate. Simpozionul include și o excursie la castrele și vicus-ul militar de la Tibiscum și castrul de marș Zăvoi. Totodată, manifestările au cuprins și ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara domnilor prof. univ. dr. Alexandru Vulpe, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
Alba Iulia, repere istorice l Literatură, arheologie, artă Potențialul turistic al municipiului Alba Iulia, așezare străveche, având rădăcini adânci în istorie, se distinge prin punerea în valoare a unor monumente istorice, arheologice și de artă - începând cu ruinele Castrului Roman, unde între anii 106 și 275 au staționat soldații Legiunii a XIII-a Gemina, și până la noua biserică de lemn ridicată în 1988, pe locul unui lăcaș înălțat de Mihai Viteazul. Itinerariul nostru începe, însă, la Cetatea Carolina (cunoscută
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
o s-o repet: fundul Mariei avea mica lui personalitate. Dacă Academia Română s-ar fi gândit să întocmească o nouă documentație cu monumentele naturii, atunci el ar fi trebuit pus cap de listă, înaintea dropiilor, a operei lui Eminescu și-a castrului de la Adamclisi. Acum arăta de-a dreptul delicios, cu bronzul pielii pe care sticleau două picături de apă. M-am uitat împrejur. Nimeni. Nici n-ar fi avut cine, trecusem și de nudiști, și de pescari. Între noi și tabăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dar întâmplarea a făcut ca o eclipsă de lună să-i sperie atât de mult încât s-au liniștit și au trimis o delegație la Tiberius. Între timp, iarna devenind din ce în ce mai grea, soldații au fost nevoiți să se reântoarcă la castrele lor. Conducătorii revoltei au fost chemați de Drusus sub un pretext oarecare și executați, iar ceilalți s-au potolit imediat. Soldații din Germania, considerând că și Germanicus este un Caesar și o personalitate mai importantă decât Tiberius, s-au revoltat
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
de o hampa de argint, cu vârf auriu). Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - brațul face aluzie la roșiori, unități militare specifice Țării Românești (arme vorbitoare); - bandă evocă vechile castre române existente, în antichitate, în zona; - celelalte elemente amintesc activitățile economice specifice așezării. Anexă 15 STEMA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI, JUDEȚUL VÂLCEA Anexă 15a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului DRĂGĂȘANI, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema municipiului Drăgășani, potrivit anexei
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
cîtă pensie am? am luat-o pă partea aia, să mă duc la el șî să venim pă Tîrgu Jiu! din Petroșani am venit în Voineasa, acolo iar e frumos! Strada Calea lui Traian, Cozia mănăstire cu număr la poartă, castrul refăcut jucărie mărită pe colț, Nicu du pă vale, ș-o soră, da, la Ploiești, Livia, "Oltchim SA 40 de ani", eu azi am ieșît din spital, da' n-am stat un minut! al doilea pachet pe ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
evreiască, probabil efemeră pe aceste meleaguri încă de pe vremea Daciei Romane. Astfel, o monedă ebraică din bronz emisă de ultimul iudeu răzvrătit împotriva asupritorului roman, Shimon Bar Kochba, datând cu probabilitate din anul 133-134 e.n., a fost găsită în apropierea castrului de la Pojejena. De asemenea, a fost descoperită și o piatră de inel cu inscripție iudaică la Sarmisegetuza. Aceste relicve sunt doar două dintr-o serie de piese găsite pe care se bazează ipoteza privind prezența pe aceste meleaguri a unui
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); - Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); - Dunărea Veche (Brațul Măcin); - Izvorul de leac din Munții Măcinului; - Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturii) și „Balaurul dobrogean” (cel mai mare șarpe veninos din țară, 2,6 m.); - Castrul roman Arrubium - Măcin (sec. I. e.n.) localizat la 467 m; - Cetățile romane de la Troesmis, lângă Turcoaia (sec. al III-lea - al IV-lea e.n.); - Cetatea romano-bizantină Dinogetia la Garvăn (sec. al IV-lea.); - Hanul Vechi și Geamia din Măcin (sec. al
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Carpaților Orientali, foarte greu de trecut. Dinspre această parte, dacii liberi erau apărați de această barieră naturală anevoios de trecut, care-i punea la adăpost de eventualele expediții ale legiunilor romane. Prin urmare, în vreme ce teritoriul Munteniei era înconjurat de puternice castre și unități militare romane, teritoriul Moldovei, se afla mărginit numai în partea de sud de aceste forțe de apărare, celelalte părți, din nord-vest, nord și est, se aflau libere și nu aveau străjuire romană. Mai mult decât atât, teritoriul dacilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul roman Municipiul Caransebeș Caraș- Tibiscum (în punctul Severin "Iaz") g)5. Castrul roman; canabae Municipiul Turda Cluj (în punctul "Cetate") g)6. Orașul roman
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]