2,306 matches
-
aceluiași organism, în urma exercitării pasive a unor mecanisme de coroziune bazate pe aerarea diferențiată, gradientul de concentrație, membrană (consecutive constituirii foulingului biologic), atac chimic (v. CO2 format la oxidarea FeCO3, respectiv H2SO4 de la oxidarea FeS; faptele ar sugera o consecință „catalitică“ asupra oxidării Fe a prezenței organismului în proximitatea metalului în cazul CO2, respectiv a biocenozei în cazul H2SO4, când sulfatul format poate fi redus la sulfură de către o bacterie sulforeducătoare - v. §2.3.2.2.1.1.1 - prezentă în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite supra, au un rol „catalitic“ asupra formării și abandonării acestor structuri silicioase. Pe lângă evidența contribuției la acumularea de material abiotic în fouling, atragem atenția asupra faptului că fenomenul este favorizat și de fluctuațiile (voite sau accidentale) parametrilor de funcționare ai instalațiilor de răcire. Alte alge
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Dar acolo există de fapt o biocenoză care aplică mecanismul descris. Acțiunea ferobacteriilor (și ele autotrofe, dar chemo-) și care au fost incriminate supra (§2.3.2.2.1.1.1) de posibilitatea asocierii cu bacterii heterotrofe sulforeducătoare, cu efectul „catalitic“ al acestei asociații asupra ionizării metalului, este desigur o „aplicație“ a acestui mecanism. O altă conotație a mecanismului poate fi procesul, aparent chimic, de dizolvare a calcarului în fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
microporos. Tuful macroporos deși zeolitizat, îndeplinește cel mai bine condițiile de utilizare în domeniul construcțiilor. IV.2. Tufuri vulcanice: Aplicații practice Tufurile vulcanice, se evidențiază prin câteva proprietăți specifice cum ar fi capacitatea adsorbție - desorbție, capacitatea de schimb ionic, proprietăți catalitice. a) Capacitatea de adsorbție-desorbție. În anul 1925, Wiegel și Steinhoff, au observat că zeoliții și implicit tufurile vulcanice, deshidratate pot adsorbi și alte molecule în afară de apă, însă doar cu condiția ca mărimea acestora să permită accesul în canalele și cavitățile
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
reziduale orășenești și a celor rezultate de la fabricarea săpunului și detergenților, schimbători de ioni la dedurizarea apelor industriale, amelioratori ai solurilor agricole cu capacitate de schimb ionic redusă și ca sursă de potasiu pentru cultura plantelor și cerealelor. c) Proprietăți catalitice. Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică, iar câmpul electrostatic din cavități împreună cu limita de mărime impusă moleculelor ce formează dimensiunea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
și a celor rezultate de la fabricarea săpunului și detergenților, schimbători de ioni la dedurizarea apelor industriale, amelioratori ai solurilor agricole cu capacitate de schimb ionic redusă și ca sursă de potasiu pentru cultura plantelor și cerealelor. c) Proprietăți catalitice. Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică, iar câmpul electrostatic din cavități împreună cu limita de mărime impusă moleculelor ce formează dimensiunea cavităților conduce
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
ionic redusă și ca sursă de potasiu pentru cultura plantelor și cerealelor. c) Proprietăți catalitice. Activitatea catalitică este legată asemănător soluției, de activitatea centrelor acide. Moleculele care vor pătrunde în cavitățile zeolitului, deci a tufului vulcanic, pot suferi o transformare catalitică, iar câmpul electrostatic din cavități împreună cu limita de mărime impusă moleculelor ce formează dimensiunea cavităților conduce la o selectivitate de reacție diferită de cea a catalizatorilor acizi clasici. Tot între proprietățile esențiale ale catalizatorilor se încadrează și stabilitatea lor chimică
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
exemplu pentru utilizarea ca suport de catalizatori în procesul de hidrogenare a uleiurilor vegetale ca și la hidrogenarea crotonaldehidelor, tuful vulcanic este tratat în prealabil cu acid clorhidric. Deasemenea, tufurile vulcanice sunt folosite ca suporturi pentru diverse metale cu activitate catalitică în reacțiile de hidrogenare, oxidare, dezalchilare, izomerizare, reformare. Se poate concluziona că reacțiile catalitice sunt favorizate în fond de configurația internă a cavităților și de influența câmpului electrostatic din cavități și canale, care pot activa moleculele adsorbite. d) Alte proprietăți
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
ca și la hidrogenarea crotonaldehidelor, tuful vulcanic este tratat în prealabil cu acid clorhidric. Deasemenea, tufurile vulcanice sunt folosite ca suporturi pentru diverse metale cu activitate catalitică în reacțiile de hidrogenare, oxidare, dezalchilare, izomerizare, reformare. Se poate concluziona că reacțiile catalitice sunt favorizate în fond de configurația internă a cavităților și de influența câmpului electrostatic din cavități și canale, care pot activa moleculele adsorbite. d) Alte proprietăți. Majoritatea proprietăților specifice ale tufurilor vulcanice rezultă existența în canale și cavități a câmpurilor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
20 de L-aminoacizi legați prin legături peptidice. Catena polipeptidică a enzimei prezintă o serie de plieri care conduc la structuri spațiale extrem de complicate - conformații care condiționează manifestarea anumitor funcții biologice. Aceste plieri realizează o regiune “geometric discretă” numită centru catalitic activ, responsabilă pentru actul catalitic. Rolul centrului activ este de a recunoaște structura chimică a substratului și de a-l lega cu formarea unui complex enzimăsubstrat, deosebit de reactiv, care se scindează spontan punând în libertate produșii de reacție și enzima
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
prin legături peptidice. Catena polipeptidică a enzimei prezintă o serie de plieri care conduc la structuri spațiale extrem de complicate - conformații care condiționează manifestarea anumitor funcții biologice. Aceste plieri realizează o regiune “geometric discretă” numită centru catalitic activ, responsabilă pentru actul catalitic. Rolul centrului activ este de a recunoaște structura chimică a substratului și de a-l lega cu formarea unui complex enzimăsubstrat, deosebit de reactiv, care se scindează spontan punând în libertate produșii de reacție și enzima într-o stare chimică nemodificată
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
centrului activ este de a recunoaște structura chimică a substratului și de a-l lega cu formarea unui complex enzimăsubstrat, deosebit de reactiv, care se scindează spontan punând în libertate produșii de reacție și enzima într-o stare chimică nemodificată. Centrul catalitic activ poate recunoaște substratul datorită faptului că cele două entități substratul și enzima prezintă structuri stereochimice complementare care permit stabilirea de interacții fizice și chimice și formarea complexului enzimăsubstrat [3]. unde: Eenzimă; Ssubstrat; ES-complex enzimă-substrat; Pproduși de reacție Concentrația substratului
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
de reacție, pentru acest parametru cinetic înregistrându-se valori de aproximativ 1011 ori mai mari decât cele obținute în absența biocatalizatorului. Studii de difracție a razelor X prin cristale au demonstrat că enzimele posedă structuri înalt ordonate, a căror funcție catalitică este menținută atât în stare cristalină cât și în soluție. Catalizatorii, în general, accelerează viteza unor reacții chimice posibile din punct de vedere termodinamic, determină o scădere a energiei de activare a reactanților și conduc la instalarea mai rapidă a
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
stare cristalină cât și în soluție. Catalizatorii, în general, accelerează viteza unor reacții chimice posibile din punct de vedere termodinamic, determină o scădere a energiei de activare a reactanților și conduc la instalarea mai rapidă a stării de echilibru. Eficiența catalitică a enzimei este superioară celei a catalizatorilor chimici. Deosebirea esențială dintre enzime și catalizatorii chimici constă în înalta specificitate de acțiune a enzimelor, concretizată prin capacitatea de a cataliza un singur tip de reacție biochimică, și de cele mai multe ori transformarea
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
au câștigat deja un loc important în biotehnologia aplicată la scară industrială. Metode de imobilizare a enzimelor Imobilizarea enzimelor poate fi definită ca “enzime localizate fizic”într-un anumit spațiu și care pot fi folosite repetat și continuu în procese catalitice. Termenul de enzimă imobilizată a fost recomandat la Prima Conferință de Inginerie Enzimatică din 1971 fig.2[6]. Această clasificare de imobilizare este cel mai des folosită. Activitatea enzimelor imobilizate va fi exprimată ca o viteză de reacție inițială (µmol
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
includerea în geluri de polimeri [54]. Imobilizarea invertazei pe schimbători de ioni acrilici prin legare ionica s-a facut pe suporturi cu grupe funcționale de etilenamină, propilendimetilamină și grupări de hidrazidă, atât în sistem baie cât și pe coloană Procesul catalitic a fost controlat prin prelevarea periodică de probe și determinarea L metioninei rezultată din reacție, prin metoda cu ninhidrină [55ț. Tabelul 1. prezintă randamentul de imobilizare calculat (β1) al aminoacilazei pe diverse suporturi acrilice și randamentul de imobilizare activă (β2
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
construcție, gradul de dificultate a accesului etc.. dată fiind amploarea operațiunii (poate de ordinul a 5000-10000 de paturi), sunt utilizate finanțări, tehnici și cunoștințe urbane. Comunității locale nu i se cer decât terenul și mâna de lucru. Dezvoltarea integrată și catalitică Pe baza unora dintre ideile prezente în diverse studii, s-a propus o clasificare mai generală, bazată pe divizarea responsabilității în procesul de dezvoltare: 1. Dezvoltarea „integrată” implică dezvoltarea de către un singur promotor, excluzând orice altă participare. 2. Dezvoltarea „catalitică
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
catalitică Pe baza unora dintre ideile prezente în diverse studii, s-a propus o clasificare mai generală, bazată pe divizarea responsabilității în procesul de dezvoltare: 1. Dezvoltarea „integrată” implică dezvoltarea de către un singur promotor, excluzând orice altă participare. 2. Dezvoltarea „catalitică”, dimpotrivă, apare atunci când activitățile inițiale ale unui promotor important generează dezvoltări complementare realizate de către alte companii sau alți indivizi. Diferența fundamentală în privința divizării responsabilității influențează nu numai natura procesului de dezvoltare, ci și forma stațiunii rezultate, locația acesteia și, într-
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
grupuri de hoteluri aparținând aceluiași investitor, accentul căzând pe posibilitățile acestora de a realiza și modernizări postprivatizare. Chair la potențialul ridicat al stațiunii, este nevoie de forță financiară majoră, investițiile în modernizări putând fi recuperate în aproximativ 7-8 ani. Dezvoltarea catalitică În alte locuri, un promotor poate domina procesul de dezvoltare, fără a-l monopoliza totuși. Mai curând, activitățile sale servesc drept „catalizator”, stimulând alte dezvoltări. Acest proces, care poate fi denumit dezvoltare „catalitică”, se caracterizează prin următoarele etape: 1. Impulsul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
fi recuperate în aproximativ 7-8 ani. Dezvoltarea catalitică În alte locuri, un promotor poate domina procesul de dezvoltare, fără a-l monopoliza totuși. Mai curând, activitățile sale servesc drept „catalizator”, stimulând alte dezvoltări. Acest proces, care poate fi denumit dezvoltare „catalitică”, se caracterizează prin următoarele etape: 1. Impulsul inițial provine de la un singur promotor important (de multe ori o companie mare din exterior), care asigură facilitățile de bază și condițiile pentru demararea dezvoltării: atracțiile principale (telescaune, băi termale, port pentru ambarcațiuni
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cazuri, este posibil ca promotorul principal să impună un program predeterminat developer-ilor secundari, iar în altele, regulile de planificare sau intervenția judicioasă a autorităților locale pot controla eficient dezvoltarea. Stațiunea creată astfel diferă de cea integrată. În primul rând, dezvoltările catalitice se grefează de obicei pe așezări deja existente. Totuși, în acest caz, proiectele majore sunt în mod frecvent situate la o oarecare distanță de centru, în jurul căruia se concentrează activitățile localnicilor. În al doilea rând, prezența locuințelor existente, alături de numărul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
găsit aplicația în cercetările cu privire la originea soiurilor la plantele cultivate și în special la soiurile de viță de vie. Enzimele sunt proteine specializate în cataliza reacțiilor biologice, situându-se printre cele mai remarcabile biomolecule cunoscute, datorită specificității și puterii lor catalitice extraordinare, mult mai mare decât celei a catalizatorilor chimici (A.L. Lehninger, 1970). Cele mai performante metode de separare a enzimelor sunt: disc - electroforeza, focusarea izoelectrică, cromatografia pe schimbători de ioni. Multă vreme s-a crezut că o anumită activitate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
extraordinare, mult mai mare decât celei a catalizatorilor chimici (A.L. Lehninger, 1970). Cele mai performante metode de separare a enzimelor sunt: disc - electroforeza, focusarea izoelectrică, cromatografia pe schimbători de ioni. Multă vreme s-a crezut că o anumită activitate catalitică, dintr-un extras biologic, trebuie atribuită unei singure enzime, definită ca structură chimică, adică unui singur fel de molecule. Ulterior, prin analize electroforetice, s-a ajuns la concluzia că aceiași activitate catalitică poate fi rezultatul activității mai multor proteine, apărând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vreme s-a crezut că o anumită activitate catalitică, dintr-un extras biologic, trebuie atribuită unei singure enzime, definită ca structură chimică, adică unui singur fel de molecule. Ulterior, prin analize electroforetice, s-a ajuns la concluzia că aceiași activitate catalitică poate fi rezultatul activității mai multor proteine, apărând astfel noțiunea de izoenzime. Izoenzimele sunt forme moleculare multiple ale unei enzime, care pot fi detectate și separate prin electroforeză în gel a extractelor celulare. Sunt considerate izoenzime, numai enzimele izodinamice înrudite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Combinațiile organice prezintă unele particularități în cazul polarografiei. Proprietățile lor polarografice sunt strâns legate de structura moleculei, astfel activitatea electrochimică este dependentă de prezența unor grupări funcționale capabile să se reducă sau să se oxideze. Acestea pot avea o acțiune catalitică asupra proceselor de electrod sau se pot adsorbi pe suprafața electrodului. La procesele de electrod participă și protonii și în consecință potențialul de semiundă depinde de valoarea pH-ului. Pentru a afla dacă protonii participă sau nu la reacțiile de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]