650 matches
-
jocare, *lac(te), lana, lingua, longus, manus, mare, nascere, noster, octo, oculus, ossum, panis, petra, pilus, piscis, pons, quails, quinque, rîdere, rota, rumpere, saccus, septem, surdus, tempus, tenere, terra, tornare, unus, vacca, venire, vinum, voster. Latină Franceză Italiană Spaniolă Occitană Catalana Portugheză Română Sarda Retoromana CLAVIS clef/ clé chiave llave clau clau chave cheie crai/ jae clav NOCTE(M) nuit notte noche nuèit/ nuèch nit noițe noapte notti notg/not CANTARE chanter cantare cantar cantar cantar cantar canta cantai chant/cant
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
București, 1981. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Romanistica românească din utimele două decenii, în "Studii și cercetări lingvistice", XLVII, nr. 1-6, 1996, pp. 247-272. Walter, Henriette, Limba franceză în timp și spațiu, Casa Editorială "Demiurg", Iași, 1998. Wheeler, Max W., The Phonology of Catalan, Oxford University Press, Oxford, 2005. Willis, David; Lucas, Christopher; Breitbarth, Anne (editori), The History of Negation în the Languages of Europe and the Mediterranean, vol. I: Case Studies, Oxford University Press, Oxford, 2013. 6.2.2.3. Familia celtica Toate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
istorică este o limbă constituită istoric și recunoscută istoric ca atare de comunitatea care o vorbește, precum și de comunitățile care vorbesc alte limbi; o limbă care, în mod normal, este desemnată printr-un adjectiv "propriu", de exemplu, limba română, limba catalana, limba franceză etc. Or, o limbă istorică nu este un sistem omogen: ea este o colecție de sisteme diferite care într-o anumită măsură coincid, iar în altă măsură se diferențiază unele de altele, chiar și la nivelul structurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
n fiecare, �mprumuturile s�nt preluate prin modelele ?i practicile locale; de exemplu, la Burgos, largul triforium ?i �naltul dom octogonal, foarte luminos, decoră?i ?i unul ?i cel?-lalt cu art? mudejar?*. �n secolul al XIV-lea, geniul constructor catalan �?i �nsu?e?te tipul de biseric? cu navă unic?, conceput de ordinele cer?etorilor (biserică Santa Maria del Pi, Barcelona, secolele al XIV-lea ?i al XV-lea), ?i ridic? monumente precum catedrală din Barcelona (1329-1384) � dup? cum au
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
universalit??îi arhitecturii moderne, mi?carea arhitecturii ra?ionale dob�nde?te o relativ? unitate transcultural?, cel pu?în �n plan teoretic. Or, din anii �50, �?i face apari?ia �n Catalonia, �n leg?tur? cu mi?carea na?ionalist? catalan?, un �regionalism critic� (K. Framton). O. Bohigas (1925) � asociat cu J. Martorell ?i D. Mackay � că ?i J.A. Coderch (imobil de apartamente, Barcelona, 1952) s�nt arhitec?îi cei mai reprezentativi ai acestei mi?c?ri. Aceast? mi?care nu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
J.A. Coderch (imobil de apartamente, Barcelona, 1952) s�nt arhitec?îi cei mai reprezentativi ai acestei mi?c?ri. Aceast? mi?care nu ignor? modernismul; ea �ncearc? s?-i combine anumite elemente formale sau tehnice cu valorile tradi?iei catalane �ntr-un limbaj hibrid, chiar eclectic. Exigen?a identitar? se exprim? altfel �n opera portughezului A. Siza (1933), care �ncearc? cu suple?e ?i sensibilitate a capta toate subtilit??ile unui context topografic ?i ale unei p�nze urbane. Construc?iile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
provine din... > = a devenit, a evoluat la... Abrevieri de cuvinte adj. = adjectiv; adjectival adv. = adverb alb. = albanez(ă) ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto est. = eston(ă) f. = feminin finl. = finlandez(ă) fr. = francez(ă) friul. = friulan(ă) germ. = german(ă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bă, m-auzi" și mai ales cu un limbaj cazon, raporta mișcarea trupelor și a mulțimii, când în limba rusă (mai mereu), când în limba română. Era foarte simpatic la vedere, zâmbitor lua măsuri de arestare (pe cei de la Televiziunea Catalan... ) neștiind cât înțeleg eu rusește. Când a ajuns Președinte (ca mai toți șefii KGB din Uniunea Sovietică) și-a dezvăluit arama și a început prigoana împotriva românilor și a limbii române, ca executant, întocmai și la timp, al ordinelor. Așa
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
profesiei”. Primul volum de proză scurtă, Deschiderea spaniolă, publicat de R. în 1971, a oferit o certitudine în privința talentului autoarei. Caracteristicile esențiale, păstrate și în cărțile următoare - romanele Norda (1979), Fiul luminii (1983), Valsul dimineții (1987) și culegerea de nuvele Catalan (1981) -, sunt acuitatea observației, capacitatea de a conferi semnificație de simbol unor elemente din cotidianul imediat (sesizabile cu preponderență în prozele scurte), îmbinarea suflului epic cu finețea analizei psihologice, posibilitatea de a recrea atmosfera unor medii sociale diverse. Continuând tradiția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
188 VII.7.4. Mărci logice de dezambiguizare/ organizare a corpusului / 190 VII.7.5. Rolul hiponimiei în dinamica dezvoltării subdomeniului/ ramurii medicale / 193 Anexa I / 201 Bibliografia / 221 Abstract / 233 Résumé / 235 Abrevieri ARG - Argentina BRA - Brazilia cat. - limba catalană CILF - Consiliul Internațional al limbii franceze CMT - Comisia minesterială de Terminologie CTN - Centrul de terminologie și neologie DEX - Dicționar explicativ al limbii române DF - Dicționar de filozofie DGLF - Delegația generală a limbii franceze DM - Dicționar medical DS - domeniu-sursă DSL - Dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Trei sunt ramurile lingvistice: ramura germanică, ramura limbilor romanice și ramura fino-ugrică. Limbile corpusului selectat pentru cercetarea ocurențelor termenilor de Internet sunt: limba engleză (limbă-sursă) și limbile franceză, italiană, spaniolă (cu variantele utilizate în Mexic și Argentina), portugheză, română, maghiară, catalană, galiciană (limbi-țintă). Metoda de analiză este contrastivă, integrată orientării descriptiv-semasiologice (P. Leart, 1995, M.T. Cabre, 1998, L. Depecker, 2002, A. Bidu-Vrănceanu, 2010 etc.). Perspectiva cognitivistă, chiar dacă este secundară obiectivelor cercetării noastre este fundamentală pentru studiul raționamentelor prin echivalență, al transferului
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
punte de rutare, bridge router, ro. bridge/ glg. ponte direccionadora (Lexic panlatin de Internet, idem, 1999), hu. hídútválasztó [Iványi, Antal (ed.) 2006] sunt, în linii mari, termeni formați în baza trunchiului conceptual comun dat de en. "bridge". Termenii din limbile catalană și portugheză din Portugalia [cat. și/ sau pt. "brouter" (POR); pt. encaminhador (POR)] nu mențin trunchiul comun dat de "bridge" și nici structura sintagmatică. În limba portugheză este înregistrată metafora "roteador bridge" (POR), o sintagmă hibridă la nivelul expresiei terminologice
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în cazul regiunilor din Spania în care nu se vorbește limba castiliană, cum sînt Catalonia și Țara Bascilor. Sferele mezopublice sînt mediate prin intermediul ziarelor de largă circulație cum sînt: "The New York Times", "Le Monde", "Die Zeit", "The Globe and Mail", precum și ziarul catalan "Avui". Mai sînt mediate prin mijloacele de comunicare electronice, ca radioul și televiziunea BBC, Radio Suedia, RAI și (în SUA) National Public Radio și cele patru rețele naționale (CBS, NBC, ABC și Fox). Deși constant presate "de jos" de către sferele
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
din sînul IC (Ejov, Jdanov, Manuilski, Moskvin și ...Stalin) și instructorii IC menținuți pe lîngă partide (în special în Franța, Spania și în Belgia) aveau să anuleze această timidă autonomizare. Rămîne faptul că din moștenirea Revoluției franceze în recunoașterea identității catalane sau flamande, ca și din noua abordare a problemei evreiești, afirmarea națională avea să irupă în discurs, dar și în practica și psihologia comunistă. Limitele și lipsurile congresului apar în mod clar a posteriori. Dar pentru partidele care percepuseră și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
JSU, se alătură pozițiilor comuniste aducîndu-le întăriri prin cei 150.000 de aderenți ai săi. Cînd izbucnește pronunciamento-ul generalilor, răspunsul este spontan și experiența din trecut îi face pe muncitorii socialiști și comuniști din Madrid și pe anarhiștii și naționaliștii catalani din Barcelona să se revolte. Legitimitatea asigură Republicii sprijinul unei mari părți a burgheziei și al laicității militante pe acest teritoriu al catolicismului feudal, sau, în revanșă, al burgheziei mijlocii, catolice și autonomiste din Țara Bascilor. În acest concert, PCE
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
liderului său Andrès Nin. Dificultățile reale, divergențele strategice se concretizează de acum înainte prin trădări, spionaj, sabotaje... Prin rolul central ce va fi pus să-l joace pînă la căderea Catalaniei în ianuarie 1939, PCE va număra cu ramura sa catalană, partidul socialist unificat al Catalaniei, pînă la 380.000 de membri. Dar compoziția sa socială din 1937 arată că 55% dintre membrii săi sînt țărani și aproape 10% se trag din clasele mijlocii. Muncitorii, doar 35%, par să fi rămas
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
pe site-ul cotidianului spaniol Marca a apărut un desen animat, în care personaje erau antrenorii de fotbal ai echipei Real Madrid Jose Mourinho și FC Barcelona Josep Guardiola. Ziariștii de la Marca, pentru a ironiza presupusele probleme financiare ale clubului catalan, au imaginat o scenă în care Guardiola, deghizat, cerșește bani de la Jose Mourinho, aflat în mașină, la semafor. Acesta îl recunoaște pe antrenorul Barcelonei și-l întreabă de ce face asta. Guardiolo, însă, spune că nu este el, că este "un
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ca o îndepărtată anexă a statului burgund, capabilă să-i furnizeze noi venituri și noi beneficii. Astfel, arhiepiscopatul de Toledo este atribuit nepotului unui consilier al lui Carol, în timp ce miniștrii burgunzi cer subvenții Cortesurilor spaniole. Această politică provoacă opoziția nobilimii catalane gata să încurajeze o revoltă contra celui pe care îl consideră un suveran străin. Aceste dificultăți din Spania trec pe locul doi în momentul în care, după moartea bunicului său, împăratul Maximilian, Carol moștenește posesiunile germane ale acestuia: acum, cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ales după 1539), încît nici faptul că are un mare număr de vorbitori (aproximativ 10 milioane) și nici încercarea de revigorare în secolul al XIX-lea nu au mai putut restabili vechiul ei statut. Numeroase similitudini cu provensala are limba catalană, explicabile prin unitatea politică și administrativă formată de Carol ce Mare în perioada luptei contra maurilor, unitate care întrunea teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singura limbă romanică cu o scriere pronunțat etimologizantă. Limba spaniolă este cea mai răspîndită limbă romanică și are în jur de 310 milioane de vorbitori pe mai multe continente. Se vorbește în Peninsula Iberică, minus teritoriile de limbă portugheză și catalană, în Insulele Canare și în multe țări din America centrală și de sud (Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Ecuador, Guate-mala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguai, Peru, Republica Dominicană, Salvador, Uruguay, Venezuela), în unele state din S.U.A. (New Mexico, Puerto Rico, alături de engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se adaugă italiana (care are corespondentul fiore), trăsăturile comune se împuținează prin eliminarea consoanei [l], dacă însă se exclude franceza (care are forma fleur), în loc de Vlab se poate pune ceva mai precis [o], tipul valabil pentru română, spaniolă, portugheză și catalană devenind [f][l][o][r]. În mod asemănător, tipul sonor [om] reprezintă trăsăturile ce redau semnificația "om" în limbile română (om), italiană (uomo), franceză (homme), spaniolă (hombre), portugheză (homem) și catalană (home). Explicația acestor fenomene de unitate romanică are două
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precis [o], tipul valabil pentru română, spaniolă, portugheză și catalană devenind [f][l][o][r]. În mod asemănător, tipul sonor [om] reprezintă trăsăturile ce redau semnificația "om" în limbile română (om), italiană (uomo), franceză (homme), spaniolă (hombre), portugheză (homem) și catalană (home). Explicația acestor fenomene de unitate romanică are două surse de bază: 1) continuarea directă a cuvintelor latinești, prin moștenirea lor la nivel popular (așa cum rezultă din situațiile în legătură cu denumirile pentru "floare" și "om") și 2) pătrunderea pe cale cultă a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin folosirea lui frecventă, această valoare a pronumelui și-a pierdut relevanța. Cu toate acestea, în această limbă nu s-au creat alte mijloace pentru marcarea expresă a reverenței, așa cum s-a întîmplat în alte limbi romanice (italiană, spaniolă, portugheză, catalană). Caracterizată printr-un puternic adstrat germanic, franceza are încă din perioada veche numeroase elemente din limbile germanice (circa 600 de cuvinte, mai ales france). Apoi, de-a lungul timpului, franceza a împrumutat alte ele-mente din diferite limbi germanice (precum daneză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unitate mult mai tîrziu, deoarece o lungă perioadă de timp operele epice se compuneau în dialectul castilian, în vreme ce poezia lirică medievală apela mai ales la dialectul galician, apropiat prin multe particularități de limba portugheză. Pe de altă parte, în zona catalană a coastei mediteraneene, poeții foloseau provensala, limbă de mare circulație, prin creația trubadurilor, în jumătatea de sud a Franței și în nordul Italiei. Din acest motiv, deși dialectul castilian cîștiga mereu prestigiu, întrucît Castilia a organizat și a condus lupta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]